Unirea

Principatelor
Române
Alexandru Ioan Cuza
a fost unul dintre
conducătorii cei mai
importanţi ai românilor

Vasile Alexandru Pauliş - Lugoj

Harta Europei în timpul lui Cuza
 Trupe ruseşti au înaintat prin Moldova şi Ţara Românească spre
Turcia 1853 – 1854 având pretext eliberarea Locurilor Sfinte
(Ierusalim şi Bethleem)

Teatrul de luptă
dunărean

Teatrul de luptă
caucazian
Imperiul Rus

Imperiul
Austriac
Contraatac în
Marea Baltică

Imperiul
Otoman
 Armatele Turciei,
Angliei, Franţei şi
Sardiniei au
contraatacat,
declanşând războiul
numit
“Războiul Crimeii”
1853 - 1855
În acest război au fost utilizate arme şi tehnici
de luptă moderne, deosebit de distructive, la
care s-a adăugat şi clima deosebit de aspră.
 Rãzboiul Crimeii( 1853-1854) a fost un rezultat al contradicţiilor dintre
Marile puteri şi a avut importante consecinţe pe plan european:

 înfrângerea Rusiei a creat un nou echilibru pe continent;

 problema româneascã a fost tratatã ca o problemã europeanã.

 Prin Tratatul de pace încheiat la Paris la 18 / 30 martie 1856, Principatele

Române erau situate sub garanţia colectivã a Puterilor semnatare ale actului
internaţional.

 Franţa susţinea înfãptuirea Unirii sub un principe strãin;

 pentru Unire s-au pronuntat Rusia, Prusia si Sardinia;

 Anglia nu s-a pronuntat, problema rãmânând deschisã.

 Împotriva Unirii au fost de la început, Turcia si Austria, pentru cã fiecare avea

sub stãpânire teritorii româneşti.
Atnci s-a hotărât ca românii să hotărască
soarta uinirii ţărilor lor prin vot
 Înfaptuirea unirii:
 1857 – se convoacă divanurile ad-hoc la Iaşi si Bucureşti, prin care se cere opinia
poporului român în legatură cu unirea;

 1858- marile puteri europene (Franta, Anglia, Prusia, Austria, Imperiul Otoman) s-au
reunit la Paris pentru a analiza cererile românilor şi au hotărât să accepte o unire
formală a Ţarilor Române, sub numele de “Principatele Unite ale Moldovei si
Valahiei”;

 1859 - s-au organizat alegeri in Tarile Romane :

- la 5 ianuarie, la Iaşi, a fost ales domn al Moldovei
colonelul Alexandru Ioan Cuza;
- la 24 ianuarie, la Bucureşti, a fost ales
domn tot Alexandru I.îoan Cuza.

 La 24 ianuarie 1859, prin dubla alegere a lui Cuza ca domn la Iaşi şi Bucureşti
românii au infaptuit o unire adevarata si nu una formală, aşa cum voiau marile puteri.
 Alexandru Ioan Cuza (Alexandru Ioan I)
- n. 20 martie 1820 în Galaţi/Bârlad -România
- d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania,
fondatorul României moderne,
domnul Unirii,
primul domn al României (1859 - 1866).
Graniţele Principatelor Unite
 Cuza a purtat tratative foarte dificile pentru recunoasterea
unirii de catre Marile Puteri, timp de 2 ani;

 Noul stat national s-a numit Romania, avand capitala la

Bucuresti(1862);

 A realizat numeroase reforme:

 reforma agrara(1864), prin care aproape 500 000 de tarani au
primit cate o bucata de pamant in proprietate;

 S-a dat legea invatamantului care prevedea ca invatamantul

primar devenea gratuit si obligatoriu in Romania;

 S-au infiintat primele universitati : la Iasi(1860), la

Bucuresti(1864);

 Alte legi din acea vreme au condus la buna organizare a

armatei, la buna gospodarire a finantelor tarii, la modernizarea
activitatii judecatoresti;

 1866 – Cuza a fost nevoit sa abdice, plecand din tara si murind

departe de ea(1873). In prezent, osemintele lui Cuza odihnesc
in biserica “Trei ierarhi” din Iasi.
 În prezent Alexandru
Ioan Cuza şi-a găsit
somnul de veci în biserica
Trei Ierarhi din Iaşi
Alexandru Ioan Cuza şi soţia sa Elena Cuza
Hora Unirii Vasile Alexandri

Hai să dăm mâna cu mâna Amândoi suntem de-o mama

Cei cu inima româna, De-o faptura si de-o sama,
Sa-nvârtim hora fratiei Ca doi brazi într-o tulpina
Pe pamântul României! Ca doi ochi într-o lumina.

Iarba rea din holde piara! Amândoi avem un nume,

Piara dusmania-n tara! Amândoi o soarta-n lume.
Între noi sa nu mai fie Eu ti-s frate, tu mi-esti frate,
Decât flori si armonie! În noi doi un suflet bate!

Mai muntene, mai vecine Vin' la Milcov cu grabire

Vina sa te prinzi cu mine Sa-l secam dintr-o sorbire,
Si la viata cu unire Ca sa treaca drumul mare
Si la moarte cu-nfratire! Peste-a noastre vechi hotare,

Unde-i unul nu-i putere Si sa vada sfântul soare

La nevoi si la durere Într-o zi de sarbatoare
Unde-s doi puterea creste Hora noastra cea frateasca
Si dusmnaul nu sporeste! Pe câmpia româneasca!