Management Financiar

Managementul bilanţului lichiditate

Managementul pozitiei financiare
Gestiunea fondului de rulment
Managementul bilantului financiar
Gestiunea fondului de rulment
Semnificatia bilantului functional
 Activul si pasivul bilantului functional se impart in 3
rubrici, din a caror analiza rezulta trei indicatori de baza
in gestiunea financiara:
 Fondul de rulment

 Necesarul de fond de rulment

 Trezoreria
Fondul de rulment (FR)
Fondulde rulment = Resurse
permanente – Active fixe (stabile)
FR calculat pe baza unui bilant
functional – fond de rulment net
global (FRNG)
Fondul de rulment arata in ce
masura resursele permanente
sunt suficiente pentru a asigura
finantarea activelor fixe.
 Resurse permanente:
 Care apartin efectiv intreprinderii
 Imprumuturi contractate de catre
intreprindere
 Active fixe (stabile):
imobilizarile
 FR > 0 (resurse permanente >
active fixe) => imobilizarile
sunt finantate cu resurse
stabile, sigure
 FR < 0 => imobilizarile sunt
finantate si din alte surse =
insuficienta de fond de
rulment (IFR)
FR pozitiv
Bilant functional

Activ fix
Resurse permanente
Fond de rulment

 FR > 0 => surplus de resurse permanente in

raport cu activul fix
 Ex.: pentru intreprinderile industriale, aceasta
situatie este de dorit – are imobilizari importante
(utilaje, etc.) care trebuie finantate constant si
sigur pentru a asigura functionarea
intreprinderii.
FR < 0 = IFR
Bilant functional

Resurse permanente

Activ fix
Insuficienta de fond de rulment

 IFR = resurse insuficiente pentru a finanta

imobilizarile.
 IFR poate aparea dupa o faza de investitii masive in
imobilizari, etc., dar se va remedia in urma “return of
ivestment” => cresterea resurselor permanente, peste o
perioada de timp.
 Daca IFR este structurala (se extinde pe mai multi ani)
=> situatie problematica pentru intreprindere.
Necesarul de fond de rulment (NFR)
Necesarul de fond de rulment = Active circulante – Datorii
circulante
 Necesarul de fond de rulment de exploatare (NFRE) ≠
necesarul de fond de rulment in afara exploatarii
(NFRAE)
 NFR = NFRE + NFRAE

NFRE = Active circulante de exploatare – Datorii circulante de exploatare =

(Stocuri + Creante clienti) – Datorii furnizori
NFRE pozitiv
 Stocurile = necesar de bani: cheltuielile de
fabricatie a produselor nu sunt recuperate daca
produsele nu sunt vandute (stocate).
 Creante clienti = intreprinderea a acordat
clientului un termen de plata => banii de la
client nu au fost incasati inca (=Necesar).
 Datorii furnizori = resursa: achizitii, deci
cheltuieli
 Furnizorul acorda intreprinderii un credit (termen de
plata) => pentru aceasta perioada intreprinderea
dispune de materii prime, etc., fara sa le fi platit =>
resursa.
Activ circulant = necesaruri
Datorii circulante = resurse
NFRE > 0

(active circulante de exploatare – datorii circulante de exploatare) > 0

Necesaruri – resurse > 0

Necesaruri > resurse

 O intreprindere industriala prezinta de regula un NFR, din cauza:

 Importantei stocurilor (materii prime, produse finite, etc.); stocurile de produse
finite sunt cele mai importante, datorita costurilor de productie.
 Importantei creantelor clientilor – bazate pe sume mari: pret de vanzare (cost
productie) + cheltuieli distributie + marja pe care si-o acorda intreprinderea.
 Intreprindere industriala => stocuri ridicate => creante importante =>
necesaruri crescute => NFRE important
NFRE negativ
 NFRE < 0 => necesarurile < resursele => resurse de fond de rulment
(RFR)
 Ex.: o intreprindere de distributie de regula genereaza RFRE
datorita factorilor:
 Creante clienti = 0 (clientii platesc pe loc)
 Datoriile furnizori sunt foarte mari. Furnizorii sunt dispusi sa acorde
termene mari de plata marilor supermarket-uri, etc., deoarece:
 Cantitatile comandate de acestea sistematic sunt foarte mari (suprafete mari)
=> cifra de afaceri buna pentru furnizor
 Solvabilitatea acestor intreprinderi de distributie este asigurata
 Stocurile sunt scazute, datorita rotatiei rapide a marfurilor => la bilant
ele sunt variate, dar nu ridicate ca valoare.

Necesarurile slabe (stocuri) in tandem cu resursele importante (0

creante, datorii mari la furnizori) produc RFRE important pentru
intreprinderile de mare distributie.
NFRAE
 In bilantul functional activitatea de exploatare ≠
cea in afara exploatarii => NFRE ≠ NFRAE.
 Prin aceasta distinctie se poate identifica sursa
principala a echilibrului financiar (activitati
proprii intreprinderii, sau activitati
exceptionale).
 Intreprinderile incearca constant sa diminueze
NFRE, deoarece RFR in afara exploatarii nu sunt
resurse permanente => daca NFRE creste
semnificativ intreprinderea se va confrunta cu
un dezechilibru financiar problematic.
Trezoreria
Trezoreria (T) – Trezoreria activa – Trezoreria pasiva

Trezoreria = Fond de rulment – Nevoia de fond de rulment

(NFR)

 Ex.: FR = 200, NFR = 300

 FR < NFR => intreprinderea va apela la credit bancar pe
termen scurt, pentru a acoperi NFR
 Deci trezoreria este rezultanta FR si NFR
 Din analiza FR, NFR si a trezoreriei se poate face o
determinare preliminara a sanatatii intreprinderii.
Analiza diferitelor echilibre financiare ale
bilantului functional
 Se efectueaza prin schematizarea celor trei elemente fundamentale: FR,
NFR si T

Echilibrul I:
FR = 400, NFR = 350, T = 50
In aceasta situatie FR > 0, de unde reiese ca resursele permanente > activele fixe
=> surplus de resurse permanente in raport cu imobilizarile => Resurse >
nevoi (FR resursa)

 T nu este un necesar – scopul sau este sa mentina echilibrul intre nevoi si

resurse

Trei etape de analiza:

1. Constatarea
2. Analiza
3. Solutiile
Echilibrul I
1. Constatarea:
 Resursele permanente finanteaza totalitatea imobilizarilor si se
degaja un excedent de resurse – 88% din acestea finanteaza NFR.
 Restul de 12% = trezoreria pasiva.
2. Analiza – echilibru aparent sanatos, dar nici o informatie despre
bilanturi, conturi rezultate, ani anterior, activitate intreprindere.
3. Solutiile – echilibrul trebuie sa devina structural (sa se mentina pe
mai multi ani)

Pentru aceasta, o parte din trezorerie poate fi plasata in valori

mobiliare de plasament (VMP), pentru a fructifica excedentul.
VMP sunt de preferat participatiilor in alte companii sau
investitiilor, deoarece pot fi usor vandute in caz de necesitate
imediata de disponibilitati.
Echilibrul II
Necesaruri Resurse

