ti t

i an ian i t t en i an
li b sir h i li s sir
ph
 Byblos

Alalakh
 Fragment din Aventurile lui Wen-amon
- roman egiptean din sec. XI î.Hr. -
«Apoi ei au plecat iar eu mi-am ridicat un cort pe malul mării, în
portul Byblos... Prințul din Byblos a trimis mesageri spunând:
Pleacă de la poarta mea! Dar eu i-am trimis înapoi cerând o
corabie care să mă ducă în Egipt. Am petrecut douăzeci și nouă de
zile în portul său iar el nu înceta să-mi trimită vorbă în fiecare zi:
Pleacă de la poarta mea!…..
(Unamon se întâlnește cu regele din Byblos)…….El a reînceput
spunând: Cu ce misiune ai venit? Eu i-am răspuns: Am venit să
caut lemnul pentru barca, mare și magnifică, a lui Amonrasonther.
Tatăl tău l-a furnizat, tatăl tatălui tău l-a furnizat, tu să faci la fel.
Astfel i-am vorbit. El mi-a răspuns: Ei l-au furnizat, este adevărat
și dacă tu îmi dai mijloace și eu îl voi furniza. Ai mei au făcut
acestea pentru Rege dar le-au fost trimise șase corăbii cu mărfuri
din Egipt, pe care le-am descărcat în depozitele mele. Tu ce mi-ai
adus? El a trimis să fie adus registrul strămoșilor săi și l-a citit în
fața mea. S-au găsit o mie de deben de argint înscriși în registrul
lui …. »
 Arhivele de la Tell El-Amarna:
Shuwardata din Gath către Amenophis al IV-lea

Regelui, Stăpânul meu, Zeul meu, Soarele meu, astfel îi

vorbesc: așa vorbește Shuwardata, servitorul tău, pulbere la
picioarele tale. De șapte ori câte șapte cad la picioarele
Stăpânului meu, Zeului meu, Soarelui meu. Regele mi-a cerut
să atac orașul Qilti (Qeila); am luptat cu succes și orașul s-a
predat. De ce atunci Abbdi-Heba i-a scris omului din Qilti:
Accepți argintul pentru a veni în suita mea? Să știe regele că
Abdi-Heba mi-a luat orașul. Mai mult, Stăpânul meu să
ancheteze și dacă eu i-am luat fie și un singur om, sau un
bou sau un asin; atunci să hotărască dreptatea de partea lui.
Mai mult, Labayu, cel care ne lua orașele, acum este mort dar
Abdi-Heba este un al doilea Labayu care ne răpește orașele.
Regele să-l ajute pe supusul său în această privință și nu voi
face nimic până la sosirea mesagerului său.
 Sichem

Gibeon

Ierihon

Hazor
Meggido
 APARTENENŢA ETNICĂ A REGILOR ÎN STATELE
CANAANITE SUDICE – SEC. XIV

1. Suverani cu nume vest-semitice : 20 (51%)

(State: Guebal, Sidon, Sichem, Guezer, Lakish,
Ashtaroth, Hazor etc.)

2. Suverani cu nume indo-europene : 15 (38 %)

(State: Qadesh, Akko, Megiddo, Gath-Carmel, Damas)

3. Suverani cu nume hurrite : 4 (10 %)

(State: Qatna, Ierusalem, Lapana, Kumidi)
 IDENTITATEA IUDAICĂ PRE-STATALĂ ÎN TEXTELE
ANTICE
Hapiru / Apiru
“Regele să ştie că este multă ostilitate între mine şi
Shuwardata; regele stăpânul meu să salveze ţara sa din
mâinile din mâinile acestor Hapiru”
(Arhivele de la Amarna, scrisoarea lui Milkili din Guezer către
Amenofis al IV-lea)
“Permite acestor comandanţi să intre cu atelajele şi să
primească fiecare furaje şi câte un apiru.”
(Istoria capturării lui Joppe – sec. XIII)

Shosu
‟…Am îngăduit triburilor de shosu din Edom să treacă prin
fortăreața Merneptah-hotep-her-Maat…până la canalele din
Per-Atum … pentru a-și ține vitele în viață, după cum a fost
voința regelui….”
 IDENTITATEA IUDAICĂ PRE-STATALĂ ÎN TEXTELE
ANTICE

Ibri / Israel
“Prinţii care s-au plecat spunând: Pace. Între cele
Nouă Arce nici unul nu mai înalţă capul. Tehenu
(Libia) este devastată, Hatti este pacificat; Cannanul
a fost curăţat de răutate; ....Israel a fost distrus şi nu
mai există...” (Stela faraonului Merneptah – 1220 î.Hr.)

