SCHIMBĂRILE

CLIMATICE ȘI IMPACTUL
LOR ASUPRA
REPUBLICII MOLDOVA
• Schimbarile climatice reprezinta o problema actuala prioritara, intrucat atat
sistemul natural cat si cel socio-economic sunt sensibile la schimbari ale climei,
iar amploarea și viteza prognozate pentru acestea vor avea un impact
semnificativ și va amenința durabilitatea acestor sisteme.
• Ecosistemele naturale și oamenii sunt in general capabili sa se adapteze
schimbarilor climatice care apar de-a lungul unor perioade mari de timp. Pana
la moment cercetatorii nu au cazut de acord in privinta rapiditatii cu care vor
avea loc schimbarile. În același timp este cert faptul, că caracteristicile climei
sunt diferite ce cele monitorizate pe parcursul ultimelor decenii.
• Motivatia de a actiona in legatura cu schimbarile climatice nu trebuie neaparat
gasita in ceea ce omenirea a observat pana acum, ci in ceea ce anticipeaza
modelele stiintifice pentru viitorul apropiat.
• Daca procesul de incalzire va continua in ritmul prognozat astazi, lumea va
intra intro perioada de schimbari climatice fara precedent in istoria umanitatii.
• Schimbări climatice – schimbări de climat care sunt atribuite direct sau
indirect unei activități omenesti care alterează compoziția atmosferei la nivel
global si care se adaugă variabilității naturale a climatului observat în cursul
unor perioade comparabile;( Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra
schimbarilor climatic-UNFCCC).
• Efectulde sera natural (fara acest efect, Pamantul ar fi mult mai rece decat
acum (temperatura sa medie globala ar fi de cca -18 grade C, fata de cea
actuala de cca +15 grade C) și neospitalier pentru viata).

Gaze care apar in mod natural provoacă in principal efectul de sera:

vaporii de dioxidul
metanul protoxidul ozonul
apa de carbon
de azot
•O alta categorie de gaze cu efect de sera este alcatuita din componente chimice
create de oameni (halocarburile).
• Halocarburile sunt un grup de substante chimice, produse de oameni, care
contin halogeni (bromura, clorura sau fluorura) si carbon.
• Fenomenul de subțiere a stratului de ozon din stratosfera este deseori asociat cu
incalzirea globala.
• Legatura intre acestea este faptul ca ambele fenomene sunt consecinte ale
activitatii umane si ca substantele care provoaca gaura in stratul de ozon (de ex.
clorofluorocarburile, folosite la refrigerare) au si un insemnat efect de sera. Desi
producerea și utilizarea lor a fost oprita - in urma Protocolului de la Montreal
din 1986, efectele lor negative vor persista datorita perioadei lor indelungate de
viata in atmosfera, de 60 pana la 120 de ani. Mai mult, generatia urmatoare de
substante refrigeratoare, conceputa astfel incat sa nu mai dauneze stratului de
ozon are, din nefericire, unfect de sera inca pronunta.
• Cel mai important impact al activitatilor umane moderne este:
• degajarea unor mari cantitati de dioxid de carbon și metan (in primul rand ca urmare a
utilizarii combustibililor fosili) - 50% din emisiile GES in atmosfera.
• industria chimica este responsabilă de 20% din emisiile globale de GES (extrem de
rezistente).
• folosirea pe o scara din ce in ce mai larga a agriculturii intensive (sursa de CO2, CH4 si
N2O) - 15% din emisiile GES.
• distrugerea padurilor -15% din emisiile de GES.

• Dioxidul de carbon (cu o concentrație de aproximativ 200 de ori mai mare decat
metanul) absoarbe radiatia infrarosie de 20 de ori mai putin.
• CO2 ramane aproximativ un secol in atmosfera, iar metanul 10 ani. Astfel, contributia
CO2 la efectul de sera global este de trei ori mai mare decat cea a metanului.
(sursa: Vital Climate Graphics - The Impacts of Climate Change, UNEP/GRID-Arendal)
 Disponibilitate
a si lipsa apei
Influenta asupra
Impact asupra
sanatatii umane
agriculturii

