Teoria curriculumului

Autor
Monica Maier
Curs nr.7

Modele ale dezvoltării curriculare.

Produse curriculare.
Obiectivul general al cursului

Înțelegerea modului de
elaborare și utilizare a
produselor curriculare.
 Obiective operaționale
1. Să descrie produsele curriculare;
2. Să formuleze standarde curriculare de performanță
pentru conținuturi de specialitate;
3. Să propună activități de învățare pentru conținuturi
de specialitate;
4. Să elaboreze o planificare didactică pentru o
disciplină de specialitate;
5. Să elaboreze un proiect de lecție pentru un conținut
de specialitate;
6. Să analizeze un manual școlar și produse curriculare
secundare pentru o disciplină de specialitate.
 Produse curriculare
Sunt documente elaborate la nivel central sau local care
obiectivează curriculum la diferite nivele ale sistemului de
învăţământ.
Fiecare produs curricular cuprinde:
1. Obiective
2. Conţinuturi
3. Timp alocat
4. Strategii de instruie şi evaluare
TAXONOMIA PRODUSELOR CURRICULARE
I. Criteriul sistemic/ierarhic
1. Produse de nivel macro (produse ale proiectării
sistemului instituţional: plan de învăţământ, programe
şcolare obligatorii, planul de învăţământ al unor
module comune la nivel naţional)
2. Produse de nivel intermediar: programe ale
disciplinelor opţionale propuse la nivel local, etc,
planificarea anuală, planificarea semestrială,
proiectarea săptămânală
3. Produse de nivel micro: proiecte de lecţii
II. Criteriul importanţei în desfăşurarea procesului
de învăţământ
1. Principale
- plan de învăţământ (program de studii)
- programă şcolară
- manual şcolar
- planificarea calendaristică
- planificarea unităţilor de învăţare
- proiectul de lecţie
 
