Rolul apei în alimentație

Grup-SPA-011
Graid Miriam
Ce este activitatea apei?
Importanța acestia în stabilirea
produselor alimentare
 Apa este unul dintre consituenţi esenţiali şi chiar predominanţi ȋn alimente. Aceasta constituie
mediul de desfăşurare a principalelor procese chimice care au loc ȋn aliment atât ȋn timpul
prelucrării, cât şi pe parcursul depozitării alimentelor. De asemenea, apa participă ea ȋnsăşi ca
reactant ȋn procesele hidrolitice. Stabilitatea produselor agro-alimentare este o caracteristică legată
intrinsec de variaţia conţinutului de apă din acestea. Fie prin reducerea conţinutului ȋn apă
(deshidratare), fie prin legarea ei ȋn aliment de către sare sau glucide, se poate influenţa modul ȋn
care cresc anumite microorganisme, ȋmbunătăţindu-se toleranţa la păstrare a alimentelor. Un alt
rol al apei este acela de a forma textura alimentelor ȋn urma interacţiunilor cu proteinele,
poliglucidele, lipidele şi sărurile minerale . Principalele metode tradiționale de conservare a
hranei (de ex. uscarea sau deshidratarea) au la bază disponibilizarea fazei apoase a
alimentelor, în raport cu metabolismul microbian. Înmulțirea microorganismelor
implică prezența apei în aliment, într-o formă accesibilă. O serie de molecule şi
macromolecule din alimente posedă grupuri de atomi   (- OH, -COOH, -NH2, -SH etc)
care au afinitate față de molecula de apă, pe care o fixează prin legături
intermoleculare caracterizate de o energie considerabilă (cca 5 cal/mol, ceea ce
reprezintă între 5 şi 10 % din energia unei legături chimice)
Apa în compoziția produselor alimentare

