Procariotele sunt grupate în 2 regnuri:

Arhebacteriile și Monera
Arhebacteriile sunt cele mai vechi procariote. Peretele celular
al lor conține polizaharide și proteine. Se cunosc circa 40 de specii
aerobe și anaerobe.

Bacterii metanogene
( soluri inundate, bălți etc.)
REGNUL MONERA
BACTERIILE
Răspîndirea

Sistematica

Morfologia

Procesele vitale
Anabioza. Formarea sporului

Importanţa în natură

Utilizarea bacteriilor de către om

Structura

Stiinta care se ocupa cu studiul bacteriilor se

numeste bacteriologie.
Sunt organisme unicelulare cu o structură
primitivă, răspândite pretutindeni.
1 gram sol = 5-6 mld bacterii,
1cm aer oraș = 8 mii bacterii,
1ml lapte = 10-15 mii bacterii

Dimensiuni: 0,2 – 10 microni.

 MEDIUL DE VIATA

• Sol,

 Apa,

 Aer,

 Corpul plantelor, animalelor si al omului

 Clasificarea bacteriilor
1.Arhebacterii
1.Arhebacterii-grup
-grup restrans care traieste in medii lipsite de oxigen sunt:
sunt:
 metanogene (produc gaz metan
 halofile (traiesc in medii bogate in saruri)

2.Eubacterii -se clasifica în:

bacterii nepatogene:
•bacterii fermentative acetica,alcoolica,butirica
•bacterii fixatoare de azot
•bacterii de putrefactie
•bacterii
•bacterii chimiosintetizante
•bacterii fotosintetizante
•bacterii cromogene
bacterii patogene:
patogene:
 care produc boli la plante,animale, om
MORFOLOGIA
COCII

I.Bacteriile
După modul de grupare al celulelor în urma diviziuni repetate se împart în:
-micrococi- cocii simpli (izolaţi) la care celulele rezultate din diviziune rămân
independente (ex. Micrococcus ureae);
-diplococii rezultă atunci când diviziunea se face într-un singur plan şi nu se
mai separă între ele (ex.Diplococcus pneumoniae, Neiseria gonorhoeae);
-streptococi rezultaţi în urma unor diviziuni repetate în acelaşi plan al celulei;
celulele nu se separă şi alcătuiesc un lanţ (ex. Streptococcus lactis);
- stafilococii rezultă din diviziuni succesive pe planuri diferite, fără nici o regulă,
cu
celulele aranjate în grupuri neregulate, de cele mai multe ori sub formă de
strugure (ex. Staphylococccus aureus).
 II. Bacteriile cilindrice (bacilii, bacterioni, bastonaşi)
 Din punct de vedere morfologic, toate bacteriile cu formă de bastonaş, de
cilindru, se numesc bacili pe când din punct de vedere fiziologic şi în
taxonomia bacteriană numai bastonaşele care formează spori şi sunt aerobe
poartă denumirea de bacillus.

 Bacilii sunt drepţi, uneori uşor curbaţi la mijloc sau la un capăt. Forma
extremităţilor este o caracteristică importantă pentru taxonomie. La unele
bastonaşe (cele mai multe la număr) extremităţile sunt rotunjite (ex.
Escherichia coli), pe când la altele extremităţile pot fi retezate drept (ex.
Bacillus antracis), umflate (ex. Corinebacterium diphtheriae), ascuţite
(ex. Fusiobacterium fusiforme). Ca şi bacteriile sferice unele bastonaşe sunt
izolate, iar altele se găsesc grupate două câte două.

Escherichia coli Bacillus antracis Corinebacterium

Corinebacterium diphtheriae
diphtheriae
 III.Bacteriile spiralate

Au formă cilindrică, spiralată şi se împart în:

1. Spirili, bacterii cu formă de spirală cu mai multe spire rigide (ex. Spirilum
volutans, Campylobacter jejuni)

2. Spirochete, bacterii cu mai multe spire flexibile (ex. Treponema pallidum).

3. Bacterii in forma de virgula (vibrionii)

Campylobacter jejuni Campylobacter jejuni Vibrio cholerae Treponema

pallidum
 Alcatuirea celulei bacteriene

 Perete celular
 Membrana plasmatica
 Capsula gelatinoasa
 Citoplasma
 Pili
 Flageli
 Pigmenti asimilatori – la bacteriile fotosintetizante
 Nucleoid
 Membrana citoplasmatică
 Rigidă şi foarte
selectivă
 Este de natura
lipoproteica

 Mezozom
 Este permeabila doar
pentru fragmente de
ADN si enzime
extracelulare care
sunt sintetizate la
suprafata ei
 Organizarea materialului genetic

 Lipseşte anvelopa
nucleară.
 Material genetic
împrăştiat în
citoplasmă.
 Nucleoid.
 ADN şi ARN – un
singur cromozom.
 Ataşat de mezozom.
Organite de mişcare
flageli
cili
vili
 Nutriţia
 Bacterii autotrofe
 Bacterii autotrofe chemosintetizante -sulfobacteriile,
fermobacteriile si nitrobacteriile.
 Bacterii autotrofe fotosintetizante

 Bacterii heterotrofe
 Bacterii heterotrofe – saprofite, consumă substanța
organică din corpuri moarte.
 Bacterii heterotrofe patogene – parazite.

