AUSTRALIA

Realizat:Volcov Raisa
 Australia  (pronunție engleză:  / əˈ stre ɪ lj ə /), oficial Uniunea Australiei , [ 5 ]
 este o țară ce ocupă în întregime  continentul cu același nume, insula 
Tasmania și alte insule mai mici. Este cea de-
a șasea țară în lume după mărime, ocupând 7.617.930 km², și cea mai
mare țară din Oceania și Australasia. Țările vecine sunt  Indonezia, 
Timorul de Est și Papua Noua Guinee la nord; Insulele Solomon, Vanuatu
 și Noua Caledonie la nord-est; și  Noua Zeelandă la sud-est. Pentru mai
bine de 40.000 de ani [ 6 ] cu mult înaintea primelor  așezări Britanice,
Australia era populată de  Aborigeni australieni, care au aparținut unora
sau mai multor din cele  250 de grupuri de limbi. După descoperirea
acestor teritorii de către exploratorii din  Țările de Jos din 1606, 
Marea Britanie pretindea la teritoriile de est a Australiei în  1770 și a
început să colonizeze aceste teritorii prin  deportările penale spre
colonia Noul Wales de Sud începând cu 26 ianuarie 1788. Populația
creștea în mod constant în următoarele decenii. Continentul fusese
explorat iar alte cinci  colonii ale Coroanei au fost stabilite.
AUSTRALIA CRUISES
 Pe 1 ianuarie 1901 cele 6 colonii au format împreună o federație,
constituind Commonwealth-ul Australian. De atunci, Australia menține
un sistemului politic stabil, bazat pe  democrație liberală ce funcționează
ca o democrație federală parlamentară și  monarhie constituțională.
Federația cuprinde  6 state și mai multe teritorii. Populația țării este de
23 milioane de locuitori ce trăiesc mai mult în mediul urban și este
concentrată mai ales în statele din est.
Fiind o țară foarte dezvoltată și una dintre cele mai bogate, Australia
este cea de-a 12-a economie a lumii după mărime și este pe-al 
cincilea loc după venitul pe cap de locuitor. După cheltuielile din
domeniul militar, Australia se află pe  locul 13. Fiind pe- al doilea loc
 după indicele dezvoltării umane, Australia se ocupă primele locuri în
lume după multe alte performanțe precum  calitatea vieții, sănătate, 
educație, libertate economică și protecția  drepturilor civile și a celor
politice. Australia este țară-membră a  G20, OECD, WTO, APEC, ONU, 
Comunității Națiunilor, ANZUS, Forumul insulelor din Pacific.
 ETIMOLOGIA NUMELUI

 Cel mai probabil, numele provine de la termenul din  latină „terra

incognita australis”, un termen ce făcea referire la un continent
imaginar ce ocupa întreaga Emisferă sudică. Cuvântul „Australia” a
fost folosit pentru prima oară într-o scriere în limba engleză: „A note
of Australia del Espiritu Santo” scrisă de Master Hakluyt în  1625.
 Adjectivul olandez Australische a fost folosit de către oficialii 
Companiei Olandeze a Indiilor de Est din Batavia (Jakarta de astăzi)
pentru a face referire la terenurile sudice nou-descoperite în  1638.
Cuvântul „Australia” a fost folosit în traducerea în limba engleză a
romanului francez 1693 de  Gabriel de Foigny (care folosea
pseudonimul Jacques Sadeur)  „Les Aventures de Jacques dans Sadeur
la Découverte et Le Voyage de la Terre de Sud”, în 1676. 
Alexander Dalrymple a utilizat termenul în lucrarea sa: „An Historical
Collection of Voyages and Discoveries in the South Pacific Ocean (
1771)”, pentru a se referi la toate regiunile din Pacificul de Sud
Meridional.
 INCEPUTURILE