T = -50 (11%)
NFR = 450
FR=400 (89%)
1. Constatarea: FR>0, NFR>0 => FR nu acopera decat 89% din NFR,
trezorerie negativa – se apeleaza la concursuri bancare.
2. Analiza: daca proportia imprumuturilor bancare atinge sau depaseste
30% si se mentine de la an la an, dezechilibrul intreprinderii poate deveni
structural.
3. Solutii:
1. Cresterea FR
 Cresterea capitalului social
 Folosirea celei mai mari parti a beneficiilor pentru autofinantare
 Imbunatatirea rentabilitatii
 Imprumut bancar pe termen lung – dobanzi reduse, esalonare a rambursarilor
 Reducerea imobilizarilor – titluri imobilizate/de participatie/etc. Nu imobilizari
necesare pentru productie.
2. Reducerea NFR
– Diminuare stocuri
– Reducere creante clienti
Echilibrul III
FR = -200 => IFR = 200
NFR = 50
T = -250
Deci FR<0, NFR>0 => necesar important de
bani; se va recurge la concursuri
bancare.
1. Constatare: concursurile bancare
finanteaza NFR si o parte din
imobilizari.
2. Analiza: daca bancile nu vor mai
acorda imprumuturi, intreprinderea
va trebui sa vanda din imobilizari
pentru a plati datoriile. Aceasta va
duce insa la scaderea productiei si
deci in final a fondului de rulment.
3. Solutiile:
 Restructurarea FR
 Cresterea capitalului social
 Cresterea rezervelor (luate din
beneficii, daca exista)
 Cresterea imprumuturilor la
banci
 Diminuarea NFR
 Reducere stocuri
 Reducere creante clienti
 Cresterea datoriilor la furnizori
In cazul in care insa dezechilibrul a rezultat in
urma unor investitii masive in imobilizari,
situatia se poate echilibra automat in anul
urmator, fara a fi nevoie de interventii:
Investitii => cresterea productiei => cresterea
vanzarilor => >cifrei de afaceri => cresterea
rezultatului => cresterea resurselor proprii
=> reconstituirea FR.
Echilibrul IV
FR=200
NFR= -400 => RFR=400
T=600
1. Constatare: RFR + excedent
de resurse permanente =>
mari disponibilitati.
2. Analiza:
• Situatie rara pentru
intreprinderi industriale (ex.:
daca NFRAE<0 si NFRE>0)
• T=600
Pentru intreprinderile de
mare distributie situatia e
frecventa, deoarece:
 Necesaruri scazute
 Resurse importante (dupa
cum este explicat mai sus)
3. Solutii – trebuie fructificati
banii astfel rezultati. Se pot
plasa in:
 VMP
 Titluri imobilizate
 Imobilizari (ptr. Investitii)
Ex.:
Initial – FR=200, NFR = -400 =>
RFR = 400
Dupa plasare in VMP (550) –
FR=200, NFR=150=-400+500
T=50 = 600-550.
Echilbrul V
 FR < 0 => necesaruri
 NFR < 0 => resurse
1. Constatare – resursele permanente nu sunt suficiente pentru a
finanta totalitatea imobilizarilor.
2. Analiza – pentru intreprinderi industriale
• IFR riscanta – poate rezulta in dependenta excesiva pe vointa
clientilor si furnizorilor
• trebuie identificata originea IFR:
• Investitii masive
• Rentabilitate scazuta
3. Solutii:
• Reconstituirea FR: crestere capital, datorii pe termen lung,
reconstituirea marjei intreprinderii.
• Pentru intreprinderi de distributie se prioritizeaza plasarea
excedentului de trezorerie pe termen scurt.
Echilibrul VI
1. Constatare: resursele permanente nu pot finanta toate imobilizarile =>
acestea sunt acoperite in proportie de 60% de RFR si 40% prin concursuri
bancare.
2. Analiza:
1. Intreprindere industriala
 Situatie similara cu echilibrul V
 Instabilitate RFR => finantarea activelor fixe incerta
 Pierderea increderii din partea bancilor
 Dependenta de terti si sistemul bancar
2. Intreprindere de distributie
– Echilibru relativ normal pentru acest tip de intreprindere, dar IFR ameninta sa nu
mai poata fi acoperit prin RFR
3. Solutii:
1. Intreprindere industriala – cresterea capitalului, reconstituirea marjei
intreprinderii.
2. Interprindere de distributie – trebuie redus IFR prin: apel la actionari/asociati,
cresterea rentabilitatii, imprumuturi pe termen lung.
Rezultatul diferitelor echilibre financiare
1. Echilibru sanatos – structural, inexact; ideal pentru
intreprinderi industriale.
2. Echilibru sanatos – apare necesitatea plasarii
excedentului de trezorerie in VMP, titluri imobilizate,
titluri de participare, imobilizari productive.
3. Echilibru clasic – intreprinderile industriale trebuie sa
ia in calcul cresterea importantei trezoreriei negative.
4. Echilibru foarte periculos:
• Risc de oprire a platilor
• Risc de scadere catastrofala a rezultatului
• Solutii:
• Cresterea FR prin mijloacele enumerate anterior.
• Diminuarea NFR prin mijloacele mentionate anterior.
Rezultatul diferitelor echilibre financiare
5. Echilibru foarte riscant – d.p.d.v. financiar – risc de stopare a platilor in cazul
pierderii increderii bancilor.
• Solutii: reconstituirea FR, cresterea capitalului/rezervelor, diminuarea NFR.

6. Echilibru sanatos – in ciuda utilizarii restranse a resurselor; specific

intreprinderilor de distributie.
• Solutii: plasarea trezoreriei in VMP, titluri imobilizate, imobilizari, etc.

7. Echilibru riscant – pentru intreprinderi industriale => pierderea autonomiei

• Solutii: reconstituirea FR.
Pentru intreprinderile de distributie acest echilibru este sanatos.

8. Echilibru foarte riscant – pentru intreprinderi industriale => dependenta crescuta

de clienti, furnizori, banci. Trebuie reconstituit imediat FR.
• Pentru intreprinderile de distributie acest echilibru se traduce printr-o dependenta
bancara doar pe termen scurt. Solutie – limitarea IFR la nivelul RFR.
 Structura financiara a activului

Mijloace exploatare = valori imobilizate

total acitiv
sau

Structura financiara = valori imobilizate + valori financiare

a activului total activ

Imobilizari in oameni = echipament productiv

efectiv mediu
Rata de innoire / invechire

 Rata de invechire sau rata de amortizare marcheaza gradul de

invechire.

 Rata de innoire a capitalului = investitii industriale

dotatii in contul amortismentelor

Rata de reinnoire a capitalului vizeaza evaluarea

importantei cheltuielilor de investitii in imobilizari
(ne)corporale, comparandu-le pe acestea cu
cheltuielile contabilizate cu titlul de reinnoire a
echipamentului.
Managementul bilantului lichiditate
7.1. Logica bilantului lichiditate

 Analiza lichiditate-exigibilitate se bazeaza pe conceptia patrimoniala

a intreprinderii

 Bilantul are ca obiectiv precis inventarul patrimoniului intreprinderii

 in activ: bunuri, averi, creante
 in pasiv: datoriile.

 capitaluri proprii = activ - pasivul extern

 activ net = activ - datorii fata de terti - provizioane pentru
riscuri si cheltuieli
Criteriul de clasificare a posturilor de bilant

 Bilantul lichiditate-exigibilitate reprezinta bilantul-scadentar care se

bazeaza pe notiunile de lichiditate si de exigibilitate.
 Elementele bilantului lichiditate vor fi clasate, in activ si in pasiv.
 Pentru a ajunge la aceasta clasificare s-au acceptat trei conventii.

Conventia I
 Activele sunt clasate in functie de gradul lor de lichiditate
 Lichiditatea este aptitudinea pe care o poseda un activ de a se
transforma in moneda
 Riscuri: imobilizari in afara exploatarii, elemente putin lichide in
stocuri, etc.
Conventia II

 Pasivele sunt clasatc dupa exigibilitatea crescatoare

 Exigibilitatea este calitatea unei creante de a fi reclamate imediat
dupa plata.
 Riscuri: concursurile bancare pe termen scurt devin permanente.

 Conventia III
 criteriul de lichiditate sau exigibilitate cu durata < sau >1 an
7.2 Constructia bilantului lichiditate

 Relansarea activelor si pasivelor in functie de exigibilitate si

lichiditate
 Retratarea posturilor de active corespunzatoare activelor fara valoare
 Retratarea posturilor de capitaluri proprii si provizioane pentru
riscuri

 Retratarile de active
 Activul imobilizat net cuprinde: imobilizari necorporale,
imobilizari corporale, imobilizari financiare.
 In imobilizari necorporale, postul Cheltuieli de stabiliment
trebuie sa fie amortizate foarte repede
 Trebuie diminuat blocul Capitaluri proprii si asimilate.
 Activul circulant este compus din: stocuri in curs, avansuri si
aconturi varsate, creante, valori mobiliare de plasament si
disponibilitati
 Instrumente de analiză ale bilanţului
lichiditate

Construcţia unui bilanţ lichiditate permite de a purta o judecată, pe

de o parte, asupra solvabilităţii globale a întreprinderii şi, pe de altă
parte, asupra lichidităţii sale.
Instrumentele de analiză a solvabilităţii

 Situaţia netă contabilă

 Capital (din care vărsat...)
 Prime de emisiune, de fuziune, de aport
 Ecarturi de reevaluare
 Rezerve (legale, statutare sau contractuale, reglementate)
 Alte rezerve
 Report (sau pierdere reportată)

Situaţia netă
Capitalurile proprii

Pentru a obţine capitalurile proprii, trebuie adăugate situaţiei

nete subvenţiile de investiţii şi provizioanele reglementate:
 Situaţia netă
 Subvenţii de investiţii
 Provizioane reglementate

Capitaluri proprii

Resursele proprii sau suprafaţa financiară lărgită

Capital

 - capital neapelat
 + prime, ecarturi de reevaluare şi rezerve
 + sau - rezultat reportat
 + sau - rezultatul exerciţiului
 - sume puse în distribuţie
 + subvenţii de investiţi, provizioane reglementate, provizioane cu
caracter de rezervă, nete de impozit
 cheltuieli de stabiliment
 cheltuieli de repartizat pe mat multe exerciţii
 prime de rambursare obligaţiuni + ecarturi de conversie pasiv
 - ecarturi de conversie activ care au făcut obiect al unui
provizion
 + titluri participative + avansuri condiţioante + obligaţiuni
convertibile + împrumuturi participative
Instrumente de analiza a lichiditatii

 se examinează fondul de rulment lichiditate

 poate fi completat prin examinarea ratelor de lichiditate şi ratelor de
rotaţie ale activelor şi pasivelor pe termen scurt.

 Activul net corectat sau reevaluat

 se pot utiliza datele din bilanţul lichiditate, dar se procedează la
o reevaluare a posturilor de activ, în special a activelor
imobilizate.

activului net reevaluat = val posturilor de bilanţ - valoarea datoriilor

Capitaluri proprii

Capacitatea de rambursare vizează în mod

esenţial, datoriile mai mari de 1 an şi determină
apariţia noţiunii de autofinanţare sau capacităţii
de autofinanţare
Capitaluri proprii si datorii mai mari de 1 an

 Capacitatea de rambursare = Datorii mai mari de 1 an

Autofinanţare

Costul de îndatorare = Cheltuieli financiare sau Cheltuieli financiare

Datorii globale CA fara taxe

Ratele de gestiune
 Pentru supravegherea activelor şi a pasivelor cu durată mai mică de
1 an vor fi utilizate două tipuri de rate.
Ratele de gestiune

 Pentru supravegherea activelor şi a pasivelor cu durată mai mică de

1 an vor fi utilizate două tipuri de rate.