“...Atunci vei intra tu şi bătrânii lui Israel la Faraon

şi-i veţi zice: “Domnul Dumnezeul acestor ibrim ne-a
chemat. Lasă-ne dar mergem în pustie, cale de trei
zile, ca să aducem jertfă Dumnezeului nostru.”
(Exodul, 3, 18)
 MONOTEISMUL IUDAIC
“Moise a zis lui Dumnezeu: “Iată, când mă voi duce la copiii
lui Israel şi le voi spune: Dumnezeul părinţilor voştri m-a
trimis la voi; şi mă vor întreba: “Care este Numele Lui?” ce
le voi răspunde?
Dumnezeu a zis lui Moise : “Eu sunt Cel ce sunt”.....
(Exodul, 3,13-14)

‘ehyeh’ ‘ašer’ ‘ehyeh

«Vedeți, vedeți dar, că Eu sunt și nu este alt Dumnezeu afară
de Mine: Eu omor și înviez, Eu rănesc și tămăduiesc și
nimeni nu poate scăpa din mâna mea!
Eu ridic la cer mâna Mea și Mă jur pe dreapta Mea și zic: Viu
sunt eu în veac!»
(Deuteronomul, 32: 39-40)
“Scoală şi cutreieră pământul acesta în lung şi lat, că ţi-l voi da ţie şi
urmaşilor tăi pentru vecie.” Şi ridicându-şi Avraam corturile, a venit şi s-a
aşezat la stejarul Mavri, care este în Hebron, şi a zidit acolo un jerfeltnic
Domnului” (Geneza, 13, 17-18)
“Apoi a plecat Avraam de acolo spre miazăzi şi s-a aşezat între Qadesh şi
Sur şi a trăit o vreme în Gherara.” (Geneza, 20, 1)
“Iar Avraam a sădit o dumbravă la Beer-Sheba şi a chemat acolo numele
Domnului Dumnezeului cel veşnic. Şi a mai trăit Avraam în ţara filistenilor
zile multe, ca străin.” (Geneza, 21, 33-34)

“Şi a fost o foamete în ţară, afară de foametea cea dintâi, care se

întâmplase în zilele lui Avraam. Atunci s-a dus Isaac în Gherara, la
Abimelec, regele filistenilor. Atunci Domnul i S-a arătat şi i-a zis: “Să nu te
duci în Egipt, ci să locuieşti în ţară, unde-ţi voi zice eu.......Şi s-a dus Isaac
de acolo şi, tăbărând în valea Gherara, a locuit acolo.” (Geneza, 26, 2-3 şi
17)

“Astfel au plecat ei de la Sichem...Sosind Iacob cu toţi oamenii cei ce erau

cu el la Luz, adică la Betel, în ţara Canaanului , a zidit acolo un jertfelnic şi
a numit locul acela El-Bet-El....” (Geneza, 35, 5-7)
Geneza:
Apoi a plecat Avraam de acolo spre miazăzi şi
s-a aşezat între Cadeş şi Sur şi a trăit o vreme
în Gherara (20,1)

Iar Avraam a sădit o dumbravă la Beer-Şeba şi

a chemat acolo numele Domnului Dumnezeului
celui veşnic.
Şi a mai trăit Avraam în ţara Filistenilor zile
multe, ca străin.
(21, 33-34)

După aceasta Avraam a îngropat pe Sarra,

femeia sa, în peştera din ţarina Macpela, care e
în faţa lui Mamvri sau a Hebronului, în
Canaan.
Astfel a trecut de la fiii lui Het la Avraam ţarina
şi peştera cea din ea, ca loc de îngropare.
(23, 19-20)

