Epoca latene- habitatul

 Herodot-la N de Dunare- un imens teritoriu pustiu populat doar de

o multime de albine
 Arheologia il confirma-in Ha tarziu nu exista asezari in zona de ses-
probabil este un teritoriu nesigur expus raidurilor scitice. In schimb
zona de deal este locuita-cultura Ferigile-Barsesti
 Situatia pare sa se schimbe in sec. IV-Arianus-expeditia lui
Alexandru Macedon la nord de Dunare din 335-oras slab intarit,
lanuri de grau, armata a localnicilor 10000 pedestrasi si 4000 de
calareti
 Pentru perioada latene timpurie sunt atestate arheologic asezari la
Alexandria, Zimnicea, Albesti (Constanta), Bazdana,
Cotofenii din Dos (ambele in Oltenia)-sunt asezari fortificate cu
val si sant.
 Cotofenii din Dos are un zid de aparare foarte elaborat format din 2
paramenti din caramizi intre care erau traverse din lemn si pamant
de umplutura
 Din Moldova se cunosc in jur de 100 de asezari fortificate: Mosna,
Stancesti, Cotnari
 Habitatul in perioada clasica
 Tipuri de asezari: rurale (catune), cvasi urbane
(polisuri, targuri), cetati
 Asezarile rurale- sunt cele mai numeroase, au
dimensiuni mici, mic potential demografic, se
caracterizeaza prin activitati agricole si pastorale,
nu au dezvoltate mestesugurile calificate ci doar
mestesuguri casnice, nu sunt fortificate, sunt
omogene din punct de vedere social. Structura
lor depinde de forma de relief
(risipite,compacte). Exemple:Catelu Nou,
Bragadiru,Cucorani
 Habitat
 Asezarile cvasi- urbane sau protourbane. Este posibil ca ele sa
fie acele dave pomenite de izvoare- Indreptarul geografic al lui
Ptolemeu -sec. II p. Chr. (44 de asezari)
 Exemple: Piroboridava=Poiana, Tamasidava=Racatau,
Ziridava=Pecica, Buridava=Ocnita, Porolisum=Moigrad,
Angustia=Bretcu, Cumidava=Rasnov
 Au functii complexe, inclusiv functii de aparare (amplasate in zone
greu accesibile, fortificate natural). Sunt centre de putere, posibil
centre tribale sau centre de resedinta ale unor aristocrati caci langa
ele au fost descoperite morminte cu inventare de exceptie (Popesti,
Zimnicea, Poiana). Au, pe lg. activitati agro-pastorale si activitati
mestesugaresti: ateliere ceramice (atelierul de amfore si cupe
deliene de la Popesti), ateliere de orfevrarie (fibule la Craiva si
Popesti, podoabe de argint la Pecica si Surcea), ateliere monetare
(Poiana, Popesti, Pecica). Sunt centre de desfacere a marfurilor. Au
dispus de incercari de sistematizare(acropola destinata sanctuarelor
sau resedintei unui aristocrat, lucrari de terasare. Cele mai multe
sunt si centre religioase (dispun de cel putin un sanctuar-
Carlomanesti, Ocnita, Pecica, Popesti)
 Sarmizegetusa Basileion este singurul oras in adevaratul sens al
cuvantului (terasari, drumuri pavate, conducte cu apa, zona sacra)
 Habitat
 Cetatile-au caracter predominant militar, rol defensiv, cu putine
functii economice (au ateliere de reparatii a armelor de obicei).
Toate sunt asezatein zone inalte, intre 600-1200 m altiudine. Sunt
greu accesibile si nu sunt locuite permanent. Cele mai multe sunt
cetati de refugiu. Totusi au asociate cladiri de cult (Gradistea
Muncelului-6 sanctuare, Costesti-Blidaru, Costesti-Cetatuie, Banita,
Piatra Craivii, Tilisca)
 Constructii: turnuri –locuinta, magazii,turnuri de supraveghere,
ziduri de incinta prevazute cu bastioane in colturi, cisterne de apa
 Tehnica de constructie a zidurilor este tipic elenistica; 2 paramente
intre care sunt traverse de lemn si emplecton (opus incertum, opus
quadratum, opus mixtum)
 Turnul locuinta-are baza din piatra si etajul din din caramida slab
arsa, este acoperit cu tigla. Parterul este folosit ca magazie, etajul
este resedinta comandantului garnizoanei sau a unei capetenii
locale
Costesti-Blidaru
Costesti-Blidaru
Murus dacicus
Murus dacicus
Sarmizegetusa Regia
Sarmizegetusa Regia
Turn-locuinta
Tipuri de locuinte dacice