Cifra de afaceri, fara taxe - rata reprezinta rotaţia ansamblului

Activul total din bilanţ capitalurilor în raport cu CA

 Stocuri = Stocuri = durata de rotatie in

zile Flux de rotatie zi Flux de rotatie anual

 Stocul mediu = Stoc initial + Stoc final

2
 Flux de iesire = Stoc mediu marfuri * 360
cost achizitieal marfuri vandute fara taxe
Durata creditului clienti

 In acest caz vorbim despre

 Clienţi
 Clienţi-efecte de încasat
 Clienţi debitori sau litigioşi
 Creanţe aferente lucrărilor neefectuate încă
 Clienţi-produse nefacturate încă
 Clienţi creditori

Posturi clienţi x360 = Durata de rotaţie a clienţilor

Vânzări inclusiv taxe
Durata creditului furnizori de exploatare

 Postul furnizori cuprinde: contul furnizori de exploatare + efecte de

plătit - aconturi vărsate furnizorilor
 Furnizori
 Furnizori-efecte de plătit
 Furnizori-facturi neprimite

Furnizori debitori

Posturi furnizori x 360 = Durata de rotaţie a

Achiziţii inclusiv taxe- reduceri inclusiv taxe postului furnizori
Continutul ortodoxiei financiare

 ortodoxia financiară desemneaza ansamblul regulilor care vizează

menţinerea echilibrului structurilor financiare ale unei întreprinderi
 Regula echilibrului financiar minim:
Regula îndatorării maxime;
 Regula finanţării maxime.

 Echilibrul financiar minim - Resursele utilizate pentru

finanţarea activelor trebuie să rămână la dispoziţia
întreprinderii de-a lungul unei durate care trebuie să
corespundă cu cea a imobilizării.
 Indatorarea maximă - datoriile pe termen scurt joaca un rol
de completare pentru a rezolva un decalaj momentan,
datorită unui fenomen sezonier sau conjunctural.
 Analiza structurii financiare
Rolul analizei structurii financiare:
- Evaluarea bunei adecvari intre mijloacele economice si resursele
financiare
- Evaluarea Independentei financiare
- Evaluarea Solvabilitatilor si
- Lichiditatilor intreprinderii
Analiza structurii financiare se realizeaza prin lecturi ale bilantului, ce
se fac in functie de obiectivele analizei

Exista doua semnificatii ale bilantului:

- semnificatia functionala- care se situeaza intr-o perpectiva economica
- semnificatia lichiditate sau financiara- care vizeaza aprecierea lichiditatii
 Analiza structurii financiare
Semnificatia functionala orizontala a bilantului

Alocarile stabile- reprezinta alocarile care

raman pe termen lung in intreprindere
Fondul de rulment (FR)
- Activul imobilizat brut- arsenalul de productie Fondul de
rulment net global
(FRNG) Fondul de
Resursele durabile- capitalurile proprii si
rulment functional
datoriile pe termen lung destinate finantarii
alocarilor stabile Nevoia de Fondul ce
rulment in exploatare
Aceste elemente permit (NFRE )
Alocari si resurse de exploatare- elemente ale
ciclului de exploatare legate de activitatea calcularea
intreprinderii Nevoia de Fondul ce
rulment in afara
exploatarii (NFAE sau
Alocari si resurse in afara exploatarii-
MFRAE)
creante si datorii neatasate ciclului de
exploatare si fara semnificatie economica Trezoreria
particulara

Alocari si resurse de trezorerie-

disponibilitati si valori mobiliare de plasament
in alocari, concursuri bancare curente si solduri
creditoare la banci, in resurse
NFRE + NFAE trebuie sa fie acoperite de FR
Bilantul contabil nu permite lectura
excedentului sau a insuficientei
relansare si retratare
 Bilant contabil
Reclasari si relansari
Alocari Resurse
Bilant functional
Alocari stabile
50 Resurse durabile
70
Alocari de exploatare
35 Resurse de exploatare
23
Alocari in afara exploatarii
Resurse in afara exploatarii
5 2
Lectura orizontala a bilantului functional
Alocari de trezorerie
Resurse de trezorerie
10
5

Alocari stabile 50 Resurse durabile

FR= 20 70

Investitii (alocari) si finantari (resurse): punerea in opera a mijloacelor de

productie
Alocari de exploatare Resurse de exploatare 23
35 NFRE= 12

Ciclul de exploatare: punerea in opera a mijloacelor de explotare

Alocari in afara exploatarii Resurse in afara exploatarii 2

35 NFRAE= 3

Elemente aciclice si marginale

Alocari de trezorerie Resurse de trezorerie 5

10 T= 5

Trezorerie
 Analiza structurii financiare

Analiza bilantului functional orizontal

Principii de analiza

Norma de echilibru “termenul lung trebuie sa acopere termenul lung”

Rationamentul porneste de la ciclul de exploatare si de la nevoia de finantare ce
rezulta.

-nevoia de finantare (NFRE) se innoieste permanent, reprezentand o

alocare stabila si treuie finantata cu o resursa durabila; singurele
resurse disponibile sunt FRNG;
-alocarile si resursele in afara exploatarii constituie NFAE si regrupeaza
elemente aciclice, eterogene si marginale; se vor regasi in Trezorerie.

In functie de soldul Trezoreriei la un moment dat se analizeaza echilibrul Fond

de Rulment Net Global- Nevoie in fond de Rulment de Exploatare
Lectura functionala si orizontala a bilantului
ALOCARI STABILE
Nevoia in fond de RESURE
ALOCARI DE rulment de exploatare
FOND DE RULMENT DURABILE
EXPLOTARE “NET GLOBAL”
Resurse de exploatare

NFRAE
NFRE FOND DE
ALOCARI IN
AFARA RULMENT
Resurse in afara
NFRAE “NET GLOBAL”
EXPLOATARII exploatarii

TREZORERIE

TREZORERIE
ALOCARI DE
TREZORERIE
Resurse de Trezorerie
 Analiza structurii financiare

Studiul financiar al ciclului de explotare NFRE

Un ciclu de exploatare genereaza o nevoie de finantare ca urmare a unui

dublu decalaj:
Vanzari
Incasari
decalaj legat de
durata ciclului de
exploatare
Stocaj Stocaj si
trebuie mai intai materii Productie comercializare
platite achizitiile si
diversele cheltuieli
Achizitii
inainte de a incasa materii
Cheltuieli productie
Cheltuieli de stocaj
contravaloare si distributie
vanzarilor
Plata se face pe loc Plati

Durata nevoii de finantare

 Analiza structurii financiare

Studiul financiar al ciclului de explotare NFRE

Un ciclu de exploatare genereaza o nevoie de finantare ca urmare a unui

dublu decalaj:
Vanzare Reglementare
Incasari

decalaj legat de
termenele de
reglementare Stocaj Stocaj si
materii Productie comercializare
Plata nu se face pe
loc, clientii platesc n
zile mai tarziu
Cheltuieli +
de stocaj si
distributie
Achizitii
Plata materii
materii
prime+
Cheltuieli productie

Durata nevoii de finantare

 Analiza structurii financiare
Studiul financiar al ciclului de explotare NFRE

Principalii factori care determina

variatii ale NFRE
-Nivelul de activitate- cifra de NFRE NFRE
  360
afaceri- daca activitatea se CAfaraTVA / 360 CAfaraTVA

dezvolta, volumul vanzarilor,

achizitiilor si stocurilor creste
in paralel

-Sectorul de activitate
-Valoarea adaugata
-Buna gestiune a elementelor sale
Analiza structurii financiare

Nevoia de Finantare in afara exploatarii

Alocarile din afara exploatarii sunt inferioare resurselor din afara

explotarii deoarece datorillle aferente imobilizarilor sunt mai frecvente si
intr-o valoare mai mare decat creantele legate de o cesiune de imobilizari.

Valorea se scade (sau se adauga) la NFRE pentru a obtine NFR totala:

NFR  NFRE  NFRAE

 Analiza structurii financiare

Fondul de Rulment “NET Global” (FRNG sau FR)

Reprezinta: - partea resurselor durabile afectata finantarii ciclului de exploatare,
resursele stabile care trebuies sa acopere nevoia de fond de rulment de exploatare;
- excedentul resurselor durabile asupra alocarii sale.
FRNG=Resure durabile- Alocari stabile
(sau FR)=Excedent de resurse durabile disponibile pentru acoperirea
(finantare) NFRE

Un principiu de analiza functionala vede ca resursele afectate unei alocari

raman investite, conform principiului “termenul lung trebuie s acopere
termenul lung”, astfel resursele durabile trebuie sa finanteze:

- Alocarile stabile (mijloace de productie)

- NFRE (mijloace de exploatare)- alocarile de exploatare nefinantate prin
resurse de exploatare
 Analiza structurii financiare
Fondul de Rulment “NET Global” (FRNG sau FR)
Existe deci, pe d o parte resurse lungi ramase disponibile (FR) si pe de alta parte, o nevoie de finantare permanenta.
In timp ce aceasta din urma reflecta deciziile curente, FR reprezinta traducerea deciziilor strategice:
- De investitie (variatia activului imobilizat)
- De indatorare (imprumuturi si datorii pe termen mediu sau lung)
- De distributie (prelevarea actionarilor)
- De amortiare( parte a resurselor interne)

Nivelul sau rezulta deci din decizii trecute si conitioneaza deciziile in curs sau viitoare.

Totul este de a putea aprecia calitatea acestui nivel:

-pletorica, presupune o supramobilizar a resurselor durabile, costisitoare pentru întreprindere;
-insuficienta, el nu mai indeplineste rolul sau de marja de securitate pentru intreprindere si pentru creditori si provoaca
probleme de finantare.

