CURS 5

FAM. ORTHOMYXOVIRIDAE
agenti etiologici ai gripei, larg raspanditi cu
infectarea intregului regn animal (om, pasari
domestice si salbatice, animale domestice si
salbatice)

gripa evolueaza endemoepidemic si pandemic

Virusurile gripale
1. Clasificare:
• tipuri (ag. nucleoproteinic): A, B si C
• subtipuri (atg de suprafata HA si N la tip A):
- 15 (HA) si (N); la om: H1N1, H2N2, H3N2, H1N2
• variante (tulpini): A(tip)/ Hong-Kong (oras sau tara/1 (nr. tulpina)/68
(an izolare) - H3N2)

2. Structura – morfologie:
• forma sferica/filamentoasa de 90-100 nm
• invelis (anvelopa):
- dublu, lipoproteic, derivat din mem. cel.
- proiectii (spiculi) externe: HA si N (3-1) – glicoproteine
- proteina M (matrix) captuseste fata interna anvelopa
• capsida: simetrie helicoidala
• genom: ARN monocatenar (5x10/6 da), sens -, 8 segmente (v. C 7
segm.)
- nucleocapsida (capsida + ac. nucleic) – componente: nucleoprot. (NP)
asociata cu ac. nucleic (dubla spirala = 15 nm); polimeraze (PB1, PB2,
PA); proteine nestructurale (NS1, NS2 si BM2 – la v. gripal B)
3. Functii biologice:
• virion intact: infectivitate
• invelis : protector la ribonucleaze; proteina M (M1, M2) rol stabilizator
si ansamblare (M1 doar la A)
• HA: glicoproteina trimerica inactiva, ancorata in invelis (frag. mem.cel.),
cap ext. globular (situs atasare receptor cel si epitopi specifici - 4 – de
combinare atc.); activa prin clivaj proteic (proteaze gazda) :H1(3) si H2
(3)
- functii: intiaza ciclu infectant (legare receptori cu ac. sialic); fuziune la
mem.cel.; inhibata de atc SN
• N: glicoproteina tetramerica (4 polipeptide cu situs enzimatic): v. C nu
are N
- functii = scindeaza ac. sialic (mem. cel.) fav.: patrundere in strat mucus,
indeparteaza receptori HA (cel. infectate) prev. infectia succesiva,
inactiveaza inhib nespecifici al HA, elibereaza virusul.
• NP: protejeaza ARN
• PA, PB1, PB2: enzime cu rol in replicare si transcriere
• NS1 si NS2: nu se cunosc functiile
• Genom: depozitar al informatiei care codifica 10 polipeptide
4. Structura antigenica
a. antigene specifice de tip:
- atg. NP solubil, stabil = nucleoproteina ; evidentiere: RFC, ELISA,
citotox . (vitro) – A, B, C
- antigenul M (proteina M): detectare ELISA, imunoprecipitare in gel
b. antigene specifice de subtip:
- atg. HA (hemaglutinina): major de suprafata; testare: HAI, SN, RFC,
ELISA , r. citotoxicitate
- atg. N (neuraminidaza): de suprafata
c. variatia antigenica:
 modificarile antigenului de suprafata:
- variatie minora (antigenic drift):
• aparitie lenta de mutante HA si N (mutatii punctiforme) prin
modificari in a.a. si configuratia spatiala a situs-ului antigenic care
creste susceptibilitatea la infectie a masei receptive
- variatie majora (antigenic shift) = aparitie brusca de noi subtipuri prin
recombinari a subtipurilor de virusuri circulante la om si animale,
datorita genomului segmentat. Modificarile genomice determina
cresterea virulentei si schimbarea spectrului de gazda .
5. Anticorpi - agentii fizici si chimici:
• infectivitatea scade la 560C (20 –30 min.), radiatii UV si gamma
• labile la solventi organici, formol si beta propiolactona
• prezervarea infectivitatii : 7 zile (+ 40C); indelungata (ani la – 700C sau liofilizare
6. Multiplicarea virala:
a. initierea infectiei: HA se ataseaza pe receptori cel. ( acid N acetil neuraminic) apoi prin
viropexie captat in vezicula de endocitoza. Clivarea HA in HA1 si HA2 si fuziunea cu
mem. cel (pH acid din endosomi) elibereaza ac nucleic in citoplasma .
b. replicarea ARN viral:
• replicarea si transcrierea se face in nucleul celula depuse de ADN
• transcriptia: ARN transcriptaza si ARN polimeraza II pentru fiecare segment si
codifica proteine specifice; PA, PB1 si PB2 sunt polimeraze virale (PB2 cliveaza cu o
endonucleaza ARMm cel, iar PB1 si PA completeaza mol ARNm)
c. sinteza proteinelor:
• ARNm viral si ribozomii sintetizeaza in citoplasma: NP, Ha, N si M
- NP se transporta in nucleu unde cu ARN progen fac nucleocapsidele virale
- proteina M migreaza spre fata interna a mem. cel., iar HA si se incorporeaza in mem
cel (ingrosare)
- se inhiba sinteza macromol cel infectate prin proteinele