Întorcându-se Iacov din Mesopotamia şi

ajungând cu bine la Salem, o cetate în ţinutul
Sichem, din pământul Canaan, s-a aşezat în
faţa cetăţii. (33,18)

Sosind Iacov cu toţi oamenii cei ce erau cu el

la Luz, adică la Betel, în ţara Canaanului,
A zidit acolo un jertfelnic şi a numit locul acela
El-Bet-El, pentru că acolo i Se arătase
Dumnezeu, când fugea el de Isav, fratele său.
(35, 6-7)
Grupurile iudaice în Canaanul sudic
(sec. XVI-XIII ?)
IUDA ISRAEL
Bene-Abraham Bene-Iacob
Deuteronomul
Bene-Isaac Bene-Iosif 26: 5
«…Tatăl meu a
fost un
Bene-Iacob arameean
pribeag, s-a dus
în țara Egiptului,
s-a așezat acolo
osif
ne-
I cu puținii
Be
oameni ai săi și
acolo s-a ridicat
m
Abraha din el popor
Be ne-
mare, puternic și
mult la număr. »
aac
ene-Is
B
Distribuţia teritoriilor
triburilor după Thora
Mediterana

“Atunci s-a suit Moise din

şesurile Moabului ...pe vârful
Fagza, care este în faţa
Ierihonului şi i-a arătat
Domnul tot pământul
Galaadului, până la Dan. Tot
pământul lui Neftali, tot
pământul lui Efraim şi
Manase şi tot pământul lui
Iuda până la marea de la
asfinţit.” (Deuteronomul, 34,
1-2)
Perioada Judecătorilor shôphaatîm / shoftim
(1150 – 1025 î.Hr.)

Prima regalitate: Saul (1079 – 1007 î.Hr. )

“Iar dacă a îmbătrânit Samuel, a pus pe fiii săi judecători peste
Israel......Atunci s-au adunat toţi bătrânii lui Israel, au venit la
Samuel, în Rama, şi au zis către el: “Tu ai îmbătrânit, iar fiii tăi nu-
ţi urmează căile. De aceea pune peste noi un rege, ca să ne
judece acela, ca şi la celelalte popoare!” (Regi I, 8, 1-4)

Şi a spus Samuel toate cuvintele Domnului poporului care îi cerea rege.

Şi a zis: "Iată care vor fi drepturile regelui care va domni peste voi: pe fiii
voştri îi va lua şi-i va pune la carele sale şi va face din ei călăreţii săi şi
vor fugi pe lângă carele lui.Va pune din ei căpetenii peste mii, căpetenii
peste sute, căpetenii peste cincizeci; să lucreze ţarinile sale, să-i secere
pâinea sa, să-i facă arme de război şi unelte la carele lui.Fetele voastre le
va lua, ca să facă miresme, să gătească mâncare şi să coacă
pâine.Țarinile, viile şi grădinile de măslini cele mai bune ale voastre le va
lua şi le va da slugilor sale.Din semănăturile voastre şi din viile voastre va
lua zeciuială şi va da oamenilor săi şi slugilor sale...Din oile voastre va lua
a zecea parte şi chiar voi veţi fi robii lui.Veţi suspina atunci sub regele
vostru, pe care vi l-aţi ales, şi atunci nu vă va răspunde Domnul".
Poporul însă nu s-a învoit să asculte pe Samuel, ci a zis: "Nu, lasă să fie
rege peste noi, și vom fi şi noi ca celelalte popoare, ne va judeca regele
nostru, va merge înainte şi va purta războaiele noastre".
David (1010/1002 – 970 î.Hr.
“David era ca de treizeci de ani când s-a făcut rege şi a
domnit patruzeci de ani. În Hebron a domnit peste Iuda
şapte ani şi şase luni, iar în Ierusalim a domnit treizeci şi
trei de ani peste tot Israelul şi peste Iuda.” (Regi II, 5,4-5)