A ustralia a fost inițial folosită de c ătre autoritățile engleze drept loc de deportare a
deținuților de drept comun. La data de 13 mai 1787, o flot ǎ engleză pleac ǎ din Portul 
P o r t s m o u t h  s p r e A u s t r a l i a , c o m a n d a t ǎ d e   A r t h u r P h i l l i p, c e l c a r e a v e a s ă f i e ș i p r i m u l
Guvernator al coloniei. Avea la bord aproximativ 1000 de oameni. O furtuna violenta loveste
flota în timp ce se îndrepta spre Tasmania, provocând avarii destul de serioase. Comandantul
Philip trece pe nava Supply, cea mai rapida dintre toate si porneste înainte, cu intentia de a
pregati terenul pentru restul flotei:sa gaseasca un loc unde sa se poata construi asezarea, cu
apa potabila si eventual sa ridice câteva adaposturi. Dupa el urmau sa vina Alexander,
Friendship si Scarboruough, care aveau la bord majoritatea condamnatilor barbati, ultimele
urmând sa ajunga corabiile de provizii, mai lente, însotite de restul vaselor. Pe 18 ianuarie
1788, Supplyajunge în Botany Bay, a doua respectiv a treia zi ajungând si celelalte
c o r a b i i . D e c i , d u p ǎ o c ǎ l ǎ t o r i e d e a p r o a p e 8 l u n i a j u n g l a   B o t a n y B a y, î n s u d u l c o n t i n e n t u l u i , l a
d a t a d e 1 8 i a n u a r i e 1 7 8 8 , d e n u m i n d i z v o r u l d e s c o p e r i t a c o l o   S y d n e y, d u p ǎ n u m e l e M i n i s t r u l u i
Coloniilor.Astfel lua sfârsit una din cele mai importante expeditii maritime din istorie-11
corabii, cu peste 1.400 de oameni, ce au calatorit timp de 252 de zile, acoperind un traseu de
24.000 de kilometri, fara sa piarda vreun vas. Pe tarm aveau sa debarce, în total, 1373 de
persoane, cu 47 mai putine decât plecasera din Portsmouth. În timpul voiajului se nascusera
22 de copii, în timp ce 69 de persoane au murit sau au dezertat. Rata mortalitatii a fost de
doar 3%, foarte scazuta daca avem în vedere conditiile în care s-a desfasurat expeditia.
Începutul este mai greu, provizille aduse din Anglia terminându-se rapid, iar plantele cultivate
n u a u r e u ș i t s ă s e p r i n d a d a t o r i t ǎ s e c e t e i e x i s t e n t e . O c o r a b i e e s t e t r i m i s ǎ i n   B a t a v i a  p e n t r u a
aduce provizii, se impun rații pentru deținuți, iar criza va fi rezolvată. A doua flot ǎ va ajunge
î n 1 7 9 2 l a   B o t a n y B a y.
