CATEDRALA

MITROPOLITALA
DIN CLUJ
Proiect realizat de Tivdă Delia
Situată în centrul capitalei culturale a Transilvaniei, pe principala artă care leagă România de Europa Centrală și de
Vest, Catedrala Metropolitană din Cluj-Napoca, dedicată „Adormirii Maicii Domnului”, este unul dintre cele mai
importante monumente ale artei românești. Construită în stil neobizantin cu elemente românești în anii 1923-1933
din inițiativa și sub îndrumarea distinsului episcop Nicolae Ivan (1855-1936), această catedrală și-a dat de la bun
început semnificația națională ca fiind prima structură monumentală în stil românesc după Marea Unire din 1
decembrie 1918 În timpul sfințirii sale din 5 noiembrie 1933, patriarhul Miron Cristea, regele Carol al II-lea,
marele duce Mihai, prințul Nicolae, prim-ministrul Al. Vaida-Voievod, membri ai guvernului și mari demnitari ai
statului român.
Lucrarea cunoscutilor arhitecți Constantin Pomponiu și Georges Cristinel, materiale noi au fost folosite pentru
construcția catedralei, scheletul fiind din beton armat, și fațadele din piatră sculptată. Triconchul mare se ridică pe
un piedestal înalt, cu două turnuri în fațada principală. Interiorul este acoperit cu un capac pe pronaos, iar deasupra
naosului se ridică un tambur înalt cu o cupolă mare. Afară, tamburul este înfășurat într-o galerie de coloane masive.
Interiorul impresionează prin dimensiunea sa, cu balcoane laterale atât pe pronaos, cât și pe naos.
Marele iconostas al catedralei, îmbrăcat în folie de argint, a fost
sculptat și decorat cu motive Brancoveni de către sculptorul Moise
Șchiopu, proiectat de pictorul George Russu, care a realizat patru
icoane din primul registru al iconostasului, restul fiind pictate
ulterior. marele andelabr din naos a fost donat de regele Carol al II-
lea, iar cel mic din pronaos de patriarhul Miron Cristea.
Candelabrul mare din naos a fost donat de regele Carol al II-lea, iar
candelabrul mic din Narthex de patriarhul Miron Cristea.
Marele iconostas al catedralei, îmbrăcat în folie de argint, a fost
sculptat și decorat cu motive Brancoveni de către sculptorul Moise
Șchiopu, proiectat de pictorul George Russu, care a realizat patru
icoane din primul registru al iconostasului, restul fiind pictate
ulterior.
Construcția catedralei nu a putut fi finalizată conform proiectului inițial, datorită
recesiunii economice din anii 1930, sculpturii bazelor și capitelelor celor
optsprezece coloane monumentale din sensul giratoriu al marelui turn,
construcția celor patru turnuri care încadrează turnul central și arcurile de piatră
de pe fațadele laterale cu opt medalioane sculptate în piatră. Această lucrare
importantă de finalizare a proiectului - așa cum a visat fondatorul său - și
restaurarea exteriorului catedralei a fost efectuată în perioada 1997-2000, la
inițiativa și îngrijirea celui de-al patrulea șef al episcopiei reînviate de Vadul,
Feleacului și Cluj, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop și Mitropolit Bartolomeu
Anania.
Pentru a îndeplini obiectivele liturgice și - nu în ultimul rând -
artistice, în 2001, Preasfinția Sa, părintele Bartłomiej și
Consiliul eparhial au decis să ofere interiorului catedralei o
iconografie monumentală în tehnica mozaicului, mai puțin
cultivată în mediul românesc, dar cu vechea tradiție bizantină.
Pictorul bisericii Virgil Moraru a completat altarul catedralei,
arcul de deasupra soarelui, cele două abside ale naosului și
icoana hramului. Întregul ansamblu iconografic care se sprijină
pe o centură verde de marmură prețioasă din Guatemala.
Calitatea imaginilor a fost sub controlul unei comisii speciale
care include academicianul Marius Porumb, dr. Livia Drăgoi și
profesorul Gheorghe Arion.
Prin decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din
4 noiembrie 2005. Cu privire la reorganizarea Mitropoliei
Transilvaniei din motive pastorale și misionare, a fost înființată
Mitropolia din Cluj, Alba, Crișana și Maramureș cu sediul în
Cluj-Napoca, decizie aprobată de Adunarea Națională B. 1
martie 2006 Catedrala din Cluj a devenit astfel o catedrală
metropolitană, așa cum a prezis profetic Gog, în perioada
interbelică.