2. Secundare
- ghiduri metodice pentru professor
- caiete de muncă pentru elevi
 
III. Criteriul paradigmatic (paradigma
clasică şi modernă)
1. Planuri şi proiecte tradiţionale
(didacticiste, centrate pe conţinuturi, pe
activitatea profesorului şi pe obiective
informative)
2. Produse curriculare moderne
(centrate pe activitatea elevului, pe
obiective formative, pe proiectarea unor
situaţii de învăţare şi strategii)
IV. Criteriul temporal
1. Produse rezultat al proiectării globale pe
mai mulţi ani de studiu ( sistem, ciclu de
învăţământ)
2. Produse rezultat al proiectării eşalonate
- Planificare anuală
- Planificarea semestrială
- Planificare săptăminală
- Proiectarea lecţiei
V. Criteriul destinaţiei lor
1. Destinate managerilor de şcoli
- Planul de învăţământ
- Destinate
- Profesorilor
- Programe şcolare, ghiduri metodice
pentru profesori
2. Destinate elevilor
- Manuale şcolare, caiete de muncă
 I. Produse curriculare principale:
A. Planul de învăţământ
Vizează: tipurile de şcoli, specializările din cadrul
acestora, nivelurile şi ciclurile şcolare, modulele de
profesionalizare etc.
Precizează:
1. Obiectivele generale (pentru fiecare ciclu, modul,
profil etc.)
2. Disciplinele de învăţământ studiate în cadrul fiecărei
arii curriculare, pentru a se realiza obiectivele propuse;
3. Timpul : numărul de ore săptămânal şi anual pentru
fiecare disciplină.
 B. Programele şcolare
Cuprind:
1. Obiective cadru şi de referinţă pentru disciplina la care se
referă;
2. O listă de conţinuturi: teme, capitole, subiecte (ce
urmează a fi studiate la disciplina respectivă pe durata unui
an şcolar);
3. Timpul minim şi maxim alocat fiecărei unităţi de
conţinut;
4. Sugestii metodologice privind instruirea şi evaluarea
(activităţi de învăţare);
5. Standarde curriculare de performanţă.
Exemple de obiective cadru şi de referinţă
ce se regăsesc în programa şcolară
Limba şi literatura română:
Obiectiv cadru:
Dezvoltarea capacităţii de receptare a
mesajului oral.
Obiectiv de referinţă:
Elevul va fi capabil să înţeleagă
semnificaţia globală a unui mesaj oral.
Istorie:
Obiectiv cadru:
Investigarea şi interpretarea faptelor
şi a proceselor istorice.
Obiectiv de referinţă:
 Elevul va fi capabil să observe şi să
compare fapte istorice punând în
evidenţă schimbările survenite.
Matematică:
Obiectiv cadru:
Dezvoltarea capacităţilor de explorare,
investigare şi rezolvare de probleme.
Obiectiv de referinţă:
- Elevul va fi capabil să descopere, să
recunoască şi să utilizeze corespondenţe
simple şi succesiuni de obiecte sau
numere asociate după reguli date.
 Sugestii metodologice – activităţi de învăţare
Limba şi literatura română
Exerciţii de ascultare şi de confirmare a
înţelegerii mesajului ascultat.
Istorie
 Citirea şi comentarea unor texte şi imagini.
Matematică
Completarea unor şiruri de simboluri sau de
numere ordonate după o anumită regulă.
 Standarde curriculare de performanţă
* Sunt criterii de evaluare a calităţii procesului de
învăţare.
* Reprezintă enunţuri sintetice, în măsură să indice
gradul în care sunt atinse obiectivele curriculare de
către elevi.
*Vizează cunoştinţele, competenţele şi
comportamentele stabilite prin curriculum.
*Asigură conexiunea dintre curriculum şi evaluare.
*Fiecare treaptă de şcolarizare şi fiecare disciplină are
propriile standarde curriculare ce trebuie atinse de
către elevi.
 Exemple de standarde curriculare de performanţă
Obiectivul cadru la Limba şi literatura română:
* Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă.
Standarde:
Clasa a IV-a
1. Rezumarea unui text narativ cunoscut, după un plan
simplu de idei;
2. Respectarea în redactarea unui text a regulilor de
despărţire a cuvintelor în silabe, a celor ortografice şi de
punctuaţie studiate.
Clasa a VIII-IX-a
3. Rezumarea unui text citit la prima vedere;
4. Utilizarea adecvată a semnelor ortografice şi de
punctuaţie conforme cu “Îndreptaru ortografic...”.
 C. Planificările calendaristice (anuale, semestriale,
pe unităţi de învăţare)
Documente şcolare elaborate la nivelul şcolii, de către
fiecare profesor.
Cuprind:
1. Obiectivele de referinţă din programă;
2. Obiectivele operaţionale derivate din obiectivele de
referinţă;
3. Conţinuturile predate;
4. Timpul alocat fiecărui conţinut;
5. Sugestii metodologice pentru fiecare unitate de
conţinut;
6. Metode de evaluare pentru fiecare unitate de conţinut.
 D. Proiectul de lecţie
Document şcolar întocmit de către cadrul didactic pentru
fiecare lecţie în parte.
 E. Manualul şcolar

Obiectivează programele şcolare, prezentând capitole, teme şi

subiecte, într-o formă discursivă, atractivă, ilustrativă şi
accesibilă celui ce învaţă.
Manualele alternative:
Profesorul devine o persoană liberă să interpreteze programa;
Pun bazele unui învăţământ diferenţiat;
Asigură democratizarea la nivelul creaţiei de manuale şcolare;
Asigură o mai bună adaptare a conţinutului la nivelul celor
instruiţi;
Demostrează că nu există un singur mod de a gândi şi a vorbi,
prin faptul că nu se mai prezintă aceleaşi conţinuturi.
 II. Produse curriculare secundare

- Ghiduri metodice pentru profesori;

- Caiete de muncă pentru elevi.
Bibliografie
1. Ionescu, M.; Chiş, V. (coord.) (2001),
Pedagogie. Suporturi pentru formarea
profesorilor , Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj Napoca.
2. Curriculum Naţional – Planuri cadru
de învăţământ pentru învăţământul
preuniversitar,C.N.C., Editura Corint,
Bucureşti.
Concluzii

Conținutul cursului este esențial

pentru înțelegerea și elaborarea
produselor curriculare.
 Întrebări de evaluare
1. Analizați programa școlară a unei discipline de
specialitate, precizând obiectivele, conținuturile,
strategiile de instruire și evaluare și timpul alocat.
2. Dați exemple de un obiectiv cadru și două obiective de
referință și trei obiective operaționale, argumentând
modul în care sunt derivate. Aplicație la o disciplină de
specialitate.
3. Formulați patru standarde de performanță plecând de la
un obiectiv cadru specific unui conținut de specialitate.
4. Realizați planificarea calendaristică anuală pentru o
disciplină de specialitate, la una din clasele gimnaziale.