 D a c ǎ l a î n c ep u t r e l a ț i i l e c u a b o ri g en i i su n t b u n e , e l e se v o r st ri c a t re p t a t ,
a j u n g â n d u -s e l a m a s a c r e î n sp e c i a l d i n p a rt e a p o p u l a ț i ei a l b e . I m a g i n a ru l p e
c a r e s o c i et a te a e n gl e z ǎ î l a re d e sp re Bo t a n y Ba y es te d u b l u : p e d e o p a rt e est e
v ǎ z u t c a c e l m a i c u m p l i t l o c u n d e p o t a j u n g e d e ț i n u ț i i , i a r p e d e a l t ǎ p a rt e e ste
v ǎ z u t c a l o c u l u n u i n o u î n c e p u t . O i m p o rt a n t ǎ m i n o ri t a t e c a re a re d e l a î n c ep u t o
s i tu a ț i e s p e c i a l ǎ es t e c e a i rl a n d ez ǎ , c a t o l i c ǎ , î n c o n f l i c t c o n t i n u u c u e n g l e z i i .
Re l a ț i i l e c u   a b o r i ge n i i  s u n t l a î n c e p u t b u n e , m a t e ri a l i z â n d u - se î n sc h i m b u ri
m ǎ r u n t e , î n s ǎ c u r â n d v o r î n c e p e m a sa c re l e d e a m b el e p ǎ rț i . P o p u l a ț i a e n gl ez ǎ ,
c o n ș t i e n t ǎ d e s u p er i o r i ta t ea sa , v a d ev e n i t re p t a t o f o r ț ǎ a si m i l a t o a re .
 Se f o r m e a z ǎ o a d o u a a ș e z a re l a Pa ra m a t t a .
 A l d o i l e a G u v e r n a t o r e s t e   F ra n c i s Gro se, c a re a re u n ro l i m p o r ta n t i n d ez vo l t a re a
a gr i c u l t u r i i ș i a c o m e r țu l u i . D u p ǎ e l i b e ra re , d e ți n u ț i i se a n g a j a u c a m u n c i t o ri p e
f e r m e l e o f i ț e r i l o r , n e m a i d o ri n d s ǎ se re p a t ri e z e î n ța ra d e o ri g i n e . Est e se m n a l u l
a p a r t e n e n ț e i l a o n o u ǎ c i vi l i z a ț i e , î n s ǎ , l a a c e l m o m e n t, n u m e l e p e c a re î l p o a rt ǎ
c o l o n i a e st e  Ne w S o u th W a l e s. Pe l â n g ǎ c i o c n i ri l e c u a b o ri g en i i , en g l ez i i su n t
î n t r - u n c o n f l i c t p e r p e t u u c u i ra l n d e z i i c a t o l i c i . O re b e l i u n e a a c e st o ra , î n m a rt i e  
1 8 0 4  a d u s l a u c i d e r e a p r i n c i p a l i l o r l i d e ri a i i rl a n d e z i l o r și c a l m a re a m o m e n t a n ǎ
a s p i r i t e l o r . E c o n o m i a c r e șt e tre p ta t , î n sp e c i a l d a t o ri t ǎ c a n t i t ǎ ț i l o r i m e n se d e
lânǎ sau cereale exportate.
 GEOGRAFIE

