CONCEPTE ŞI TEORII ÎN

ANTROPOLOGIA CULTURALĂ

CUVÂNT ŞI
IMAGINE
ÎN ANTROPOLOGIE
Marin Constantin
Institutul de Antropologie „Francisc Rainer”
al Academiei Române
 LA ÎNCEPUT, A FOST CUVÂNTUL… SAU
IMAGINEA?
„Numai în cuvintele „Implicit în
limbii tale se întâmplă antropologie este să
să-ţi aminteşti lucruri pe « te uiţi » la alte
care nu le-ai învăţat culturi, sau la
niciodată”. (C. Noica, propria ta cultură.”
1970) (Ch. Wright, 1998)

„Auzul / calitatea de a asculta este ultima „[sub efectul mass-media am devenit

facultate a omului ce se stinge...” (L. Back 2007 cu toţii] locuitori ai unei lumi de
apud J. Hockey, M. Fossey, 2012) imagini” (G. Althabe, 1997)

„Descrierea etnografică nu „antropologia trebuie

numai că nu disociază să admită forme
studiul culturii (ethnos) de [vizuale] de
problema scrierii (graphè), înţelegere ce
dar îşi defineşte înlocuiesc pe cele ale
specificitatea prin chiar cuvântului scris”
relaţia lor.” (F. Laplantine (David Mac-Dougall
2000) 1995)
 VIZUALIZAREA
UNOR TRADIŢII
[KULA, POTLACH,
TOTEM]

Circuitul Kula (Tales from the Jungle:

Malinowski and the Trobriand Islanders,
BBC, 2006)