 Toate produsele alimentare ce se găsesc sub formă de materie primă, semifabricate sau
produs finit conțin o cantitate mai mică sau mai mare de apă și substanțe uscate formate
din glucide, lipide, pigmenți, proteine, aminoacizi, substanțe azotate neproteice, acizi,
alcooli, pigmenți, aditivi alimentari, impurități minerale etc.
 Substanța uscată se poate determina prin următoarele metode:
 fizice (uscare în aer cald, în vid sau cu ajutorul radiațiilor infraroșii)
 fizico-chimice (cu ajutorul refractometrelor sau a aerometrelor)
 Matematic, substanța uscată (Su) se determină prin relația:
 Su=100-U
 U – umiditatea sau conținutul de lichid aflat în 100 g sau 100 cm³ dintr-un produs
alimentare
 Umiditatea se poate exprima și față de substanța uscată a produsului (Usu) care se
calculează, în funcție de umiditatea raportată la total U), cu formula:
 Usu=U/100-U*100
 Datorită stilului de viaţă şi alimentaţie, în prezent s-a modificat şi felul în care bem apa. Nu ne hidratăm aşa
cum ar trebui şi uităm să bem apa sau o bem doar când ne este foarte sete. Senzaţia de sete apare la o
deshidratare de 2%”, spune dr Iren Alexoi. Medicul susţine că de foarte multe ori confundăm senzaţia de
sete cu cea de foame ”Dacă ne este foame la o oră nepotrivită pentru masă putem iniţial să bem un pahar
de apă şi apoi să vedem dacă ne mai este foame. Apa se pierde din organism prin urina, prin respiraţie,
transpiraţie şi prin tubul digestiv. Suntem 70% apă, însă nu avem rezerve. Dacă nu ne hidratăm
corespunzător nu completăm deficitul de apă şi asta ne poate duce către o stare de boală”, arată Alexoi.
Specialista în nutriţie avertizează că deshidratarea dă peste cap buna funcţionare a organismului, acumulăm
toxine şi produşii de metabolism nu pot fi eliminaţi adecvat, apare suprasolicitarea renală, oboseala cronică,
dureri musculare şi articulare. În articulaţii există lichidul sinovial cu un conţinut mare de apă. Prin
deshidratare se reduce cantitatea de apă din articulaţii şi acestea dor atunci când ne mişcăm. “Îngroşarea
sângelui, constipaţia, problemele de digestie, uscăciunea pielii şi a mucoaselor sunt alte consecinţe negative
asupra organismului nostru datorate deshidratării. Prin plămâni se pierd zilnic pana la 500 ml de apă. Dacă
nu ne hidratăm este afectată absorbţia de oxigen şi eliminarea de dioxid de carbon. De asemenea, ne
putem îmbolnăvi mai uşor pentru că mucoasa respiratorie nu mai poate îndeplini şi rolul protector.
Obezitatea poate avea ca şi cauză deshidratarea cronică. Paradoxal, poate apărea şi retenţia de apă prin
deshidratare. Iată doar câteva daune asupra organismului pe care le poate produce hidratarea
necorespunzătoare”, mai spune medicul. Dr Iren Alexoi ne sfătuieşte cum ar trebui să ne hidratăm
corespunzător. “Să bem apă şi când nu ne este sete, la intervale regulate şi în cantităţi mici. Învăţăm să ne
hidratăm cu apa şi nu cu alte tipuri de lichide: ceaiuri, sucuri, băuturi alcoolice, cafea, care mai degrabă au
rol diuretic, de eliminare a apei din organism. Sa consumăm  alimente crude, bogate în apă: fructe şi
legume, de exemplu, castraveţii, dovleceii, legumele cu frunze verzi. Fructele, în general au un conţinut de
până la 90% apă”, recomandă specialistul. Dr. Alexoi spune că fiecare organism este unic şi hidratarea
depinde de temperatura mediului ambiant, de efortul fizic depus şi de alimentele ingerate. Recomandă să se
bea apă în cantităţi mici ingerate pe parcursul întregii zile, un număr de minimum 8 pahare de 200 ml.
De ce este atât de importantă apa
pentru sănătate?

 1. MENȚINE O BUNĂ FUNCȚIONARE A CREIERULUI

Știai ca 80% din volumul creierului este constituit din apă? Într-adevăr, așa este. De fapt,
pentru a funcționa în condiții optime, creierul are nevoie de o cantitate echilibrată de apă și
alte substanțe.
 Gândește-te astfel: când pierzi prea multă apă (fie pentru că nu bei îndeajuns în timpul
zilei, fie pentru ca faci exerciții fizice și nu te hidratezi suficient ulterior), celulele creierului
își pierd din eficiență. Cu toate acestea, atunci când îți refaci stocurile de apă, vei observa
că te poți concentra mai bine, ai o memorie mai agilă și dormi mai profund.
 2. ÎNLESNEȘTE POMPAREA SÂNGELUI DIN INIMĂ
 Chiar dacă nu realizezi acest lucru, inima ta lucrează încontinuu – pompează aproximativ
7600 litri de sânge zilnic. Când hidratarea are un nivel optim, inima pompează sângele mult
mai ușor. Pe de altă parte, deshidratarea duce la un volum de sânge mai scăzut, de aceea
inima trebuie să muncească mai mult pentru a pompa sângele și a furniza oxigen către
celule. Acest lucru se întâmplă atunci când simți că efortul fizic este mult mai dificil decât în
mod normal.
 3. OFERĂ ENERGIE
 Cantitatea de apă pe care o bei are un efect direct asupra energiei tale. De fapt, studiile
arată că femeile care sunt deshidratate resimt de cele mai multe ori o deteriorare
considerabilă a stării generale și a energiei. În loc să apelezi la cofeină sau la zahăr (care
pot cauza o și mai mare scădere a nivelului de apă din organism), fă tot posibilul să bei
ceea ce îți aduce reale beneficii.