Schimbari globale ale Impact

vegetatiei economic

Expansiun
ea Cresterea nivelului
deserturilo marii
r

Intensificarea Schimbarea
ciclului hidrologic temperaturii globale
a Terrei
• RepublicaMoldova este una dintre cele mai dezavantajate ţări din Europa şi
Asia Centrală, cu un înalt grad de vulnerabilitate către astfel de schimbări.
Şirurile temporale ale temperaturii medii a aerului ne indică că pe parcursul întregii perioade
a observaţiilor meteorologice instrumentale, regimul termic a avut de suferit anumite oscilaţii.
Această afirmaţie este certă atît pentru variabilitatea valorilor interanuale, cît şi pentru
schimbările de durată mai mare.
Analiza în dinamică a temperaturii medii anuale a aerului ne demonstrează, că începutul
perioadei indicate (mijl. sec. XIX) în Republica Moldova au fost înregistrate cele mai mari
valori termice din toată istoria observaţiilor meteorologice. Sfîrşitul sec. XIX, începutul sec.
XX au fost caracterizate ca cele mai reci. A II-a jumătate a sec. XX-a şi începutul sec. XXI-a
la fel au fost clasificate ca relativ calde.
În perioada rece din a II-a jumătate a sec. XIX-a se observă o tendinţă de răcire, care către
sfîrşitul sec. XIX-a şi la începutul sec. XX-a a fost înlocuită cu o tendinţă de încălzire. În anii
20, începutul anilor 30 ai secolului trecut iernile au fost cele mai reci din ultimii 150 ani.
După această răcire de scurtă durată, în acest anotimp se conturează o tendinţă bine exprimată
de încălzire, care atinge momentul culminant la mijlocul anilor 90 ai secolului trecut.
• Pentru primăvară, începănd cu mijl. sec. XIX-a pînă la începutul sec. XX-a se
înregistrează o tendinţă vădită către răcire. La hotarul sec. XIX-a – XX-a
primăverile au fost cele mai reci. Ulterior, perioadele de încălzire se succedau
cu perioadele de răcire, iar în ultimele decenii se păstrează tendinţa de
încălzire bine exprimată, care s-a conturat în anii 80 ai sec. trecut.
• Varala fel ca şi primăvara în a II-a jumătate a sec. XIX-a manifestă o tendinţă
de răcire, apogeul căreia îi revine începutului sec. XX-a. După o creştere a
temperaturii, în acest anotimp se înregistrează o altă răcire care le revine
anilor 70 ai sec. trecut. În ultimii ani verile devin mai calde.
• Toamna modificări ale regimului de temperatură au loc la începutul sec XX-
a, ca mai apoi să se succede cu perioade calde şi reci. Una din maximele
încălzirii a revenit la mijl. anilor 60 ai sec. trecut, care a fost şi cea mai
evidentă din toată istoria observărilor.
• Încadrul ipotezei climei staţionare, modificările caracteristice regimului de
temperatură pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia verii şi a perioadei
active de vegetaţie, statistic nu sunt semnificative şi reflectă oscilaţiile
naturale a condiţiilor climatice din regiune.
• Înrepartiţia precipitaţiilor pe teritoriul R. Moldova se observă o legitate de
micşorare a cantităţiilor de la nord-vest spre sud-est de la 606 mm la 492 mm,
care se explică prin poziţia geografică a republicii ce permite advecţia unor
mase de are maritime din partea de nord-vest a continentului.
• Dar,
caracterul zonal în repartiţia cantităţii de precipitaţii în mare măsură este
modificat sub influenţa suprafeţei subiacente. Astfel, cantităţi semnificative în
suma precipitaţiilor atmosferice se înregistrează pe Podişul Moldovei
Centrale 636 mm/an.
• Modificarea în timp a sumei precipitaţiilor atmosferice este foarte mare, iar
valorile medii multianuale nu reprezintă tot spectrul lor de variaţie. Astfel,
cantitatea maximă de precipitaţii pe teritoriul Moldovei poate atinge valori de
741-934 mm. Valorile minime a cantităţii de precipitaţii anuale variază în
limitele 284-424 mm.
• Cea mai mare cantitate anuală de precipitaţii cade în perioada caldă, ceea ce
reieşind din caracterul agrar al economiei reprezintă o particularitate
primordială a dinamicii anuale. În mersul anual, maxima se înregistrează în
luna iunie , iar valorile minime a cantităţii de precipitaţii căzute se
înregistrează în luna octombrie. Pe ani concreţi, atît minimul cît şi maximul de
precipitaţii pot să se deplaseze spre alte luni, înregistrând variaţii bine
exprimate faţă de mediile multianuale.
• Particularităţile
regionale a oscilaţiilor de lungă durată a regimului de
precipitaţii pe teritoriul R. Moldova în general se confirmă cu tendinţa
generală de majorare a cantităţii lor în latitudinile temperate.
• Oscilaţiasumelor anuale de precipitaţii căzute pentru o perioadă de mai mult
de 100 ani ne dezvăluie faptul că, trendul natural al dinamicii cantităţii de
precipitaţii la fel este în creştere.