d. sinteza ARN genomic: transcriptazele intervin in sinteza catene noi ARN sena pozitiv
care devine matrite pentru ARN viral progen cu sens – care se incapsideaza si ARN m.
Replicarea este rapida (3 ore)
e. ansamblare si eliberare:
• nucleocapsidele migreaza din nucleu spre zonele cu proteinele M, N, HA incluse in
mem. citoplasmatica se invelesc si sunt eliberate prin inmugurire
7. Cultivare:
a. oua embrionate:
• cele trei tipuri se izoleaza pe oua de 10-12 zile la
34-350C (inoculate i. amniotic si i. alantoic; v. C
doar i. amniotic): evdentiere prin HAD si HA cu
hematii de cobai, gaina, umane grup 0 I
b. culturi de celule: culturi primare rinichi de maimuta
(Rhesus), linii celulare – MDCK (rinichi caine) si
LLC-MK 2; efect citopati discret (rotunjire,
desprindere)
c. animale: infectie experimentala la dihor (inoc. i.nazal:
febra, frison, rinita); soarece alb (inoc.i.nazala:
pneumonie letala cu lez histopat asem om; ino
i.cerebrala: adaptare neurotropa); hamsterul,
cobaiul, sobolanul (inoc. i.nazala: apar doar atc.)
8. Patogeneza – clinica:
• poarta de intrare: cai respiratorii superiosare prin picaturile Pflugge; particule
(aerosoli < 2 microm) ajung in caile respiratorii inferioare
• incubatie: 1-4 zile
• modificari: inflamatia acuta cu edem - laringe, trahee, bronsice; distrugere cili
si epitelii; infiltrate polimorfonucleare si limfocite perbronhiolar si bronsic;
• evid. atg: epitelii respiratorii si mononucleare; eliminarea virusului cu o zi
inainte debut si dureaza 3-4 zile
• afectari primare: pneumonia cu edem si infiltrate cel masive, depuneri hialine i.
alveolare
• raspindire virus: limfocite
• evolutie: la 3-5 zile apar mitoze (strat bazal) si regenerarea epiteliului
• simptome: debut brusc cu febra >38-400C, frison, cefalee, astenie,
mialgii/artralgii, tuse uscata, rinoree, disfagie; perioada de stare: 3-6 zile
vindecare cu astenie intensa
• forme: grave la nou-nascuti (moarte subita); copii: febra >, convulsii, crup,
pneumonii primare; batrini (des complicatii). Gripa maligna: encefalopatii,
miozite, miocardite, sindromul Reye (encefalopatie progresiva cu
degenerescenta grasa organe si hepatopatie)
• complicatii: suprainfectii bacteriene (s. aureus, H. influenzae, diplococus
pneumoniae) = otite, sinuzite mastoidite, pneumonii secundare
9. Imunitate
• umorala: specificitate inalta de tip, subtip, varianta
- atc apar la o saptamina de la debut, titru maxim la 3 saptamini, anti: HA, N, NP si
M; protectia la reimbolnavire de anti HA si N cu an. titruri (>40); dupa infectia
naturala 80% au atc anti HA (raspuns primar: IgM, IgG si IgA; raspuns secundar:
IgG si IgA); atc. de la mucoase: IgA au efect neutralizant anti HA si persista 3-5
luni, iar IgM local si IgG seric protejeaza mucoasa
• celulara:
- la 1-3 zile - cresc: neutrofilele ; scad : limfocitele (T,B,K)
- reactii : citotoxice (citoliza cel infectate cu exprimare HA, M si NP) prin
1. limfocite T efectoare (markeri OKT3 si OKT4); limfocitele Ts restrictive
de CMH I rec. atg interne (NP), iar limfocitele Th restrictive de CMH II rec
HA
2. celule NK inductoare de IFN
3. celule K
4. citotoxicitate dep. de atc. dirijata fata de HA si N
- hipersensibilitate intirziata: limfocite Td
- r.i.cel. au rol in vindecare
- IFN : apare din prima zi de boala (ser si tractul respirator)
10. Diagnostic de laborator
• Produse patologice: secretii nazo-faringiene (tampoane, aspirate, spalaturi),
secretii traheo-bronsice (aspirare, lavaj), fragmente organe (pulmon, creier –
biopsie)
a . detectie virus (diagnostic rapid)
• teste de tip directigen
• IF
• ELISA
• RT-PCR
b. izolare/identificare
• oua embrionate (10-11 zile) inoc i. amniotic si i. alantoic (virus C doar i.
amniotic); evidentiaza virusul prin HA (hematii gaina, cobai, umane grup 0
I) ; identificare prin HAI
• cultura celulara: culturi primare rinichi maimuta, linia MDCK (rinichi
caine); incubare 34-350C; Efc necaracteristic (rotunjire, crestere refringenta);
evidentiaza virusul (1-3 zile) prin HAD (hematii cobai); identificarea
virusului prin HAI
• diagnostic serologic:
- cresterea titrurilor atc. serici (x4) testata pe seruri duble (acut si convalescent)
prin: HAI (tip, subtip, varianta), SN, RFC (tip), hemoliza radiala
11. Epidemiologie