 A u s t r a l i a e st e a ș a s ea ț a r ă d i n l u m e c a m ă r i me ș i c el m a i m i c c o n t in e n t . E st e , d e
a s e m en e a , c e a ma i j o a s ă și m a i p l a t ă în t i n d e r e d e u s c a t ș i c o n t in e n t u l c e l m a i  
s e c e t o s. Co n ț i n e m a i m u l t   de ș e r t  d ec â t o r i c e a l t c on t i n en t : d o u ă t r e i m i d i n
s u p r a f a ț ă es t e a r id ă s a u s e m i a r id ă . A r e o l i n i e d e c o a st ă f o a r t e s c u r t ă p e n t r u o
s u p r a f a ț ă a t â t d e m a r e : î n a f a r a Go l f u l u i C a r p e n t a r ia ș i a m a r e l u i G o lf Au s t r a l i a n ,
s u n t f oa r t e p u ț in e go l f u r i d e - a l u n gu l t o t a l u l u i d e 1 9 .0 0 0   km d e l i n i e d e c o a st ă .
C o n t in e n t u l u i î i l i p s es c î n m o d ev i d e n t f o r me l e d e r e l i ef : n u e x i s t ă r â u r i m a r i , i a r
m u n ț i i su n t j o ș i. C e l m a i î n a l t vâ r f a u s t r a l ia n , V âr f u l   K os c iu s k o  d i n  Al p i i A u s t ra l i e n i
  d e l a gr a n i ț a d i n t r e N e w S o u t h W a l es ș i V i c t o ri a a r e o î n ă lț i m e d e n u m a i 2 . 2 2 8 m ,
m a i p u ț i n d e j u m ă t a t e d i n î n ă l ț i me a   M o n t Bl a n c -u lu i.
 C o n t in e n t u l p oa t e f i î m p ă r ț i t în t r e i r eg i u n i p r i n c i p a le : S c u t u l A u s t r a li e i d e V e s t ,
P l a t o u l E st i c ș i M a r e l e B a z i n Ar t e z i a n . S c u t u l e s t e u n p o d i ș c a r e s e s u p r a p u n e î n
m a r e p a r t e c u st a t u l Au s t r a l i ei d e V e st , f or m a t î n p r i n c i p a l d e a f l o r im e n t e d e r oc i
p r e c a m b r i e n e v e c h i d e 5 . 7 0 3 . 0 0 0 m i li o a n e d e a n i . C el e m a i r e m a r c a b i l e d in t r e
a c e s t e a f l o ri m e n t e s u n t P en i n s u l a Ar n h e m și P od i ș u l K i mb e r l y d in n o r d - ve s t .
P l a t o u l E st i c e s t e o r e gi u n e mu n t o a s ă c u o lă ț i m e d e a p r o x im a t i v 50 0   km , c a r e
f o r me a z ă M u n ț i i M a r i i C u mp e n e d e A p e. V â rf u r i l e c el e m ai î n a l t e a u o a l t i t u d i n e
d e n u m a i 1 . 5 0 0 m. M un ț i i N ew E n gl a n d ș i M u n ț i i Al b a ș t r i i d in s u d a u î n ă l ț i mi î n t r e
900-1.500 m.
 Între Scutul Vestic și Platoul Estic sunt trei bazine interioare -
Bazinul Murray, Bazinul Carpentaria, Bazinul Eyre. Acestea se
numesc împreună Marele Bazin Artezian, care are în cea mai mare
parte mai puțin de 300 m peste nivelul mării. În nord, partea mai
mare a Bazinului Carpentaria este inundată de Golful Carpentaria.
Bazinul Eyre conține Lacul Eyre, care la 15 m sub nivelul mării este
cel mai jos din Australia. Intersectarea Deșertului Simpson cu
aceste bazine interioare estompează distincțiile fizice dintre aceste
regiuni.
 În Australia activitatea vulcanică a încetat doar în ultimele
milioane de ani și există multă activitate seismică în Platoul Estic
și Vestic. Cealaltă caracteristică geografică importantă a Australiei
este marea din dreptul coastei tropicale a  Queensland-ului. 
Marea Barieră de Corali, cel mai mare recif coralier din lume, are o
lungime de peste 2.000 km și este clar vizibilă din cosmos.
 Australia este a șasea cea mai mare țară din lume dar are
cea mai mică densitate. 3/4 din țară este nelocuită.
 Australia este cel mai mic și mai uscat continent locuit.
 Australia de Vest (WA) este cel mai mare stat și aproape la
fel de mare cât Vestul Europei.
 Este singurul continent care nu are vulcani.
 Australia are 60.000 km de plajă, o lungime de 1,5 ori mai
mare decât circumferința globului.
 Iarna începe în iunie, iar vara începe în jurul Crăciunului.
 Nu există nicio regiune pe tot continentul care să fie la o
distanță mai mare de 1.000 km de coastă.
 VECINII AUSTRALIEI