 Bacterii simbionte
 BACTERIILE FIXATOARE DE AZOT
relaţii de simbioză

PLANTA
LEGUMINOASĂ

NODOZITĂŢI

BACTERII FIXATOARE DE AZOT

Pentru distrugerea bacteriilor se folosec metode fizice și chimice:
Chimice: soluții de formalină, alcool, cloramină.
Fizice: sterilizarea la temperaturi înalte, autoclavarea, pasterizarea.
 RESPIRATIA

 AEROBĂ (în prezenţa oxigenului)

- Bacillus subtilis (bacilul fînului)
- Lactobacillus lactis (bacilul lactic)
 ANAEROBĂ (fără oxigen)

- Clostridium botulinum (bacteria

botulinică)
 REPRODUCEREA
 Asexuată , amitotică, prin diviziune
directă şi foarte rar sexuată.
 In conditiile nefavorabile, formeaz ă

spori de rezistenta.
 Reproducerea se realizeaza direct prin sciziparitate, de aici
si denumirea stiintifica de Schizomycetes a acestei clase.
 Sciziparitatea consta in aparitia unui perete transversal
despartitor, formandu-se astfel 2 celule. Aparitia peretelui
incepe prin formarea unui inel care inainteaza spre mijlocul
celulei. Viteza de diviziune este in functie de insusirile
specifice bacteriei si de conditiile de mediu, ea variind intre
cca 20 de minute si 2 ore.
 IMPORTANŢA BACTERIILOR
 Asigura reciclarea elementelor in natura.
 Reducători în ecosisteme.
 Formează solul.
 Provoacă boli la plante şi animale.
 Sunt paraziţi ai organismelor.
 Sunt indicatori ai diferitor medii.
 Cianobacteriile mentin constanta concentratia in oxigen a atmosferei,asigura
compusii cu azot necesari plantelor, prin fixarea azotului atmosferic.
 Escherichia coli ( bacteria) – sinteza de VITAMINE,ENZIME,MEDICAMENTE .
 Bacteriile metanogene, cutrata apele reziduale si descompun plantele si
animalele moarte - GAZ METAN.
 Bacteriile fixatoare de azot imbogatesc solurile in azot prin absorbtia lui
direct din atmosfera.
 sulfobacterii

metanogene

halofile termofile

bacterii fotogene
 IMPORTANŢA BACTERIILOR PENTRU OM
 Au importanta economica (industria alimentara;
industria textila).
 Provoacă diferite boli la om.
 Alterează produse alimentare şi deteriorează
obiecte, instalaţii.
 Sintetizează diferite substanţe fiind
biotehnologizate.
 Se prepară vaccinuri.
 Se utilizează în medicină.
 Sunt ca obiect de studiu în diferite domenii ale
ştiinţelor.
 Unele sunt utilizate in ingineria genetica.
 Archebacteriile au rol evolutiv.
Bacteriile fermentative transformă laptele în brânză.

Bacteriile fermentative contribuie la acrirea murăturilor.

Bacterii din bucatarie Bacterii de pe telefonul mobil Bacterii azotfixatoare
Există bacterii care ajută la topirea tulpinilor de in şi
cânepă, din care se obţin fibrele textile.
 Cateva imagini cu bacterii patogene

Treponema pallidum Staphylococcus aureus

(Sifilisul) (infecţii supurative sau
Helicobacter pilori (ulcere, septicemii la om şi
gastrite, iar mai nou se animale
afirma ca aceasta bacterie
este un important agent de
producere a cancerului
gastric.)
 Cianobacteriile

Se cunosc 2000 specii. Populeaz[ apele dulci, solurile umede și

Alte biotopuri.
Pigmenții pe care-i posedă:
•Verde – clorofila;
•Galben – carotinoizi;
•Roșu – ficoeretrina,
•Albastru – ficocianina.
Forma corpului: sferică, ovală, fusiformă, cilindrică, spiralată.
Se întîlnesc forme: unicelulare, coloniale și pluricelulare.
Nutriția: autotrofă.
Înmulțirea: diviziune directă, fragmentarea coloniei, ruperea
filamentului.
oscilatoria
Nostoc

anabena spirulina