PARALELA INTRE BALADA MIORITA SI ROMANUL BALTAGUL DE MIHAIL

SADOVEANU
Capodopera absoluta a literaturii noastre populare, dovada
geniului artistic al poporului roman, este rezultatul unuiproces de creatie
seculara, textul baladei armonizand un numar variabil de motive poetice cu
existenta independenta in folclor.
'Miorita' sintetizeaza o experienta de
viata milenara, pentru a o ridica, prin transfigurare artistica la rang de valoare
general-umana.
Datarea genezei baladei este de fapt imposibila, pentru ca
ea este rezultatul unei contaminari succesive intre temele majoreale folclorului
nostru.
Tema baladei 'Miorita' o constituie o drama din viata pastoreasca,
din timpul transhumantei.
Subiectul este simplu: conflictul se naste intre
trei ciobani: 'Unu-i moldovan/Unu-i ungurean/Si unu-i vrancean'. Celmoldovean,
mai vrednic: 'are oi mai multe/Mandre si cornute/Si cai invatati/Si caini mai
barbati'. Ceilalti doi, cu sufletul cotropitde invidie, si-au pus in gand sa-l omoare
pe cel moldovean.
O miorita nazdravana il instiinteaza pe baci de
complotul pus la cale. Se pune astfel in evidenta o prima semnificatie aoperei:
infruntarea dintre bine si rau. Deznodamantul nu ne este cunoscut; nu stim daca
ciobanul a fost omorat, dar ii cunoastemgesturile, atitudinea, gandurile in fata
mortii.
Partea lirica, urmand celei epice, contine testamentul baciului si
rugamintea adresata mioritei de a alina durerea maicuteisale.
Din intreaga
poezie izbucneste navalnic, ca un fluviu, vitalitatea dintotdeauna a omului din
popor, dragostea oierului fata deindeletnicirea sa, fata de arta, de viata, de
natura si, mai ales, iubirea filiala pentru mama sa.
In structura
compozitionala a baladei se pot distinge doua mari parti: una epica, in care sunt
narate faptele, si una lirica sidramatica, in care se exprima gandurile si
sentimentele ciobanasului aflat in fata mortii.Romanul Baltagul de Mihail
Sadoveanu, publicat in anul 1930, are ca punct de plecare, recunoscut chiar de
autorprintr-un moto, balada Miorita si, de fapt, un intreg folclor pastoral.
Sursele folclorice i-au furnizat lui Mihail Sadoveanu
doar cateva dintre
motivele epice structurante- conflictul dintreciobani, furtul turmelor, cautarea
pastorului ucis, cainele credincios, femeia voluntara.
Cea mai puternica
influenta este exercitata de vechile noastre mituri funerare, sub a caror
autoritate este asezata intreagaconstructie epica.
Se poate observa
intentia autorului de a surprinde, cu mijloacele literaturii, modul in care in
mediile noastre traditionale eratraita o experienta umana fundamentala- cea a
mortii.
G. Calinescu spune despre Baltagul ca este un roman al
transhumantei.
Romanul se construieste in jurul unui conflict clasic intre
fortele binelui si cele ale raului, cu accent deosebit pe relevareaadevarului,
impunerea lui ca o realitate obiectiva, recunoasterea vinovatiei, urmata de
pedeapsa divina, si reinstalarea armonieiuniversale.
Actiunea are un
caracter relativ linear si reface datele unei crime tratate drept un caz
nespecific, care tulbura existentaspecifica a unei familii de oieri munteni.
Deznodamantul se transforma intr-o dezbatere publica despre moralitate si
normalitate,depasind statutul unei simple naratiuni.
Simetria
compozitionala sustine logica alternarii planurilor
subiectiv- obiectiv,
omniscienta autorului fiind deseoricoplesita de forta interioara a personajului
principal, care se face auzit si cucereste cititorul; Vitoria cucereste dreptul de a
facedreptate.
Romanul Baltagul este considerat o opera deschisa, cu

puternice radacini traditionaliste, dar si cu valente moderne.

A fi pastrat
acestei povestiri, germinate in glastra de clestar a Mioritei, toata puritatea de
timbru a baladei si tot conturulei astral. (Perpessicius) Acelasi autor observa ca
Baltagul ramane, in ultima analiza, romanul unui suflet de munteanca,
vaduvaVitoria Lipan, pentru care indatoririle mortuare pentru sotul ei, rapus de
lotrii ciobani,nu-i dau ragaz pana cand nu-si afla sotulrapus si nu-i da
crestineasca inmormantare.
Critica actuala a completat primele
suprapuneri cu balada Miorita, scotand in evidenta trasaturile de roman
modern aleBaltagului: roman realist (N. Manolescu), roman al
arhetipurilor (Ov.S. Crohmalniceanu), roman fundamental: dedragoste,
politest, social, filozofic, initiatic (Al. Paleologu).
Plasarea in reperele unor
mituri arhaice care depasesc peisajul spiritual autohton deschide si mai mult
perspective intelegeriioperei in cadrul unor parametrii valorici de exceptie.
Invocarea unui scenariu mitic in care se regasesc corespondente intrepersonaje
si episoade memorabile: Vitoria- oIsis in cuplu perfect cu Nechifor- Osiris, avand
drept fiu pe Gheorghita- Horus siprieten de nadejde pe cainele Lupu- Anubis.
Armonia desavarsita rezultata din cursivitatea epica este dublata de perfecta
imbinare a planului real cu cel al simbolurilor-fiecarei fapte din cotidian ii
corespunde o imagine inversata in planul simbolic.
Scriitorul retine
esentialul din capodopera litaraturii populare, dezvoltand variatiuni pe tema
relatiei cosmice dintre om siunivers: sensul devenirii umane este acela de
armonizare perfecta cu natura care il inconjoara intru eternitate.
Motivele
fundamentale pe care se sprijina balada sunt: motivul transhumantei, motivul
complotului, motivul mioareinazdravane, motivul testamentului, motivul maicutei
batrane, motivul alegoriei moarte- nunta.
In privinta miturilor si motivelor
asemanarea romanului cu balada o constitue motivul transhumantei, motivul
complotului,motivul sotiei- in balada motivul maicutei batrane-, motivul
animalului credincios- aici, cainele-, momentul crimei- la apus desoare.
O
deosebire intre balada si roman ar fi personajul principal care in balada este
chiar victima, iar in roman este sotia victimei,Vitoria Lipan. Animalul credincios,
care in balada este oaia, in roman este cainele Lupu.