• V. gripale tip A produc: epidemii (drift antigenic) la 2-3 ani (rata de

atac: 15-25% colectivitati deschise si 40% in cele inchise; pandemii
(shift antigenic) la 11- 38 ani
• V. gripale tip B produc: epidemii la 4-5 ani
• V. gripale tip C: cazuri sporadice
• Sursa de infectie : omul bolnav
• Rezervoare de v. si potentiale surse de noi subtipuri : pasari domestice
si salbatice (inclusiv migratoare)
• Transmisie: contact direct
• Susceptibilitate: generala
• Contagiozitate: 3 zile de la debut
• Imunitatea este specifica de tip, subtip si varianta
12. Tratament:

• derivati de adamantina : amantadina si rimantadina

- active pe tipul A
- toxicitate SNC
- mecanism de actiune : inhibitori ai M2
- rezistenta: 15-30% din tulpini
• antineuraminidazice :
- active pe v. A si B
- rezistenta: 1-2% din tulpini
- reactii adverse: gastrointestinale
13. Profilaxie:
• vaccin
• compozitie : tulpini circulante v. A (H3N2 si H1N1) si B
• tipuri:
- inactivate cu: virus intreg, virus fragmentat (splitat), subunitati
virale (hemaglutinina)
- vii atenuate
- vaccinuri ADN
• chimoprofilaxie
• amantadina
• antineuraminidazic
Virus gripal
Virus gripal