Stâlpi totemici la SGang Gwaay, UNESCO World

Heritage Site,
Haida Gwaii, British Columbia, Canada, North
Nativi Tlinglets sosind spre a participa la potlatch America
în Kok-wol-too,
lângă Chilkat River, Alaska, 1895. (Photo by
Winter &
CONCEPTUALIZAREA ANTROPOLOGICĂ A
NOŢIUNILOR VERNACULARE: KULA
„[Kula este o…] Formă de schimb extensiv, cu un caracter intertribal, într-un
circuit închis al mai multor comunităţi [tribale] locuind un vast arhipelag [...] în NE
Noii Guinee. [...] Două tipuri de articole sunt purtate în direcţii opuse. [şi anume]
coliere din scoică roşie [soulava] şi brăţări din scoică albă [mwali]. Nimeni nu
păstrează în mâinile sale aceste obiecte pentru multă vreme. O tranzacţie nu încheie
parteneriatul Kula [între bărbaţi], regula fiind aceea că « odată ce te afli în Kula, vei
rămâne mereu acolo ». [...] Aspectul fundamental al kula este schimbul ceremonial,
acesta fiind însoţit şi de negoţul obişnuit, barter-ul. [...] Kula este înrădăcinată în
mit, pregătită prin tradiţie şi însoţită de rituri magice. [...] Fără a fi lăsată la voia
întâmplării, [...] ea are un statut fix şi permanent, ca parteneriat ce uneşte în perechi
câteva mii de indivizi. Acest parteneriat este o relaţie de viaţă, implicând variate
îndatoriri şi privilegii reciproce, şi constituind un tip de relaţie inter-tribală pe o
enormă scală. [...] Mecanismul economic al tranzacţiilor este bazat pe o formă
specific de încredere şi onoare comercială de un înalt grad [...]. Un bărbat angajat în
Kula are doar un număr limitat de parteneri în acest schimb, în funcţie de rang şi
importanţă. [...] Un partener din alte insule este o gazdă, un patron şi aliat pe acest
tărâm primejdios şi nesigur. [...] Astfel parteneriatul Kula oferă prieteni la
îndemână fiecărui partener din reţea, precum şi aliaţi prietenoşi în ţinuturi
îndepărtate şi periculoase. [...] Principiul central al Kula constă în înmânarea unui
dar ceremonial, ce trebuie a fi întors printr-un contra-dar, după un timp. [...] Cineva
ce deţine un lucru este de aşteptat să-l împartă, să-l distribuie... Cu cât mai mare
rangul, cu atât şi obligaţia. [...] Există percepţia cum că un bărbat ce se arată a fi
B. Malinowski,
corect şi generos în Kula va atrage o atenţie socială mai mare, decât 1922
unul meschin.
[...] Natura ceremonială a Kula este completată prin aspectul său magic. [...] Rituri
CONCEPTUALIZAREA ANTROPOLOGICĂ A
NOŢIUNILOR VERNACULARE: POTLACH
La cele două triburi din nord-vestul american [Tlingit şi Haida], ca în mai
toată regiunea, apare [...] o formă cu siguranţă tipică, dar evoluată şi relativ
rară, a prestaţiilor totale. Ne-am propus să o numim potlatch […] utilizând
denumirea Chinook, devenită parte a limbajului curent la albii şi indienii din
Vancouver până în Alaska. Potlatch înseamnă, la bază, « a hrăni », « a
mânca ». Aceste triburi, foarte bogate, locuind în insule, pe coastă sau în
regiunea dintre Munţii Stâncoşi şi coastă, îşi petrec iernile într-o sărbătoare
perpetuă : ospeţe târguri şi pieţe, constituind, în acelaşi timp, adunarea
solemnă a tribului. Adunarea este ordonată ţinând cont de confreriile sale
ierarhice, de societăţile sale secrete, deseori confundate cu primele şi cu
clanurile ; şi totul, clanuri, căsătorii, iniţieri, şedinţe de şamanism şi de cult
al marilor zei, totemurile sau strămoşii comuni ori individuali ai clanului,
totul se amestecă într-o ţesătură de nedescurcat de ritualuri, de prestaţii
juridice şi economice, de stabilire a rangurilor politice în societatea
bărbaţilor, în trib şi în confederaţiile tribal şi chiar internaţionale. Dar ceea
ce trebuie remarcat la aceste triburi este principiul de rivalitate şi
antagonism care domină toate practicile. Se ajunge până la luptă, până la
trimiterea la moarte a şefilor şi a nobililor ce se înfruntă astfel. Pe de altă
parte, se merge până la distrugerea somptuoasă a bogăţiilor acumulate
pentru a eclipsa şeful rival şi, în acelaşi timp, asociat (de obicei un bunic,
socru sau ginere). În acest sens, este o prestaţie totală, căci întregul
(M.clan
Mauss,
contractează pentru toţi, pentru tot ce au şi tot ce fac, prin intermediul1924)
şefului. Dar această prestaţie din partea şefului îmbracă un aspect agonistic
 CONCEPTUALIZAREA ANTROPOLOGICĂ A
NOŢIUNILOR VERNACULARE: TOTEM*
Termenul de totemism presupune relaţii, stabilite în chip ideal, între două
serii, una naturală, cealaltă culturală. Seria naturală cuprinde, pe de o parte,
categorii, pe de altă parte, indivizi; seria culturală cuprinde grupuri şi
persoane. Toţi aceşti termeni sint aleşi în mod arbitrar, pentru a deosebi, în
fiecare serie, două moduri de existenţă, colectiv şi indivldual, şi pentru a
evita
Cuvântul totem confundarea
a fost format […]seriilor.
în [...] Afinitatea dintre om şi animal e uşor de
limba ojiibwa, o limbă algonkină din verificat: ca şi omul, animalul se deplasează,
regiunea de la nord de Marile Lacuri emite sunete, exprimă emoţii, are un corp şi un
ale Americii de Nord. Expresia chip. În plus, puterile sale par superioare
ototeman, care înseamnă aproximativ puterilor omului: pasărea zboară, peştele