Şi a domnit David peste tot Israelul, făcând judecată şi

dreptate în tot poporul său.
Ioab, fiul lui Ţeruia, era căpetenia oştirii, iar Iosafat, fiul
lui Ahilud, era cronicar.
Ţadoc, fiul lui Ahitub, şi Ahimelec, fiul lui Abiatar, au fost
preoţi, iar Seraia a fost dregător.
Benaia, fiul lui Iehoiada, a fost căpetenie peste
Cheretieni şi Peletieni, iar fiii lui David erau cei dintâi la
curte.
Solomon (970-931 î.Hr.
Iar regele Solomon a pus în locul lui peste oştire pe Benaia, fiul lui Iehoiada.
Cârmuirea regatului era însă la Ierusalim; iar mai mare peste preoţi, în locul lui
Abiatar, regele a pus pe Ţadoc preotul.
Solomon, fiul lui David, a domnit peste Israel şi Iuda, în Ierusalim.

El a luat pentru sine pe fiica lui Faraon şi a adus-o în cetatea lui David, până
ce a terminat de zidit casa sa şi, mai întâi, templul Domnului şi zidul dimprejurul
Ierusalimului; în şapte ani a făcut acestea şi le-a isprăvit. Solomon a avut
şaptezeci de mii de oameni salahori optzeci de mii de tăietori de piatră în
munte.

Şi aducea Solomon de trei ori pe an arderi de tot şi jertfe de pace pe jertfelnicul

pe care-l făcuse Domnului; şi săvârşea la el şi tămâieri înaintea Domnului. Şi a
isprăvit zidirea templului.

La lucrările lui Solomon erau trei mii şapte sute de ispravnici mari care
conduceau poporul ce făcea lucrul. Şi a zidit el Asurul, Magdinul, Gazerul, Bet-
Horonul de Sus şi Valatul. Dar aceste cetăţi le-a zidit el după ce a făcut templul
Domnului şi zidul dimprejurul Ierusalimului.
“”Ce parte avem noi cu David? Nici o moştenire nu avem
noi cu fiul lui Iesei. Pleacă, dar, la corturile tale, Israele!
Şi tu, Davide, cunoaşte-ţi acum casa ta!” Şi s-a
împrăştiat Israel la corturile lui. Acum Roboam domnea
numai peste fiii lui Israel care trăiau în cetăţile lui Iuda”
(Regi III, 12, 16-17)

Scindarea statului : cca. 930 î.Hr. – Se constituie cele două

state: Israel și Iuda

Regatul Israel : 930 - 720 î.Hr. (până la cucerirea assiriană)

Regatul Iuda: 930 – 582 îHr. (până la cucerirea babiloniană)

«12. Și l-a luat rob regele Babilonului în al optulea an al domniei
sale;
14. Pe toți fruntașii și pe toți oamenii viteji, aproape zece mii de
robi, cu toți dulgherii și fierarii și n-a mai rămas nimeni decât
numai poporul țării cel sărac.
15. Și a adus și pe Iehonia la Babilon, de asemenea a adus robi din
Ierusalim la Babilon pe mama și pe femeile regelui , pe eunucii lui
și pe puternicii țării;
16. Toată oștirea în număr de șapte mii, teslarii, fierarii în număr de
o mie și toți oamenii vârstnici și buni de oștire i-a dus regele
Babilonului robi la Babilon»
(Thora, Regi IV, 24: 12-16)
ÎNTOARCEREA DIN EXIL ȘI RECONSTRUCȚIA TEMPLULUI -
REFORMELE LUI EZDRA
(SEC. V Î.Hr.)
“Acestora li s-au căutat tăbliţele genealogice dar nu s-au
putut găsi; au fost scoşi din preoţie” (Neemia, 7,64)
1. Meyuhasim (elitele) : sacerdoţii şi aristocraţii
2. Poporul
3. Marginalii :
• Nethinim – convertiţi, descendenţii gabaoniţilor
circumcişi
• Gerim – copiii rezultaţi din căsătorii mixte
• Harurim – sclavi eliberaţi
• Mamzerim – copiii născuţi din legături
incestuoase sau adulterine
• Halalim – copiii născuţi din legături ilicite ale unor
preoţi