De fapt, nivelul fondului de rulment depinde de:

- De orientarile strategice ale intreprinderii
- De sectorul de activitate
- De integrarea mai mult sau mai putin pronuntata a activitatilor si de recurgere la sub-contracate

Consolidarea FR este vitala. Ea presupune:

- Dezvoltarea resurselor durabile: cresterea capitalului sauretinere rezultatelor, indatorarea in functie de posibilitati;
- Mentinerea nivelului optim al alocarilor stabile, strategie ce se poate traduce prin suspendarea unui porgram de
investitii sau prin masuri dedezinvestitii
 Analiza structurii financiare

Trezoreria ca rezultanta de echilibru a structurii

In semnificatia functionala, trezoreria(T) apare ca rezultanta a echilibrului intre fondul de rulment si nevoia de finantare
Daca FR> NFR, atunci T>0
Daca FR< NFR , atunci T<0

Trezoreria se defineste in doua moduri

-ca resultanta a echilibrului financiar:
T=FR-(NFRE+NFRAE)
-ca sold net:
T=alocari de trezorerie-resurse de trezorerie

Trezoreria activa (alocari de trezorerie)- constituie o alocare indispensabila functionarii intreprinderii. Trezorierul cauta sa
mentina minimul si sa plaseze excedentele in valori mobiliare de plasament asteptand lichiditatea lor.
Trezoreria pasiva (resurse de trezorerie) apare atunci cand trezoreria activa este insuficienta. Este vorba de:
-solduri creditoare la banci;
-efecte scontate ajunse la scadenta;
-concursuri bancre de mobilizare.

Soldul trezoreriei poate fi interpretat in mai multe moduri:

- O trezorerie larg exceentara se va analiza ca o disponibilitate destinata sa fac fata unei investitii viitoare
- O trezorerie medie nula pe exercitiu rprezinta o buna gestiune a structurii financiare a bilantului
- O trezoereie negativa poate fi rezultatul unei gestiuni financiare dorite in functie de conditiile bancare pe termen scurt su
rezultatul unor grave probleme care merita atunci o examinare mai aprofundata
 Analiza structurii financiare

Trezoreria ca rezultanta de echilibru a structurii

Rezultatul unui echilibru, care el insusi este resultatul unei gestiuni

trecute si conditie a gestiunii viioare este conditionat de doua
elemente:
- NFRE si NFRAE si motivele fluctuatiilor lor;
- Fondul de rulment si elementele constitutive din partea superioara
a bilantului
Analiza structurii financiare

Trezoreria ca rezultanta de echilibru a structurii

T<0

FR insuficient NFR foarte importanta

Resurse insuficiente Alocari Derapaj al gestiunii

Crestere
excedentare ciclului
nestapanita
Cresterea capitalului
Retinere capitalului Dezinvestire
Indatorare pe TL
Subcontractare A controla: Subcontractare
-gestiune Relevare a
stocurilor preturilor
-termene de
reglementare
-riscul clientilor
 8.1.1.3 Limite ale senmificatiei functionate orizontale

Analiza functionala orizontala permite punerea unui diagnostic asupra

structurii financiare a intrcprindcrii. O buna adecvare intrc ciclul de cxploatare
si partea superioara a bilantului (intre NFRE si FR) se reflecta intr-o trezorerie
pozitiva sau suportabila daca ea este negativa.
Cum stim daca strucrura financiara este dezechilibrata sau nu, dupa
cum trezoreria este negativa sau pozitiva?

> nivelul de indatorare pe termen scurt sau lung devine ingrijorator atunci
cand cheltuielile financiare pe care le genereaza compromit foarte mult
rezultatele
intreprinderii.

 utilajul de productie (activ imobilizat + NFRE) pus in opera este foarte

important in raport cu CA degajata

> nivelul NFRE este larg superior normei sale.

 8.1.1.2 Semnificatia functionala "pool de fonduri "
Semnificatia "pool de fonduri" permite:
→ de a degaja la alocari capitalul economic, generator de activitate si de
rezultat;
→ de a prezenta ansamblul resurselor, cand este vorba de fonduri proprii
sau de datorii oricare ar fi scadenta, ca un "pool" destinat finantarii alocarilor;

Aceasta analiza urmeaza rationamentul economic urmator:

> In alocari figureaza imobilizarile de exploatare si NFR, adica
capitalul economic, ansamblul de mijloace necesare activitatii industriale si
comerciale.
Imobilizarile in afara exploatarii (financiare) sunt distincte de altele si se adauga
valorilor mobiliare de plasament si disponibilitatilor pentru a forma alocarile
financiare. Un portofoliu de active regrupeaza deci alocarile industriale si
comerciale alaturi de alocarile financiare
> Toate resursele (cu exceptia celor deja incluse in NFR) reprezinta
"pool de fonduri" necesar pentru a finanta alocarile. Acest "pool" reuneste:

→ resursele proprii interne (autofinantare cumulata)

→ resursele proprii externe (capital, prime, subventii)
→ datorii financiare, oricare ar fi termenul lor.
 ALOCARI RESURSE

Resurse proprii interne

Imobilizari brute de (rezerve, amotismente si
Capital exploatare provizioane)
economic
Pool
NFR de fonduri
Resurse proprii externe
Alocari (capital, prime,
financiare Imobilizari brute subventii)
financiare
Datorii financiare
VMP +
(imprumuturi, LMT si
Disponibilitati
trezorerie pasiva)

Semnificatia “ pool de fonduri “

 Analiza disponibilitatilor plasate la alocari financiare:

De la un nivel putin mai ridicat, ele pot fi considerate ca facand fata
variatiilor de NFRE
 De la un nivel ridicat, ele se pot interpreta ca fiind un excedent
provizoriu de resurse in asteptarea afectarilor (investitii sau achizitii
imporlante viitoare). Este atunci preferabila sustragerea (deducerea) lor
din datoriile financiare: suma nu a fost utilizata in activul economic si prin
urmare nu a putut contribui la activitate.
Interesul acestei conceptii "pool de fonduri" este dublu:

1. Ea permite comparatii intre compozitia alocarilor si nivelul de

activitate
sau de rezultat. Semnificatia permite decuparea alocarilor in functie de
indicatorii retinuti in contul de rezultat. De exemplu pentru rentabilitate, care
consta in a asocia rezultatul mijloacelor puse in opera pentru a-l obtine,
rezultatul de exploatare este asociat capitalului economic pentru a evalua
rentabilitatea economica. Pentni productivitate care consta in raportarea
productiei la mijloacele puse in opera pentru a o obtine cifra de afaceri este
raportata, de asemenea, la capitalul economic.
2. Ea permite o analiza strategica a bilantului: nu mai este vorba de a
judeca un echilibru alocari-resurse, ci de a analiza:

→ pe de o parte evolutia componentelor in alocari: prioritate a unei

strategii industriale sau financiare, cresterii sau nu, interna sau
externa si cu ce rezultate in termenii rentabilitatii economice?

→ pe de alta parte cea a resurselor: aceasta evolutie retrateaza atunci

alegerea structurii din pasiv si gestiunea indatorarii; arbitraj intre
finantarea prin fonduri proprii si finantarea prin indatorare, intre
indatorarea pe termen lung sau prin concursuri bancare.
Astfel, in perioadele de scadere a ratelor de dobanda scurte si de
stabiiitate a lor pe termen lung, poate fi mai oportun de a se indatora
pe termen scurt pentru a profita de aceasta diminuare a costului
finantarilor, daca aceste concursuri pot fi reinnoite.
8.1.2 Semnificatia "lichiditate" (sau “financiara" sau
"patrimoniala")

Daca cele doua semnificatii functionale raspund preocuparilor

gestionarului (adecvare alocari-resurse si analiza economica), in schimb
semnificatia financiara raspunde preocuparilor bancii.
Ea a fost depasita de semnificatia functionala pentru doua motive
principale:

→ inertia comportamentelor (nu se schimba de decenii semnificatia

bancara);
→ cresterea numarului de depuneri de bilanturi (falimente) care
incita intreprinderile (credit manager) si bancile sa privilegieze o
semnificatie orientata pe solvabilitatea imediata.
 8.1.2.1. Obiectivul semnificatiei lichiditate

Obiectivul semnificatiei lichiditate este de a diagnostica riscul de

faliment, mai precis riscul de lichiditate si de insolvabilitate pe
termen scurt. Bilantul este deci prezentat in termeni de exigibilitate
si de lichiditate crescatoare.
Criteriul distinctiei intre partea superioara si cea inferioara a
bilantului este scadenta de 1 an.

Diferenta intre activul circulant (sau mai mic de 1 an) si

datoriile pe termen scurt (exigibile cu durata mai mica de 1 an)
permite obtinerea fondului de rulment "patrimonial" (sau
"lichiditate") indicator de risc de faliment.

Daca FR > 0, adica daca activul circulant > datoriile pe termen

scurt intreprinderea este presupusa sanatoasa. Realizarea activului
sau cu durata mai mica de 1 an permite acoperirea datoriilor sale cu
acceasi scadenta.
 Semnificatia lichiditate
Activ imobilizat Capitaluri
net permanente
(+ de 1 an) (+ de 1 an)
Datorii pe
Activ circulant termen scurt
(- de 1 an) (- de 1 an)

Fondul de rulment lichiditate este un indicator de soliditate financiara.

Acesta reprezinta excedentul activelor cu durata mai mica de 1 an
asupra pasivelor cu durata mai mica de 1 an. El indica debitorilor pe
termen scurt ca incasarile viitoare ar trebui sa permita rambursarea
sumelor datorate.
Faptul ca rata de lichiditate generala trebuie sa fie superioara unitatii
exprima acelasi lucru.