„el este din neamul meu” [...]; -ote, înoată, reptilele schimbă pielea. Între om şi
care exprimă rudenia dintre Ego şi un natură, animalul ocupă o poziţie de intermediar
frate sau soră, definind deci grupul şi inspiră celui dintâi sentimente amestecate:
exogam la nivelul generaţiei admiraţie sau teamă, lăcomie alimentară, care
subiectului. Apartenenţa de clan era sunt ingredientele
Pentru cătotemismului.
omul se simte la obârşie
astfel exprimată: makwa nindotem, - identic cu toţi semenii săi (printre care
Apariţia
„ursulculturii coincide
este clanul meu”[…][...]cu naşterea trebuie considerate animalele […]), el
intelectului. […] Perceperea globală a oamenilor şi
va dobândi, cu timpul, capacitatea de a
animalelor ca fiinţe sensibile, în care consistă
se deosebi pe sine aşa cum le
identificarea, comandă şi precede conştiinţa
deosebeşte pe ele, adică de a adapta
opoziţiilor: mai întâi, între proprietăţile logice
diversitatea speciilor ca suport
concepute ca părţi integrante ale câmpului, apoi, în
conceptual al diferenţierii sociale.
sânul câmpului însuşi , între „uman" şi „nonuman". *Claude Lévi-Strauss,
1962
 VIZUAL ŞI NARATIV ÎN CĂUTAREA
AUTENTICITĂŢII ETNOGRAFICE
antropologia s-a concentrat pe recunoaştea şi
identificarea nivelurilor de autenticitate
(Claude Lévi-Strauss, 1958)
distincţia între „autenticitatea experţilor” (curatori,
etnografi, antropologi...) şi „autenticitatea turiştilor” (în negocierea „autenticităţilor paralele”
ipostazele lor „experienţiale”, „recreative” şi de [„profunde”, „inventate”, „teretizate”, etc.] în
„divertisment”); autenticitatea este nu un „concept tensiune, cu o conceptualizare antropologică a
primitiv”, ci de fapt o „căutare a [din partea] oamenilor identităţii persoanelor şi grupurilor, paternităţii
moderni”, cu aspiraţia lor de a revitaliza vechiurile produselor, producătorilor şi practicilor culturale
obiceiuri şi deara putea
Autenticitatea „păstra” tradiţiile culturale. (E. Cohen, (D. Theodossopoulos, 2013). În măsura în care -
fi investigată într-o
1998) de la Washington
manieră „regresivă”, ca Folklife Festival la
o încercare de atelierele
identificare a Pavel Caba la Smithonian Dan Gherasimescu Nicolae Diaconu meşteşugăreşti din
Folklife Festival (1999) la Smithonian Folklife la Smithonian Folklife Festival
contextelor sau Festival (1999) (1999) Argeş, Braşov,
circumstanţelor în care Vrancea, trecând
s-ar putea stabili o prin muzeele din
relaţie directă între un Bucureşti şi Sibiu -
anumit „creator” şi este posibil să
purtător de tradiții Pavel Caba la Muzeul Ţăranului Dan Gherasimescu
Nicolae Diaconu urmărim originea
la Muzeul Ţăranului Român
populare şi rezultatele Român (2003) la Muzeul Civilizaţiei Populare (2005) diverselor piese de
din Sibiu (2005)
muncii sale. [...] în timp artă populară la
ce ar fi dificil să nivelul unor
întâlnim meşteşugari în artizani
sate izolate care să se identificabili,
preocupe în mod munca şi
Pavel Caba în atelierul său Dan Gherasimescu în atelierul Nicolae Diaconu în atelierul său
deosebit de din Nereju (2002) său din Codlea (1996) artefactele unor
din Valea Danului (2009)
„autenticitatea” a ceea asemenea
ei ce fac la nivel local, meşteşugari pot fi
 VĂZUL ŞI AUZUL ÎN CERCETAREA
ANTROPOLOGICĂ:
CONSIDERAŢII TEORETICE
„ Antropologia a fost întotdeauna o
practică vizuală în cel mai înalt grad. „Într-o bună măsură, ceea ce este luat
[...] A fotografia înseamnă să arhivezi drept antropologie sau etnografie
o interacţiune socială în timp” este întemeiat pe ceea ce auzim, mai
Reaproprierea indigenă a fotografiilor: curând decât pe ceea ce vedem.”
conştientizare sporită de către comunităţile indigene „Aspecte precum
a caracterului patrimonial al fotografiilor; fotografia dimensiunea emoţională
nu mai este un export tehnologic occidental, iar sau mărturiile
indigenii experimentează şi reprezentintă pentru ei restrospective nu pot fi
înşişi fapte istorice cheie, cum ar fi colonialismul şi abordate doar prin
apartheidul; semnificaţii locale ale imaginilor observaţie. ”
istorice şi potenţialul lor de a reconecta comunităţile „Interviurile etnografice oferă o
care au fost fragmentate sau deposedate prin profunzime a înţelegerii şi implicării
colonizare de patrimoniul lor cultural, aşa cum este ce nu pot fi atinse îndeobşte prin
reprezentat în colecţiile de fotografie (imaginile întâlnirile [ocazionale] « faţă-în-faţă
strămoşilor sau revendicările indigene asupra ». [...] Fără a fi nevoie ca noi să-i «
posesiunii
Cercetări asupra pământului,
actuale mai ales
şi perspective: dacă
antropologia observăm » spre a-i cunoaşte, oamenii
fotografiile din trecutsau
smartphone-urilor, pot oricărei
dovedi cum comunitatea a
alte tehnologii sunt în stare să ne « arate » unele, cel
folosit anumite locuri
omniprezente care lepentru activităţi
înlocuieşte, şi aritualice)
tipurilor puţin, din complicaţiile vieţii lor, prin
de imagini create de utilizatorii lor şi a relaţiilor ceea ce ei ne spun în cursul unei [...]
sociale în care sunt implicate asemenea imagini ascultări(Jenny
angajate [din partea
Hockey, Martin
şi activităţi.
(C. Morton, 2018) noastră].” Fossey, 2012)
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE