DREPT CONSTITUTIONAL SI

INSTITUTII POLITICE
Sistemul electoral
 SISTEMUL ELCTORAL ROMÂNESC
 De la prima reglementare electorală din 1831 până la reforma
electorală din 2008, România a cunoscut un lung şir de reforme
electorale. În cei 177 de ani au fost folosite 18 legi electorale. Dacă
facem o medie, rezultă că una dintre cele mai populare pasiuni politice
ale românilor în ultimele două secole a fost modificarea legislaţiei
electorale, regulile electorale fiind schimbate la mai puţin de 10 ani.
Din 1831, sistemul electoral românesc a trecut de la votul indirect prin
electori, la sistemul majoritar uninominal de tip cenzitar, între 1859 şi
1919, mai apoi la sistemul proporţional pe baza votului universal
masculin în perioada interbelică. Odată cu instaurarea totalitarismului
comunist în 1948 s-a recurs la votul universal integral, dar cu un sistem
majoritar relativ (într-un tur) şi în condiţiile absenţei complete a
competiţiei politice (un fel de vot de aprobare). Abia după restaurarea
pluripartidismului şi căderea regimului Ceauşescu s-a revenit din nou la
un sistem proporţional.
SISTEMUL ELECTORAL-INSTITUȚIE A DREPTULUI
CONSTITUȚIONAL
 Desemnarea guvernanților reprezinta temeiul democrației
reprezentative. În măsura în care cei care ajung să-și adjudece
prerogativele guvernării sunt legitimați printr-un vot popular
neviciat, ei vor avea si responsabilitatea angajamentelor asumate
și, prin urmare, sunt mai mari șanse ca guvernarea sa dea multa
satisfacție socială.
 Totalitatea regulilor care stabilesc cadrul organizatoric pentru
desfășurarea alegerilor și procedura de desemnare a
reprezentanților poporului în structurile de putere se circrumscriu
ramurii dreptului constitițional.
 Normele juridice alcătuiesc o grupare distinctă,având
caracteristicile unei instituții ,cunoscută sub denumirea de sistem
electoral sau dreptul electoral .
 DREPTURILE ELECTORALE ALE CETĂȚENILOR
ROMÂNI.
 Drepturile electorale sunt prin excelenta drepturi cetatenesti fundamentale
grupate in categoria distincta a drepturilor exclusiv politice, adica pot fi
exercitate de cetateni numai pentru participarea la guvernare.
             Din examinarea sediului juridic al materiei vom constata ca unele drepturi
electorale sunt prevazute in Constitutie respectiv cele care au caracter
fundamental iar celelalte in legea electorala.
             Traditional sunt considerate fundamentale si inscrise in Constitutie dreptul
de a alege si dreptul de a fi ales. Unele state au prevazut, in corelatie cu acestea,
dreptul de revocare in sensul ca partide politice sau grupuri organizate de cetateni
au dreptul sa-i revoce pe membrii parlamentului.
             Cele mai multe dintre cele care permiteau revocarea erau fostele tari
comuniste.
 In ceea ce priveste rechemarea din functia de presedinte al republicii o pot face
numai alegatorii prin intermediul referendumului.
 Privitor la dreptul de a alege el apare in unele constitutii definit ca atare iar in
altele este inscris sub denumirea de drept de vot.
 Strict teoretic exista deosebiri intre alegere si votare dar ambii termeni exprima in
fond, din punct de vedere constitutional, aceeasi idee.
 DREPTUL LA VOT
 1. Dreptul de vot ne indica cine si in ce conditii poate alege, in
Romania el fiind universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
Acest drept este recunoscut de Constitutia Romaniei, republicata,
prin art.36.
 a.     Universalitatea votului
 Consta in aceea ca cetatenii romani, daca indeplinesc conditiile de
varsta, aptitudini intelectuale sau morale au dreptul de a vota.
 O distinctie frecvent intalnita este cea dintre votul universal si
votul restrans pe care il putem denumit si vot selectiv.
 La randul sau votul restrans are doua variante si anume votul
cenzitar si votul capacitar.
  Votul cenzitar era conditionat de averea pe care cetateanul
trebuia sa o posede pentru a putea vota, motiv pentru care deseori
era denumit si votul contribuabililor.
VOTUL CAPACITAR – IMPLICA UN ANUMIT GRAD DE EDUCATIE AL ALEGATORULUI (DE EXEMPLU
IN SUA DREPTUL DE VOT ERA ACORDAT NUMAI PERSOANELOR CARE STIAU SA SCRIE SI SA
CITEASCA, IN IDEEA DE A EXCLUDE DE LA VOT POPULATIA DE CULOARE, MAI PUTIN INSTRUITA).
VOTUL UNIVERSAL ESTE O NECESITATE INTR-UN STAT DE DREPT SI DEMOCRATIC UNDE, IN
CONDITIILE LEGII TOATE PERSOANELE TREBUIE CHEMATE LA URNE.

  Votul direct
 Consta in aceea ca alegatorii isi exprima direct si personal votul privind
candidatii propusi la ocuparea functiilor elective.
 In istorie s-a utilizat si inca se mai foloseste votul indirect de exemplu in
alegerea presedintelui SUA unde cetatenii aleg electorii iar acesta il aleg
pe presedinte iar in Franta in ceea ce priveste alegerea Senatului.
 In mod cert votul direct este mai democratic decat votul indirect.

Secretul votului
Exprima posibilitatea cetatenilor de a-si manifesta liber vointa lor fara ca
aceasta vointa sa poata fi cunoscuta de alte persoane.
 DREPTUL DE A FI ALES
 Este reglementat in art.37 din Constitutie si din analiza textului rezulta ca o
persoana poate fi aleasa ca deputat, senator sau sef de stat sau in alte organe
reprezentative daca are drept de vot si indeplineste celelalte conditii enumerate.
 Prin art.38, articol introdus urmare a revizuirii Constitutiei noastre in anul
2003,  se prevede si dreptul cetatenilor romani de a fi alesi in Parlamentul
European in conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
 Egalitatea votului.
 In temeiul acestui principiu , fiecare vot are aceeasi valoare.
Egalitatea votului se produce daca fiecare cetatean are
dreptul la un singur vor pentru alegerea aceluiasi organ de
stat si circumscriptiile electorale sunt egale ca numar de
locuitori.
 Egalitatea votului exprima, in domeniul drepturilor
electorale , marele principiu al egalitatii in drepturi a
cetatenilor fara deosebire de rasa, nationalitate, origine
etnica, limba, religie, sex, opinie sau apartenenta politica ,
avere sau origine sociala.