Rata de lichiditate = Activ circulant / Datorii pe termen scurt

 Aceasta rata este uneori declinata de diferite moduri dupa care se retin
stocurile (lichiditate redusa) sau stocurile si creantele (lichiditate imediata).
Doua alte criterii completeaza aceasta semnificatie:

ponderea relativa a indatorarii pe termen lung evaluata prin raportul:

Indatorare cu scadenta > 1 an / Capitaluri proprii

Sau
Indatorare cu scadenta > 1 an / Total pasiv

> solvabilitate globala a intreprinderii este analizata:

prin raportul : Capitaluri proprii / Total pasiv.

Aceasta indica ceea ce intreprinderea poseda din ceea ce trebuie;

sau pornind de la notiunea de Activ Net.

Este vorba atunci de a evalua contabil patrimoniul intreprinderii:

Activ Net = Activ real - Pasiv exigibil
(activ real-non-valori) (pasiv - capitaluri proprii)
 8.1.2.2. Retratari de efectuat

Utilizarea fondului de rulment lichiditate ca drept criteriu de

solvabilitate al firmei impune o observare atenta a fiecarei linii din bilant
pentru:

→ a elimina din acest calcul "non-valori";

→ de a scinda posturile de activ si de pasiv dupa criteriul "mai mare
de 1 an, mai mic de 1 an".

Non-vaiorile sunt posturi de activ corespunzatoare fie decalajelor intre

imputarea cheltuielii si plata efectiva, fie activelor "fictive" fara valoare in
caz de cesiune.
Lista non - valorilor

Cheltuieli de Suprimate in totalitate

stabiliment
Cheltuieli de cercetare- Suprimate in absenta
dezvoltare informatiilor
Cheltuieli constatate in Suprimate daca
avans intreprinderea este in
risc de lichidare
Cheltuieli de repartizat Suprimate in totalitate
pe mai multe exercitii

Prime de rambursare Suprimate in totalitate

obligatiuni

Ecarturi de conversiune Suprimate in totalitate

si provizioane pentru
riscuri corespunzatoare
 Fiscalitatea latenta: anumite elemente ale bilantului vor ft virate la contul de
rezultat si vor da nastere din aceasta cauza unei prelevari fiscale.
Principiul de prudenta
In activ
doreste ca sa se tina cont de aceste datorii fiscale
latente. Acest calcul corespunde unei semnificatii in termeni de exigibilitate.
Posturile vizate sunt urmatoareie:

→ subventii de investitii;
→ provizioane reglementate ce trebuie sa fie reintegrate la beneficii:
→provizioane pentru riscuri si cheltuieli cu caracter de rezerva;
→ plus-valori latente
Conceptia functionala conduce la scindarea in "mai mare de 1 an", "mai
mica de 1 an" a anumitor linii din activ si din pasiv.
 In activ
mai mica de 1 an
mai mare de 1 an
Imobilizari financiare Reclasare a fractici
creditelor rambursabile
in cursul exercitiului
urmator
Stocuri Reclasarea eventuala a
Clienti si conturi atasate sumelor referitoare la
Cheltuieli constatate in scadente mai mari de 1
avans an
In pasiv

Provizioane Impozit pe profit latent Impozit latent daca < 1

reglementate daca > 1 an an

Provizioane pentru Reclasarea valorii Provizioane justificate

riscuri si cheltuieli provizioanelor judecate
“stabile”

Datorii financiare Reclasarea

rambursarilor cu durata
< 1 an

Furnizori de imobilizari Reclasarea daca datoria

este > 1 an
 8.1.2.3. Critici ale semnificatiei

→ Data de exigibilitate si data de lichiditate se ajusteaza foarte rar in

realitate. O creanta poate fi incasata in 3 luni in timp ce o datorie fata de 1
furnizor este platibila in 15 zile. Posturile fondului de rulment patrimonial
au viteze de rotatie diferite. Chiar daca este pozitiv. fondul de rulment
patrimonial nu elimina riscul de incetare a platilor.

→ Ca si semnificatia functionala, este o semnificatie statica, realizata

pornind de la un document care reflecta patrimoniul la un moment dat.
O degradare a fondului de rulment poate fi legata de o variatie
sezoniera in ciclul de activitate.

→ A evalua patrimoniul intreprinderii pornind de la activul sau net

contabil conduce la o apreciere inexacta: nici o corectie in termenii plusuiui
sau minusului de valoare nu este efectuata si anumite elemnte - dificil de
apreciat - nu sunt luate in consideratie.
Prin urmare activul net contabil constituie un indicator imperfect al
suprafetei financiare a intreprinderii.
Cinci critici se aduc semnificatiei financiare (sau patrimoniale):

→ Un FR lichiditate pozitiv nu exclude riscul de lichiditate;

→ Judecata trebuie sa fie nuantata tinand cont de momentui in care
bilantul este lnchis;
→ Activul net contabil reflecta prost suprafata financiara
a intreprinderii;
→ Datele disponibile descriu o situatie depasita
 Analiza functionala Analiza lichiditate (sau
orizontala patrimoniala)

Obiectiv adecvare FR/NFR Lichiditate, solvabilitate

Semnificatie economica financiara (creantiera)
(gestionara)

Ipoteza continuitate a Incetare de plati

exploatarii

Prezentarea prin mase prin scadenta

bilantului functionale

FR resurse durabile capitaluri permanente

- alocari stabile brute (+ 1 an)
- activ imobilizat net

NFR alocari de exploatare active (- 1 an) - (pasiv - 1 an)

- resurse de
exploatare

Comparatie a semnificatiei functionale si lichiditate

 Remarca importanta:

Cele doua semnificatii functionale si patrimoniale sunt repere teoretice. Ele

se declina si se adapteaza dupa nevoi sau metoda retinuta de utilizator.
Exista astfel semnificatii incrucisate ce efectueaza o reclasare dubla in
functie de criteriile exigibilitate-lichiditate si semnificatia functionala.
In practica vom gasi foarte greu doua banci, doi director! financiari sau
doua cabinete de consultanta ce utilizeaza exact aceeasi semnificatie,
aceleasi prezentari cu aceleasi retratari.
 Ratele ca instrumente de analiza complementara a
structurii financiare

Ca este vorba de semnificatia functionala sau de cea

lichiditate, este indispensabila completarea aprecierii structurii
financiare prin calculul si urmarirea catorva rate pertinente

8.1.3.1. Definitie si principii de constructie

O rata este un raport semnificativ intre doua marimi coerente.

→ Raport semnificativ: analistul asociaza doua date ale bilantului sau ale
contuiui de rezultate ale caror raport permite cuantificarea unui criteriu
(rentabilitate, productivitate, solvabilitate)
Exemplu: Rentabilitate: raportarea unui rezultat la mijloacele puse in opera
pentru a-l obtine.
→ Intre doua marimi coerente: numaratorul si numitorul trebuie sa
fie selectlonate pe aceeasi baza: date brute sau nete fara taxe sau cu TVA
etc.
 Pentru comparatii in timp (evolutie pe cativa ani) sau in spatiu (medii
sectoriale), trebuie vegheat de a se mentine acelasi mod de calcul pentru
datele luate la aceeasi data si pe aceleasi durate ale exercitiului.
Calculul unei rate ii permite in general un mic interes insa ceea ce
conteaza este:
→ evolutia sa in limp:
→ pozitia sa in raport cu performatele concurentilor (de nuantat daca
dispersia prin raport la medie este ridicata);
→ tinuta sa in raport cu normele generale, in principal bancare in
masura in care eie au o reala semnificatie si ca ele constituie un
criteriu de judecata analist:
→ relativizarea sa in raport cu alte dale ale analizei.

Tinand cont de principiile expuse este posibila construirea unor foarte

rnulte rate. Ele nu au interes decat prin raportare la obiectivul analizei,
fiind un complement al altor metode si pentru a ilustra anumite aspecte.
Astfel este inutila multiplicarea calculelor. O selectie se impune in
functie de scopul urmarit.
Ratele prezentate aici intr-un mod nehaustiv completeaza analiza
bilantului si pot fi grupate in doua categorii:
> rale de structura
> rate de activitate
 8.1.3.2. Ratele de structura
Autonomia financiara (sau capacitatea de indatorare)
DTML / Capitaluri proprii

DTML = Datorii pe termen mediu si lung

Norma bancara vrea ca datoriile pe termen mediu si lung (DTML) sa fie inferioare
capitalurilor proprii, adica raportul sa fie inferior unitatii.
Aceasta ar semnifica faptul ca imprumutatorii de fonduri contnbuie mai mult la
finantarea pe termen lung decat actionarii, ceea ce ar avea o dubla consecinta:
→ ei isi asuma mai multe riscuri decat actionarii in timp ce nu sunt proprietari
ai intrcprinderii;
→ societatea devine dependenta de consimtamantul lor ceea ce se traduce
printr-o autonomie de decizie redusa.

Teoretic, capacitatea de indatorare a firrmei este saturata atunci cand

DTML ajunge la paritate cu capitalurile proprii.
Capitalurile proprii nu includ amortismentele si provizioanele cumulate:
optica bancherului corespunde mai mult semnificatiei patrimoniale decat
uneia functionale. In aceasta optica, este preferabil de a lua capitalurile proprii
dupa repartitia profitului net
 Aceasta rata va fi in mod util completata prin raportul:
Cheltuieli flnanciare / CA fara taxe
care nu trebuie sa depaseasca 3% (sau Cheltuieli financiare / EBE <
50%)

Daca indatorarea ramane redusa si daca aceasta rata este ridicata,

aceasta se intampla deoarece trezoreria se gaseste in mod grav negativa
de-a iungul anului, ceea ce poate corespunde unei activitati sezoniere
importante.
Activitatea este atunci insuficienia pentru a degaja o rentabilitate care
sa permita acoperirea cheltuielilor financiare.