 La nord statele: Indonezia, Timorul de Est și 

Papua Noua Guinee;
 Insulele mai însemnate la nord, nord-vest:  Sumatra, Borneo, 
Java, Noua Guinee și Timor;
 La sud: Antarctica;
 La nord-est: Insulele din Oceanul Pacific;
 La sud-est: Noua Zeelandă.
 STATE ȘI TERITORII

 Australia cuprinde 6 state și mai multe teritorii. Cele șase

state sunt: Noul Wales de Sud, Queensland, Australia de Sud, 
Tasmania, Victoria și Australia de Vest. Dintre teritorii cele
mai importante sunt: Teritoriul de Nord (NT) și 
Australian Capital Territory (ACT).
 ORAȘE

 Canberra
 Sydney
 Melbourne
 Adelaide
 Perth
 Brisbane
 Hobart
 Darwin
CANBERRA
SYDNEY
MELBOURNE
ADELAIDE
PERTH
BRISBANE
HOBART
DARWIN
 CLIMA

 Cea mai mare part e a Aust ral iei est e foarte secetoasă. În timpul verii , c are
ț ine d in decembri e până-n februari e, exist ă v aluri de c ăldură f recvente, i ar
t emperat uri le a ting î n general 38 grade Celsiu s. Unel e părți sunt umede, în
general regi unil e de c oast ă estic e și Insula Tasmania. Efectel e neplăcute
sunt î ntr-o oarec are măsură at enu at e de b rize vesti ce răcoroase care sufl ă î n
t ot t i mpul anul ui. În zone restrânse din Au st ral ia de Sud și Australi a de Vest,
i ernil e secet oase din iuni e până în august al ternează c u veri umede din
noi embrie până în ma rt ie. Coast a nord-v esti că tropical ă are i erni sec etoase
și v eri umede: aici p loil e sunt tropical e și exi st ă c ondi ți i musoni ce. Insul a
Tasma ni a și V ârful Kosci usko au ținut uri î nzăpezi te î n t impul iernii ; totuși, în
al te p ărț i, zăpada este ext rem de rară. O rașul nordic Darwin are o
t emperat ură medi e de 30 grade Cel si us v ara și 27 i arna, cantitatea medie d e
prec ipi taț ii fi ind de 150 cm, cea mai mare parte căzând vara. La Sydney, pe
coast a de sud -est, ca ntit atea de preci pit ații este de aproap e 120 cm, căzând
î n t ot timpul anul ui. Part ea cea mai răcoroasă a ț ării este Hobart di n
Tasma ni a, cu o temperatură medie de 17 grade Celsi us vara și 12 iarna. În
Pert h, d in Austral ia d e Vest , cad aproxi mativ 90  cm de precipi tați i pe an și
t emperat uri le medii sunt de 23 grad e Cel sius (î n i anuari e) și 13 (î n i uli e).
 VEGETAȚIA NATURALĂ

 V eg e t a ț i a e s t e d o m i n a t ă d e p l a n t e p e re n e c u f ru n z e t a ri , c u f r u n z e b i n e a d a p ta t e
p en t r u s u p r a v i e țu i r ea î n r e g i u n i a ri d e . Ex i st ă 6 0 0 d e sp e c i i d e e u c a l i p t și 8 0 0 d e
s p e c i i d e s a l c â m . Z o n e l e d e v e g et a ț i e a l e A u st ra l i ei c o re sp u n d î n m a re p a rte c u
z o n e l e d e c l i m ă . P ă d u r i l e t ro p i c a l e d e p e c o a sta n o rd i c ă și n o rd - v e st i c ă c o n ț i n
p a l m i e r i , p i n i , f er i g i d e c o p a c și m a n g ro v e î n m l a șt i n i l e d e c o a stă . A p ro x i m a t i v
9 % d i n s u p r a f a ț a A u s t r a l i e i e st e a c o p e r i tă c u p ă d u ri su b t ro p i c a l e și t e m p e ra te ,
m a i d e s e p e c o a s t a d e e s t, c o n st â n d d i n p a l m i e ri , f e ri g i d e c o p a c și e u c a l i p t .
 V er s a n ț i i v e s t i c i a i M u n ț i l o r M a ri i C u m p e n e d e A p e c o n ț i n p ă d u ri su b t ro p i c a l e sa u
te m p er a t e d e e u c a l i p t s i a rb u șt i , a c o p er i n d 9 % d i n u sc a t . C â m p i a , sp r e su d d e
Tr o p i c u l C a p r i c o r n u l u i ș i p ă d u re a d e s a v a n ă , sp re n o rd , c o n st i t u i e 2 6 % d i n
c o n t i n e n t . Î n r e g i u n i l e c el e m a i a r i d e su n t ră sp â n d i t e p l a n t e m i c i p re c u m sf e c l a
ș i a r b u șt i i c u f r u c t e . Re g i u n i l e c e l e m a i se c et o a s e a l e A u st ra l i e i c o n ț i n p l a n t a
m u l g a , u n s a l c â m c u o m a re i m p o rt a n ț ă f u ra j e ră . Î n su d -v e st c re sc a rb o ri v a l o ro și
c u l e m n d e e s e n ț ă t a r e , p re c u m j a rra și k a u ri .
 D ep r es i u n e a A u s t r a l i a n ă d e V e st c o n st ă d i n ro c i d u re, f o a rte v e c h i , și o c u p ă
a p r o a p e î n t r eg u l s t a t a l A u st ra l i e i d e V e st și p ă rț i l e î n v ec i n a t e a l e T e ri t o ri u l u i d e
No r d ș i A u s t r a l i e i d e S u d . Î n ă l ț a t e d ea s u p ra n i ve l u l u i a c es te i d ep res i u n i , e x i st ă
m a i m u l t e l a n ț u r i m u n t o a se , c u m su n t K i m b e rl e y și H a m e rsl e y , p re c u m și
a f l o r i m e n t e i z o l a t e d e ro c i , c u m e st e M u n t e l e A y e rs.
 PATRIMONUL MONDIAL UNESCO

