ECOSISTEME ACVATICE

Se diferentiaza in functie de caracteristicile mediului de

viata, apa, in ecosisteme de ape statatoare (ecosisteme
lentice) si curgatoare (ecosisteme lotice).
 LACURILE
Au fost printre primele studiate de ecologi datorita
usurintei cu care putea fi abordat. Structura biotopului si
structura functionala sunt bine individualizate, categoriile
identificate fiind utilizate si pentru cercetarea celorlalte
tipuri de ecosisteme acvatice. Structura spatiala este
determinata de distributia temperaturii, luminii si
oxigenului in raport cu adancimea.
•Pe teritoriul Romaniei exista un numar ridicat de
lacuri. De acumulare sau naturale, aceste ochiuri
de apa dau un aspect aparte oricarui peisaj,
constituind un potential turistic deosebit de
important atat datorita aspectului peisagistic cat
si al activitatilor sportive (pescuit, sporturi
nautice). Raspandirea lor pe teritoriul tarii este
una uniforma. Lacurile au o raspandire uniforma
pe tot cuprinsul tarii, si, din punct de vedere al
agrementului, find destinate unor activitati
precum pescuitul si sporturile nautice.
 Pe teri
toriul R
lacuri d omanie
e acum i se ga
impres ulare, sesc u
ionante unele d n num
mari ca datorit intre e ar mar
supraf a mari le fiind e de
Lacul I ata lac mii si a deoseb
zvorul uri de sezarii it de
Munte acumu . Cele
lui, Lac lare din mai
ul Vidr
a , Lac tara sunt
ul Vidr
aru.
Lacul Izvorul Muntelui
Lacul Vidra
Lacul Vidraru
 Lacul Sfanta Ana
In Romania se afla singurul lac de origine
vulcanica din estul Europei, fiind situat in
caldarea unui vechi crater. Este vorba de lacul
Sfanta Ana, din Muntii Harghitei, in apropiere
de Baile Tusnad.
 RAURILE
Apele curgatare cuprind pâraie, râuri si fluvii, pentru
toate acestea utilizându-se denumirea generica de râuri.
Ele provin din apele de precipitatie si din izvoare, care
curg la suprafata scoartei terestre concentrându-se pe
anumite directii(fagase).
Apele alearga spre vale formând torente; în drumul lor
se unesc dând nastere unor râuri ce se varsa în cele din
urma în mare. Cu toate ca fortele ce actioneaza în acest
proces sunt extrem de simple, procesul este complicat
de o multitudine de factori.
 Sistemele de râuri ocupa o regiune numita drenaj sau bazin
hidrografic. Marginile unui bazin hidrografic sunt de obicei marcate
de un relief înalt. Aceste frontiere naturale sunt denumite cumpana
apelor. De exemplu Marea Cumpana a Apelor -denumita si Continentala-
din America de Nord se întinde de la nord spre sud, prin masivul Rocky
Mountains.
 Râurile situate de o
parte a acestei
cumpene curg spre vest
,varsându-se în Oceanul
Indian. Cele situate de
cealalta parte a
cumpenei, curg spre
nord-est spre Oceanul
Artic, spre vest
varsându-se
în Oceanul Atlantic sau
spre sud-est varsându-
se în Golful Mexic.
Punctele de joasa
înaltime din cumpenele
apelor sunt denumite
trecatori sau pasuri,
deoarece prin aceste
puncte soselele si caile
ferate tranverseaza
lanturile muntoase.
 BALTA
Are o adancime mai mica (2-5m). In zona malurilor,
apare rogozul, pipirigul, stuful si papura, iar in larg
sunt raspandite plante cu frunze plutitoare
broscarita, nufarul alb si galben, lintita, cat si cele
submerse ca sarmulita apei, ciuma apei, bradis etc.
In structura fitoplanctonului intra algele albastre,
algele verzi, algele silicoase, iar a zooplanctonului
populatii de rotifere. Balta este populata de crap,
biban, stiuca, dar si de diferite specii de broaste,
pasari si mamifere (guzgan, bizam, vidra, nurca
etc.).
 LA BALTA

BALTA DIN PADURE RATA PE BALTA

SFARSIT!!

Intocmit de: Deac

Oana &
Salvari Adelina