8.1.3.2.2. Capacitatea de rambursare

DMTL / CAP (CAF = capacitatea de autofinantare)

Aceasta rata indica, in numar de ani, termenul teoretic de rambursare a

capitalurilor imprumutate pe termen mediu si lung. Aceasta presupune
doua ipotcze:
→ afectarea totals a CAF rambursarilor;
→ mentinerea acesteia la acelasi nivel de-a Iungul duratei acestor
rambursari.
8.1.3.2.3. Gradul de amortizare a imobilizarilor amortizabile

Amortismente cumulate / Valoarea bruta a imobilizarilor amortizabile

Aceasta rata permite de a masura gradul de reinnoire al imobilizarilor.

Ratele de activitate (sau de rotatie): durata de stocaj si de reglementare

Ele raporteaza o masa sau un post al bilantului la un flux corespunzator al

contului de rezultat si furnizeaza o explicatie a evolutiei ratei exprimand NFRE in
zile de cifra de afaceri
 RATELE CALCUL COMENTARII

Durata de stocaj a Stocuri din aprovizionari X 360 Da durata medie in cadrul careia
aprovizionarllor Costui aprovizionarilor utilizate materiile prime (marfuri) raman stocate
(materii,marfuri) inainte de a fi transformate (vandute).

Durata productiei in Stocuri medii – in curs X 360 Permite masurarea duratei ciclului de
curs de executie Productie productie

Durata de stocaj a Stocuri de PF X 360 Durata de stocaj se obtine in numar de

produselor finite Productie zile de productie

Durata creditelor Creante + Efecte scontate Masoara intervalul mediu de

clienti clienti neajunse
la scadenta X 360
CA inclus TVA
Durata creditului Datorii furnizori si
obtinut de la furnizori Conturi asimilate X 360
Achizitii si cheltuieli
Externe, inclusiv TVA
reglementare consimtit clientelei.
Efectele scontate neajunse la scadenta
sunt adaugate creantelor pentru a
obtine totalitatea creditelor in curs.
Cifra de afaceri include taxele pentru a
fi coerenta cu creantele
Creditul obtinut de la furnizori
exprimat aici in nr de zile permite de a-
l compensa pe cel pe care
intreprinderea il acorda clientilor sai.
Achizitiile si cheltuielile externe sunt
imprumutate la o val ce include TVA.
 Managementul bilantului financiar
 Se bazeaza in mod esential pe exploatarea informatiilor contabile (analistii
utilizeaza in special pasivul dupa repartitia rezultatului)
 Studiaza trecutul pentru a dianostica prezentul si a prevedea viitorul
 Are un caracter retrospectiv
 Se refera la evolutia din trecut si caracteristicile constatate in momentul analizei
 Are ca obiective cercetarea conditiilor de echilibru financiar ale intreprinderii si
de a masura rentabilitatea financiara pornind de la bilant, contul de rezultat si
orice alta informatie data de intreprindere
 Trebuie sa ia in consideratie informatiile generale pe plan economic si monetar
din sectorul intreprinderii
 Tipul cel mai frecvent de comparatie: analiza in tendinta sau studiul unei aceiasi
intreprinderi pe mai multe exercitii
 Semnificatia patrimoniala
Principii generale

 Logica semnificatiei patrimoniale sau a bilantului – lichiditate se bazeaza pe trei principii de

baza:
 conceptul de intreprindere este pur patrimonial;
 elementele bilantului sunt calsificate in functie de lichiditatea si exigibilitatea lor
 echilibrul financiar al bilantului este sesizat pornind de la notiunea de fond de rulment –
lichiditate.
Elementele bilantului – lichiditate sunt clasate in activ si in pasiv in functie de timplul in
care ele raman in bilant.

Valori imobilizate (1) Capitaluri proprii

Valori financiare
Valori de exploatare Datorii pe termen mediu si lung (3)
Valori realizabile (2) Datorii pe termen scurt
Valori disponibile

(1) Activ imobilizat

(2) Activ de rulment
(3) Resurse permanente
 Semnificatia patrimoniala
Activul financiar

Imobilizari necorporale
- Cheltuieli de stabiliment
+ Imobilizari corporale
+ Imobilizari financiare (pentru partea cu durata mai mare de 1 an)
+ Partea cu durata mai mare de 1 an a altor active

= Activ imobilizat sau financiar lung

Stocuri si in curs
+ Avansuri si aconturi varsate aferente comenzilor
+ Creante clienti si conturi atasate
+ Creante diverse
+ Capital subscris - apelat nevarsat
+ Cheltuieli constatate in avans
+ Valori mobiliare de plasament
+ Disponibilitati

= Activ de rulment sau financiar scurt

Semnificatia patrimoniala
Activul financiar

 Activele sunt clasate in ordinea lichiditatii crescatoare pornind din partea

superioara a bilantului. Lichiditatea crescatoare care masoara viteza de
transformare a bunurilor in disponibilitati este precizata, in special, in partea
inferioara a bilantului si in anexe
 Activul imobilizat sau financiar lung comporta partea majora a imobilizarilor
necorporale, corporale si financiare. El repertoriaza tot ceea ce este necesar
exploatarii si care nu este distrus de aceasta
 Activele fara valoare = elemente contabile care nu vor determina nici o crestere a
patrimoniului si prin urmarte nici o intrare de fonduri. Exemple: cheltuieli de
stabiliment, cheltuieli de cercetare-dezvoltare, primele de rambursare a
obligatiunilor
 Cheltuielile de cercetare – dezvoltare sunt in activ daca trei conditii dunt
indeplinite:
 Proiectele in cauza trebuie sa fie net individualizate ca si costul lor
respectiv
 Trebuie sa aiba sanse serioase de reusita tehnica si de rentabilitate
comerciala
 Trebuie sa fie amortizate intr-un interval de 5 ani, cu exceptia
anumitor cazuri
 Semnificatia patrimoniala
Activul financiar
 Cheltuielile de stabiliment sunt un activ fara valoare sau o simpla fictiune
contabila de detasat din capitalurile proprii
 Celelalte imobilizari necorporale (concesiuni, brevete, licente, marci, etc.) si
ansamblul imobilizarilor corporale constituie valori imobilizate
 Valorile financiare sunt grupate in patru rubrici:
 Creditele cu durata mai mare de 1 an
 Titulurile de participatie si conturile atasate
 Depozitele si cautionarile
 Clientii dubiosi
 Primele de rambursare aferente obligatiunilor sunt luate in consideratie la
valoare nula intr-o sinteza financiara prudenta cu diminuarea aceleiasi sume
din capitalurile proprii
 Ele dau nastere la o plata in momentul rambursarii si vor creste costul
imprumutului; aceasta non-valoare este dedusa din activ
 Bunurile achizitionate sub forma de credit-bail nu pot fi inscrise in activ; credit-
bail permite utilizarea durabila a imobilizarilor corporale fara a avansa valoarea
lor de achizitie
Semnificatia patrimoniala
Activul financiar

 Activul de rulment regrupeaza valorile de exploatare si valorile

disponibile, in timp ce activul financiar scurt este in mod normal
transformat in lichiditati in cursul anului
 Creantele clienti cu durata mai mare de 1 an se trec in bloc la
activul imobilizat
 Conturile de regularizare – activ pot fi ventilate intre blocul
activului imobilizat si blocul activului de rulment in functie de
scadenta conturilor continute in aceste rubrici
 Analiza lichiditatii prezinta numeroase limite. Clasificarea
elementelor de bilant in functie de lichiditatea si de exigibilitate
poate genera numeroase clasamente arbitrare. Un bun imobiliar
situat intr-un cartier de afaceri poate prezenta un grad de
lichiditate ridicat, in timp ce stocurile si unele creante dubioase
pot contine elemente putin lichide
Semnificatia patrimoniala
Pasivul financiar
Capital
+ Prime de emisiune, de fuziune, de aport
+ Ecarturi de reevaluare
+ Rezerve
+ Report

= Situatia neta
+ Subventii de investitii
+ Provizioane reglementate

= Capitaluri proprii "contabile"

- Cheltuieli de stabiliment
- Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii
- Prime de rambursare aferente obligatiunilor
- Ecart de conversiune - activ
- Ecart de conversiune - pasiv

= Capitaluri proprii "financiare" sau fonduri proprii

Capitaluri proprii financiare

+ Provizioane pentru Cheltuieli
+ Partea pe termen lung a datoriilor financiare, comerciale si diverse