• Valoareaacestui trend constituie 0,76 mm pe an. Deci, evaluările conform
trendului ne dovedesc că, pentru o perioadă de mai mult de 110 ani, cantitatea
de precipitaţii căzute s-a majorat cu 86 mm (de la 480mm la 566 mm).
• Posibilitateareală de schimbare a climei şi termenul foarte scurt în care
presingului antropic contribuie la această schimbare în mare măsură a
determinat neliniştea privind consecinţele acestor schimbări pentru
potenţialul agroclimatic a multor state şi regiuni.
• Ţinînd cont de orientarea agrară a economiei Moldovei, cunoaşterea
schimbărilor de climă şi evaluarea influenţei acestora asupra agriculturii
prezintă un interes deosebit pentru republică.
• Influenţa schimbărilor de climă asupra ramurii agricole şi în primul rînd
asupra fitotehniei se va manifesta prin schimbarea anumitor indici
agroclimatici - durata perioadei de vegetaţie, suma temperaturilor, a
precipitaţiilor et.
• Primele evaluări regionale a schimbării gradului de asigurare cu căldură în
perioada activă de vegetaţie ca rezultat a schimbărilor de climă au fost
obţinute în 1994.
• Evaluărilene demonstrează, că creşterea temperaturii medii anuale cu 1,4оС
pe teritoriul Moldovei va contribui la schimbarea indicilor asigurării cu
căldură cu 10-13% de la media acestora calculată pentru perioada anilor 1950-
1980. Creşterea temperaturii medii globale cu 0,5оС va duce cu sine la
schimbări mai mici în asigurarea cu căldură a teritoriului republicii
• Rezultatele obţinute prezintă interes deoarece ele sunt comparabile cu
condiţiile de creştere şi dezvoltare a culturilor în perioadele relativ calde din
clima contemporană şi pot servi drept exemplu în evaluarea consecinţelor
încălzirii pe viitor.
• Laschimbarea temperaturii aerului cu 0,5оС semnificativ se va deplasa zona
de risc a cultivării soiurilor tîrzii de porumb. Dar în acelaşi timp, ea se va
păstra în extremitatea de nord a republicii. Creşterea temperaturii aerului
însă cu 1,4оС va contribui la deplasarea zonei optime de cultivare mai la
nord de teritoriul republicii, astfel zona de risc va dispărea totalmente.
• În acelaşi timp, creşterea potenţialului termic de pe teritoriul republicii
negativ va influenţa asupra procesului productiv a grîului de toamnă, dat
fiind faptul că această cultură deja în condiţiile climei actuale este asigurată
pe deplin cu căldură, iar în unii ani suferă din cauza surplusului ei.
• Dezvoltarea durabilă necesită o abordare faţă de dezvoltare care să
satisfacă nevoile generaţiei actuale, fără a compromite capacitatea
viitoarelor generaţii de a-şi satisface propriile nevoi. Atingerea
dezvoltării durabile în condiţii de schimbare a climei este o provocare.
• Aceastanu doar cere o trecere la căi de dezvoltare asociate cu emisii
reduse de carbon, dar, de asemenea, prezintă obstacole noi, pe măsură
ce clima în schimbare inversează beneficiile dezvoltării şi afectează
sectoarele economice cheie.
• Schimbarea climei prezintă pericole semnificative pentru realizarea
Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, în special a acelor ce ţin de
eradicarea sărăciei şi foametei şi promovarea durabilităţii mediului.
• Atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului poate fi văzută ca o foaie
de parcurs pentru dezvoltarea umană durabilă, iar schimbarea climei are
potenţialul să submineze şi chiar să inverseze progresele în multe dintre
realizările obţinute pînă acum.
• Spreexemplu, epuizarea resurselor naturale, disponibilitatea redusă a apei
potabile, productivitatea agricolă redusă şi calamităţile mai serioase asociate
cu schimbarea climei ar putea conduce la distrugerea infrastructurii pentru
sănătate şi educaţie, subminarea activelor de trai ale oamenilor săraci.
• La momentul actual costurile socioeconomice ale calamităţilor naturale
asociate cu schimbarea climei, precum seceta, inundaţiile, grindina şi altele
sunt semnificative. Se presupune că atît intensitatea, cît şi frecvenţa acestora
în viitor va creşte esenţial, fiind preponderent determinate de schimbările
climatice.
• Astfel,
în ultimii 20 ani pierderile economice anuale medii ale
Republicii Moldova cauzate de calamităţile naturale au constituit
circa 61 milioane $ SUA.
• Consecinţele celor mai recente evenimente au fost dezastruoase.
Spre exemplu secetele din anul 2007 şi 2012 au cauzat pierderi
estimate la circa 1,0 şi respectiv 1,25 miliarde $ SUA.
• Inundaţiiledin 2008 au cauzat ţării prejudicii în valoare de circa 120
milioane $ SUA, iar cele din 2010 daunele şi prejudiciile fiind
estimate la aproximativ 42 milioane $ SUA.
 Modelele scenariilor climatice pentru Republica Moldova în secolul 21