 P e l i s t a p a t r i m o n i u l u i m o n d i a l   U N E S C O  s u n t i n c l u s e u r m ă t o a r e l e o b i e c t i v e d i n A u s t r a l i a ( î n s t â n g a :
a n u l p r e l u ă r i i b u n u l u i / l o c u l u i p e L i s t a   U N E S C O) :
 1 9 8 1  M a r e l e R e c i f d e C o r a l i
 1 9 8 1,   1 9 8 7,   1 9 9 2  P a r c u l N a ț i o n a l K a k a d u
 1 9 8 1  Z o n a l a c u s t r ă W i l l a n d r a
 1 9 8 2,   1 9 8 9  P a r c u r i l e n a t u r a l e d i n T a s m a n i a d e v e s t
 1 9 8 2  G r u p a d e i n s u l e L o r d H o w e
 1 9 8 6,   1 9 9 4  R e z e r v a ț i i l e f o r e s t i e r e u m e d e d i n e s t u l A u s t r a l i e i
 1 9 8 7,   1 9 9 4  P a r c u l N a ț i o n a l U l u r u ( A y e r s R o c k ) - K a t a T j u t a ( M o u n t O l g a s )
 1 9 8 8  P a r c u l N a ț i o n a l W e t T r o p i c s î n Q u e e n s l a n d
 1 9 9 1  P a r c u l N a ț i o n a l S h a r k B a y d i n v e s t u l A u s t r a l i e i
 1 9 9 2  I n s u l a F r a s e r
 1 9 9 4  S i t u l f o s i l i f e r c u m a m i f e r e d e l a R i v e r s l e i g h / N a r a c o o r t e
 1 9 9 7  I n s u l e l e v u l c a n i c e s u b a n t a r c t i c e H e a r d ș i M c D o n a l d
 1 9 9 7  I n s u l a M a c q u a r i e
 2 0 0 0  Z o n a m o n t a n ă G r e a t e r B l u e
 2 0 0 3  P a r c u l N a ț i o n a l P u r n u l u l u
 2 0 0 4  C l ă d i r e a r e g a l ă d e e x p o z i ț i i ș i g r ă d i n i l e C a r l t o n
 2 0 0 7  O p e r a d i n   S y d n e y
 2 0 1 0  L a g ă r u l i s t o r i c a l d e ț i n u ț i l o r
 2 0 1 1  C o a s t a N i n g a l o o