= Resurse permanente

Provizioane pentru riscuri

+ Partea pe termen scurt a datoriilor financiare, comerciale si diverse

= Datorii pe termen scurt

Semnificatia patrimoniala
Pasivul financiar

 Pasivul financiar este clasat in functie de exigibilitatea crescatoare indicata in partea

inferioara a pasivului
 Caracterizare pasiv: capitalurile proprii (proprietarii) si datoriile (creditorii)
 Capitalurile proprii financiare cuprind:
 Capital social
 Prime de emisiune si de fuziune
 Rezerve (legale, statutare si contractuale)
 Provizioane cu caracter de rezerve
 Report al rezultatului
 Ecart de reevaluare
 Subventii de investitii
 Credite participative
 Provizioane reglementate destinate asigurarii reconstituirii anumitor active
 Fondurile proprii in suprafata lor largita regrupeaza fondurile care provin de la asociati
sau viitori asociati sau creditori care suporta o parte a riscului intreprinderii
 Creditele participative se pot adauga fondurilor proprii pentru calculul capacitatii de
indatorare
Semnificatia patrimoniala
Pasivul financiar
 In functie de natura datoriilor putem distinge:
 Datoriile financiare: imprumuturi obligatare, imprumuturi si datorii la
stabilimentele de credit, imprumuturi si datorii diverse
 Avansurile si aconturile primite aferente comenzilor in curs
 Datoriile de exploatare: datorii furnizori si conturi atasate, datorii fiscale si sociale
 Datorii diverse
 Datorii aferente imobilizarilor si conturi atasate
 Alte datorii diverse
 Conturi de regularizare pasiv ca venituri constatate in avans
 Intr-o lectura patrimoniala putem face distinctia intre:
 Datoriile pe termen lung si cele pe termen mediu (mai mare de 1 an)
 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
 Datorii cu durata mai mare neincluse in parte cu durata mai mica de 1 an a
datoriilor financiare lungi dar incluzand titlurile subordonate cu durata
nedeterminata
 Datorii aferente imobilizarilor
 Eventual, conturi curente asociati
 Datoriile pe termen scurt (cu durata mai mica de 1 an)
 Provizioane pentru riscuri
 Datorii cu durata mai mica de 1 an
 Dividende
 Conturi curente daca se avanseaza fonduri neblocate
 Semnificatia patrimoniala
Pasivul financiar

 Provizioanele revin la a anticipa o cheltuiala si se pot analiza ca un ajutor

acordat trezoreriei
 Au ca obiectiv corectarea rezultatului in functie de pierderile sau cheltuielile
previzibile
 Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt reclasate in functie de scadenta
riscului sau a cheltuielii pe care ele le acopera
 Provizioanele pentru cheltuieli de repartizat sunt datorii pe termen lung si
mediu
 Provizioanele pentru alte riscuri si cheltuieli a caror scadenta este incerta sunt
datorii pe termen lung si mediu
 Provizioanele pentru riscuri (pierderea de schimb, pierderea pe piata la termen,
amenda, litigiu) sunt datorii pe termen scurt, care se ramburseaza in cursul
anului viitor
 Conturile de regularizare – pasiv sunt datorii pe termen scurt
Semnificatia functionala
Principii generale
 Bilantul functional este prezentat in valoare bruta inainte sau dupa repartitia
rezultatului
 Are ca obiectiv de a face sa apara stocurile de alocari si de resurse corespunzatoare
fiecaruia dintre cele trei cicluri de functionare ale intreprinderii si la fiecare ciclu
poate fi asociat un indicator de echilibru
 Schema bilantului functional cuprinde un minim de trei niveluri: fondul de rulment,
nevoile de fond de rulment (NFR) si trezoreria neta
 Toate operatiunile realizate de intreprindere pot fi regrupate in patru categorii:
 Operatiunile de exploatare sunt legate direct de
activitatea de productie si determina un rezultat
economic.
 Operatiunile de investitii si de dezinvestitii regrupeaza
achizitiile, creatiile sau cesiunile de active imobilizate.
 Operatiunile de finantare au drept obiectiv procurarea de
resurse necesare functionarii si cresterii intreprinderii
 Operatiunile de repartitie se preocupa de distributia si de
incasarea veniturilor independente de ciclul de
exploatare.
Semnificatia functionala
Principii generale
Bilantul (financiar) functional

Activ Pasiv
Active imobilizate in afara exploatarii Capitaluri proprii
necorporale - capital subscris apelat
corporale - cheltuieli de repartizat
financiare + provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Active imobilizate de exploatare + amortismente si provizioane aferente imobilizarilor
necorporale (inclusiv credit-bail amortizat)
corporale + datorii financiare
financiare (cu exceptia concursurilor bancare curente)
(in valoare bruta) - prime de rambursare aferente obligatiunilor
= Valori imobilizate = Finantare stabila
Fond de rulment functional
Stocuri si in curs Avansuri si aconturi primite pe comenzi
Avansuri si aconturi varsate pe comenzi Datorii furnizori si conturi atasate
Creante de exploatare Datorii fiscale si sociale
(creante clienti + conturi atasate + efecte Alte datorii de exploatare
scontate neajunse la scadenta) Venituri constatate in avans de exploatare
Alte creante de exploatare
Cheltuieli constatate in avans de exploatare
= Activ circulant de exploatare = Pasiv de exploatare
NFR de exploatare RFR de exploatare
Creante diverse Datorii aferente imobilizarilor si conturi atasate
Capital subscris neapelat Datorii fiscale (impozit pe beneficii)
Valori mobiliare de plasament Alte datorii in afara exploatarii
Cheltuieli constatate in avans in afara exploatarii Venituri constatate in avans
Nevoia de fond de rulment in afara exploatarii Resursa in fond de rulment in afara exploatarii
Disponibilitati Concursuri bancare curente si solduri creditoare la banci
"credit de scont"
Trezoreria pozitiva Trezoreria negativa
Semnificatia functionala
Principii generale
 NFR de exploatare: nivelul stocurilor, creantelor si datoriilor de exploatare
 NFR in afara exploatarii: nivelul creantelor si datoriilor in afara exploatarii
 Nivelul conturilor de trezorerie: trezoreria neta stiind ca valorile mobiliare de
plasament se exclud din disponibilitati

Semnificatia functionala
Alocari durabile brute

 Alocarile durabile brute sunt estimate in valoare bruta si cuprind echipamentul

productiv (activ imobilizat de exploatare), alte active imobilizate, nevoile in fond
de rulment si disponibilitatile
 Cheltuielile de stabiliment si de cercetare – dezvoltare reprezinta adesea o simpla
fictiune contabila si sunt deduse din capitalurile proprii
 Bunurile de echipament achizitionate in credit-bail sunt incluse in activele de
exploatare pentru valoarea lor bruta inscrisa in contract
 Creantele de exploatare include toate creantele cedate sau imobilizate, inclusiv
efectele scontate neajunse la scadenta
Semnificatia functionala
Resursele durabile brute
 Resursele durabile brute se compun din finantarea proprie
precum si indatorarea financiara
 Resursele stabile sunt cele care in momentul crearii lor sau in
momentul achizitiei lor erau putin exigibile sau deloc si care
erau destinate finantarii investitiilor
 Finantarea stabila cuprinde capitalurile proprii, mai putin cel
subscris neapelat
Fondul de rulment (net global)
Semnificatia patrimoniala

 Fondul de rulment este un indicator de echilibru financiar al intreprinderii

precum si o marja de securitate solicitata de catre creditorii pe termen scurt, care
variaza in functie de sectorul de activitate al intreprinderii si de natura activului
de rulment al acesteia
 Fondul de rulment (FR) este diferenta dintre resursele permanente (capitaluri
proprii plus datorii pe termen mediu si lung) si valorile imobilizate si valorile
financiare
 Fondul de rulment (net global)
Semnificatia patrimoniala

Fondul de rulment = Resurse permanente – (Valori imobilizate si financiare)

FR = Activ de rulment – Datorii pe termen scurt

 FR este de asemenea diferenta dintre activul de rulment (valori de exploatare, valori

realizabile si valori disponibile) si datoriile pe termen scurt
 Fondul de rulment trebuie sa fie pozitiv pentru o intreprindere industriala si/sau
comerciala
 Operatii care majoreaza marja de securitate:
 Cresterea resurselor permanente (cresteri de capital prin aport in numerar,
rezerve, subventii de investitii, conturi curente blocate, imprumuturi pe
termen mediu si lung)
 Diminuarea valorilor imobilizate si financiare (cesiuni sau reduceri de
imobilizari necorporale, corporale si financiare, rambursari de credite pe
termen lung)
 Operatii care diminueaza marja de securitate:
 Cresterea valorilor imobilizate si financiare (investitii necorporale, corporale si
financiare)
 Diminuarea resurselor permanente (distribuirea rezervelor, dividendelor,
pierdere neta, rambursari de imprumuturi pe termen lung sau a conturilor
curente blocate).
Fondul de rulment (net global)
Semnificatia patrimoniala

Exemplu: Intreprinderea 1 Intreprinderea 2

Activ de rulment: 2000 Activ de rulment: 2000
- Datorii pe termen scurt: -1000 - Datorii pe termen scurt: -1900
Fond de rulment: 1000 Fond de rulment: 100

 Pentru intreprinderea 1 trebuie 2 luni pentru a transforma

activul de rulment in lichiditati si o luna pentru a regla datoriile
pe termen scurt. La capatul a 2 luni, disponibilitatile sunt de:
2000 – 2000 = 0, ceea ce indica o solvabilitate precara
 Intreprinderea 2 transforma intr-o luna activul sau de rulment in
lichiditati si are nevoie de 2 luni pentru a regla datoriile pe
termen scurt. La capatul a 2 luni, disponibilitatile sunt de: 4000 –
1900 = 2100, ceea ce indica o solvabilitate mai confortabila
 Consecinta: judecarea fondului de rulment prin intermediul
partii inferioare a bilantului solicita luarea in consideratie a
gradului de lichiditate al activului de rulment si gradului de
exigibilitate a datoriilor pe termen scurt
Fondul de rulment (net global)
Semnificatia functionala
 Bilantul functional este bazat pe o clasificare economica care ia in considerare
criteriile urmatoare:
 In activ: separatie intre alocarile destinate sa serveasca in mod
durabil activitatea su care nu sunt consumate la prima intrebuintare
si cele care nu au vocatia de a ramane durabil in intreprindere
 In pasiv: separatie intre resursele care servesc finantarea nevoilor
structurale si cele care dimpotriva dispar la prima intrebuintare
Capitaluri proprii
+ Amortismente si provizioane
+ Datorii financiare (cu exceptia
concursurilor bancare curente si a
soldurilor creditoare la banci
- Activ imobilizat in valoare bruta
= Fond de rulment net global