• În
modelele scenariilor climatice pentru secolul 21 schimbarea climei în
Moldova a fost calculată pentru trei perioade de timp:
- anii
2020’ (perioada 2010-2039), anii 2050’ (perioada 2040-2069) şi anii
2080’(perioada 2070-2099) în raport cu perioada de referinţă (anii 1961-1990).
•
• Încazul precipitaţiilor, pentru perioada anilor 2020’, scenariile de emisii
A2, A1B şi B1 proiectează sporuri mici în precipitaţiile anuale, de circa 2%
pentru toate zonele agro-ecologice din Republica Moldova.
• Însă,începînd cu anii 2050’, cele trei scenarii de emisie proiectează o
tendinţă generală de diminuare a cantităţii de precipitaţii anuale.
Pentru anii 2080’ cantitatea anuală de precipitații va scădea cu
6,8%, însă reducerea maximală se va înregistra în anotimpurile de
vară și toamnă (cu 19,3% și 16% respectiv).
Pentru anii 2080’ nivelul gradului de diminuare a precipitaţiilor este
mai mare pentru ansamblul de modele ale scenariului de emisie A2
şi variază de la -13,5% în zona agro-ecologică Sud pînă la -5,7%
în zona agro-ecologică Nord, comparativ cu perioada de referință
(anii 1961-1990).
Scenariile de emisie A1B şi B1 prognozează o situație mai optimistă
pentru anii 2080’ la capitolul precipitații.
Anii 2050’

Fig. Precipitaţiile anuale proiectate pentru Moldova, valori medii pe ansambluri de modele, în funcţie de scenariul de
emisie A2, A1B şi B1
• Anii 2080’

Fig. Precipitaţiile anuale proiectate pentru Moldova, valori medii pe ansambluri de modele, în funcţie de scenariul de
emisie A2, A1B şi B1
Consecinţele precipitațiilor excedentare
Anul 1991

- decedați – 21 pers.
- case și construcții
afectate – 8000
- terenuri agricole inundate -
400 mii ha

Consecinţe

Anul 1994

- decedați – 29 pers.
distruse:
- case - 3137
- drumuri - 551 km
- linii electrice - 577km
- linii de telecom. - 662 km
- poduri – 733
- baraje - 779
 Anul 2008
- evacuate 7851 pers.
inundate:
- case - 1183
- terenuri agricole – 8473 ha
- pășuni în luncă – 4980 ha.

Consecinţe

Anul 2010
- evacuate – 4000 pers.
inundate:
- case - 1105 case
- terenuri agricole – 4800 ha
- pășuni în luncă – 4300 ha
Vă mulțumesc pentru atenție!