 Fondul de rulment net global sau functional exprima incidenta ciclului

de investitii asupra echilibrului financiar global
 Fondul de rulment net global reprezinta valoarea fondurilor necesare
pentru a finanta nevoile in fond de rulment de exploatare
Fondul de rulment (net global)
Semnificatia functionala

 Cauzele variatiei FNRG pot fi urmatoarele:

 Variatia cresterii: actiuni asupra capitalurilor de investitii si reducerea
alocarilor imobilizate
 Variatia reducerii: reducerea capitalurilor de investitii si cresterea alocarilor
imobilizate
 Nivelul dorit al FRNG pentru o intreprindere industriala si/sau comerciala este de ordinul
a 20% din activul de rulment si de minim 10% din cifra de afaceri
 Fondul de rulment functional difera de fondul de rulment – lichiditate prin urmatoarele:
 Utilizarea valorilor brute ale imobilizarilor;
 Integrarea imobilizarilor financiare realizate intr-un interval mai mic de 1 an;
 Includerea amortismentelor si a provizioanelor pentru depreciere printre
capitalurile proprii
 Integrarea in resurse stabile a partii indatorarii a carei scadenta este mai mica
de 1 an
 Neintegrarea in resursele stabile a datoriilor mai mari de 1 an legate de ciclul
de exploatare sau care sunt clasate in NFR in afara exploatarii
 NFR se constituie din confruntarea resurselor de exploatare si a alocarilor de exploatare
 Fondul de rulment (net global)
Semnificatia functionala
 Nivelul stocurilor, al creantelor si al datoriilor de exploatare este dat
de nevoia de fond de rulment (NFRE)
 In general, intr-o intreprindere industriala si/sau comerciala soldul
dintre valoarea stocurilor si a clientilor si valoarea furnizorilor este
pozitiv. Orice crestere a cifrei de afaceri antreneaza o crestere
proportionala a NFR
 Regula generala: materiile prime trebuie sa fie stocate inainte de a fi
transformate in produse finite care vor fi comercializate intr-un
interval mai mare sau mai mic
Nevoia de fond de rulment
Semnificatia patrimoniala (normativa)

 Nevoia de fond de rulment se defineste in raport cu fondul de rulment si cu

trezoreria.
 NFR = FR – Trezoreria (= valori disponibile inclusiv valorile mobiliare de
plasament, mai putin concursurile bancare curente si soldurile creditoare la
banci
 Trezoreria = Fond de rulment – Nevoia de fond de rulment
 Trezoreria este compusa din posturile urmatoare: Valori mobiliare de
plasament + banci + Cecuri postale + Trezoreria de casa + Agentii de schimb +
Alte organisme financiare + Dobanzi incasate - Concursuri bancare curente –
Solduri creditoare la banci
 Nevoia de fond de rulment
Semnificatia patrimoniala (normativa)
 Fondul de rulment este diferenta dintre elementele din partea superioara a pasivului si a
activului; nevoia de fond de rulment este diferenta dintre elementele din partea inferioara a
activului si a pasivului. Exista relatiile:
 Prin intermediul partii superioare a bilantului: fondul de rulment = pasiv financiar
lung – activ financiar = capitaluri proprii + datorii pe temen lung – valori imobilizate –
valori financiare
 Prin intermediul partii inferioare a bilantului, in loc de fond de rulment se poate scrie:
nevoia de fond de rulment + trezoreria + activ financiar scurt – pasiv financiar scurt =
valori de exploatare + valori realizabile + valori disponibile – datorii pe termen scurt
 Nevoia de fond de rulment = valori de exploatare + valori realizabile – datorii pe
termen scurt (in afara concursurilor bancare si a soldurilor creditoare la banci)
 Trezoreria = valori disponibile – concursuri bancare curente si solduri creditoare la
banci

Stocuri si in curs Avansuri si aconturi clienti

materii prime Datorii de exploatare
productie in avans Furnizori si conturi atasate
produse finite Datorii fiscale si sociale
marfuri
Avansuri si aconturi furnizori
Creante de exploatare NFR de exploatare
Clienti si conturi atasate
Scontari in curs
Nevoia de fond de rulment
Semnificatia patrimoniala (normativa)
 Fiecare element al NFR este exprimat in numar de zile corespunzatoare timpului de rotatie
al stocurilor, al creantelor si al datoriilor si este tradus in numar de zile lucratoare al cifrei
de afaceri in afara taxelor
 NFR rezulta din decalajul care exista intre durata medie de stocaj si a creantelor cleinti pe
de o parte si durata – furnizori pe de alta parte. Se va tine cont de urmatoarele:
 Conturile clienti si efectele de primit, conturile furnizori si efectele de platit sutn
evaluate la valoarea care include taxele
 In contul de rezultat, cheltuielile si veniturile figureaza la valoarea fara taxe
 Taxa datorata relativa vanzarilor la o luna este varsata in aceeasi luna
 Se rationeaza pornind de la o rata de TVA medie si daca intreprinderea cumpara si
vinde zilnic atunci durata medie este de 30/2 + 20 = 35 zile
 Calculul fondului de rulment de exploatare nu poate fi efectuat decat facand abstractie
de posturile care sunt straine de ciclul de exploatare, precum furnizorii de imobilizari
 Limitandu-se la nevoia de fond de rulment de exploatare, se poate spune ca exista in
majoritatea intreprinderilor:
 Un stoc minimal de materii prime pentru a evita orice intrerupere in procesul de
fabricatie si un stoc minimal de produse finite sau de marfuri care raspunde cererii
clientelei.
 Un credit minimal care, in special in functie de intrebuintare, trebuie sa fie consimtit
clientilor
 Un credit minimal care poate fi obtinut de la furnizori; astfel o NFR minimala are
tendinta de a persista in intreprindere
 Nevoia de fond de rulment
Semnificatia patrimoniala (normativa)

Duratele de rotatie si ponderarile pentru o intreprindere sezoniera:

NFR in zile de CA
Elemente Durate de rotatie Coeficient de structura Alocari | Resurse
Stocuri de materii 360 x stoc mediu de materii prime Achizitii + stoc initial - stoc final
prime Achizitii + stoc initial - stoc final Cifra de afaceri fara taxe X |
Stocuri de 360 x stoc mediu de produse cost de productie + stoc initial - stoc final
produse cost de productie + stoc initial - stoc final Cifra de afaceri fara taxe X |
Creante 360 x clienti si conturi atasate 1 + cota de TVA colectata
clienti Cifra de afaceri inclusiv TVA X |
Datorii 360 x furnizori si conturi atasate Achizitii + alte cheltuieli externe inclusiv TVA
furnizori Achizitii + alte cheltuieli externe inclusiv TVA Cifra de afaceri fara taxe | X
TVA de 35 zile TVA colectata - TVA deductibila
plata Cifra de afaceri fara taxe | X
Numarul de zile de CA fara taxe necesare constituirii nevoii de fond de rulment NFR in zile |
Valoarea NFR in valoare absoluta: (NFR in zile x CA fara taxe) / 360 NFR in euro |
Nevoia de fond de rulment
Semnificatia functionala
Nevoia de fond de rulment poate fi apreciata apeland la urmatorul tabel:

ALOCARI NEVOIA DE FOND DE RULMENT

DE EXPLOATARE BRUTE
RESURSE
Stocuri si in curs + avansuri si aconturi DE EXPLOATARE BRUTE
varsate aferente comenzilor + creante de Avansuri si aconturi primite aferente
exploatare comenzilor in curs
+ datorii de exploatare
ALOCARI RESURSE
IN AFARA EXPLOATARII BRUTE IN AFARA EXPLOATARII BRUTE
Active diverse Datorii diverse

Uneori se face diferenta intre o NFRE legata de ciclul de exploatare (stocuri,

creante si datorii comeciale) ce depinde de exploatare si o NFRAE, constituita
din debitori si creditori diversi, din dividendele si impozitul pe beneficii:
STOCURI SI IN CURS NEVOIA DE FOND DE RULMENT
DE EXPLOATARE
Materii prime si alte aprovizionari + AVANSURI SI ACONTURI PRIMITE
productie in curs + produse intermediare AFERENTE COMENZILOR IN CURS
si finite + marfuri
AVANSURI SI ACONTURI DATORII DE EXPLOATARE
VARSATE AFERENTE
COMENZILOR Datorii furnizori si conturi atasate +
CREANTE DE EXPLOATARE datorii fiscale ( in afara impozitului pe
(in valoare bruta) societati ) si sociale + Altele
Creante clienti si conturi atasate +
scontari in curs + altele
Nevoia de fond de rulment
Semnificatia functionala

 Variabilele care explica nevoia de fond de rulment sunt:

 Natura activitatii: intreprinderile cu ciclu lung au in general o nevoie mai

importanta decat intreprinderile cu ciclu scurt;
 O gestiune proasta a stocurilor majoreaza nevoia;
 Duratele de plata acordate clientilor: prelungirea lor antreneaza o crestere a
nevoii; reducerea lor, o diminuare;
 Duratele de plata acordate de furnizori: prelungirea lor diminueaza nevoia;
reducerea lor o majoreaza;
 Nevoia este, in general, proportionala cu cifra de afaceri.