Sunteți pe pagina 1din 21

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA 

ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ

Cultura în Uniunea Europeană

A elaborat:  
Crișavițchi Ana, 
masterand gr. 115, învăţămînt cu frecvenţă  
Competențele UE în domeniul patrimoniului cultural

Rolul Uniunii Europene este de a asista și completa acțiunile statelor


membre în conservarea și promovarea patrimoniului cultural european.
În acest scop, Comisia Europeană a dezvoltat o serie de politici și programe
relevante.
De asemenea, susține și promovează colaborarea politică între statele membre
și părțile interesate în ceea ce privește patrimoniul cultural.
Cadrul strategic al UE pentru patrimoniul cultural constă din următoarele elemente:

• Comunicarea Comisiei Europene: „Către o abordare integrată a patrimoniului cultural pentru Europa”
(2014).

• Noua Agendă Europeană pentru Cultură (2018): protejarea și promovarea patrimoniului cultural
european ca resursă comună este unul dintre obiectivele strategice.

• Planul de lucru în domeniul culturii al Consiliului European 2019-22 (2018) stabilește cinci priorități
principale pentru cooperarea europeană în procesul de elaborare a politicilor culturale, inclusiv
durabilitatea patrimoniului cultural.

• Cadrul european de acțiune privind patrimoniul cultural (2018) surprinde și amplifică succesul Anului
european al patrimoniului cultural 2018. Acesta reflectă structura comună pentru activitățile legate de
patrimoniu la nivel european, în principal în politicile și programele UE și include aproximativ 60 de
acțiuni implementate de Comisia Europeană în 2019 și 2020.
Grup de experți în domeniul patrimoniului cultural
 

Grupul informal de experți al Comisiei Europene în domeniul patrimoniului cultural a fost înființat în
2019 pentru a menține cooperarea multilaterală și dialogul politic realizat în cadrul Anului european al
patrimoniului cultural 2018.

Obiectivul grupului de experți este de a promova politici publice care să asigure valoarea pe termen lung
și sustenabilitatea patrimoniului cultural european pe baza unei abordări integrate.

Experții oferă consiliere și expertiză Comisiei și servesc drept platformă de consultare și schimb de
informații cu privire la politicile privind patrimoniul cultural pentru a sprijini punerea în aplicare a
Cadrului european de acțiune pentru patrimoniul cultural.
Grup de experți în domeniul patrimoniului cultural
 

Membrii grupului de experți:


 Statele membre ale UE
 Țările din Balcanii de Vest
 Norvegia
 Reprezentanți ai 26 de organizații europene ale părților interesate din domeniul
patrimoniului cultural
 5 experți în capacitate individuală
 Organizații internaționale precum UNESCO, Consiliul Europei, OECD și Centrul
internațional pentru studiul conservării și restaurării bunurilor culturale (ICCROM)
 Parlamentul European (în calitate de observator)
 Comitetul Regiunilor (în calitate de observator)
Sustenabilitate și patrimoniu cultural

 
Schimbările climatice și degradarea mediului sunt printre cele mai mari provocări ale
vremurilor noastre, amenințând Europa și lumea. Uniunea Europeană (UE) ia măsuri și
conduce calea, depunând eforturi pentru a deveni primul continent neutru din punct de
vedere climatic. Acest lucru se aplică și patrimoniului cultural.
 

Sustenabilitatea este unul dintre cei cinci piloni ai Cadrului de acțiune privind
patrimoniul cultural, care evidențiază potențialul său de a spori capitalul social, a
stimula creșterea economică și a asigura durabilitatea mediului. Cultura și patrimoniul
cultural pot contribui la realizarea unei dezvoltări incluzive și durabile. 
Sustenabilitate și patrimoniu cultural

 
Schimbările climatice și degradarea mediului sunt printre cele mai mari provocări ale
vremurilor noastre, amenințând Europa și lumea. Uniunea Europeană (UE) ia măsuri și
conduce calea, depunând eforturi pentru a deveni primul continent neutru din punct de
vedere climatic. Acest lucru se aplică și patrimoniului cultural.
 

Sustenabilitatea este unul dintre cei cinci piloni ai Cadrului de acțiune privind
patrimoniul cultural, care evidențiază potențialul său de a spori capitalul social, a
stimula creșterea economică și a asigura durabilitatea mediului. Cultura și patrimoniul
cultural pot contribui la realizarea unei dezvoltări incluzive și durabile. 
Sustenabilitate a clădirilor
Acordul European Green Deal este planul a Comisiei Europene pentru a face economia UE durabilă.
Clădirile sunt un element crucial al acestei inițiative, deoarece reprezintă 40% din totalul consumului de
energie și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE.
Îmbunătățirea eficienței energetice în clădiri joacă un rol cheie în realizarea obiectivului ambițios de
neutralitate a carbonului până în 2050, stabilit în Acordul European Green Deal. Scopul valului de
renovare este de a crește rata și calitatea lucrărilor de renovare a clădirilor existente, astfel încât acestea să
emită mai puțin dioxid de carbon.

Horizon 2020, programul de cercetare și inovare al Comisiei pentru 2014-2020, finanțează proiecte care
abordează diferite aspecte ale eficienței energetice în clădiri, inclusiv cele istorice și culturale.
Partenerii PRO-Heritage, de exemplu, își propun să ofere educație a profesioniștilor și meșterilor care
folosează în lucrul lor competențe și abilități tradiționale pentru patrimoniul construit, pe baza celor mai
bune practici ale organizațiilor partenere.
Schimbările climatice: o amenințare la adresa patrimoniului nostru cultural

Recentele daune catastrofale aduse siturilor de patrimoniu cultural au pus un accent și mai puternic pe
necesitatea de a proteja siturile de pericolele naturale și nenaturale.
Comisia Europeană reunește experți din statele membre ale UE pentru a identifica și face schimb de
bune practici și măsuri inovatoare pentru protecția patrimoniului cultural în legătură cu schimbările
climatice. Aceasta face parte din lucrările din cadrul Planului de lucru al Consiliului pentru cultură 2019-
2022, care urmează abordarea Metodei deschise de coordonare.

Metoda deschisă de coordonare este un proces de elaborare a politicilor care nu are ca rezultat măsuri
legislative obligatorii. Grupurile OMC formate din experți numiți de la ministerele culturii și instituțiile
culturale naționale se întâlnesc pentru a face schimb de bune practici și pentru a produce manuale de
politici și seturi de instrumente.

Programul UE de cercetare și inovare, Horizon 2020, finanțează proiecte care lucrează la „reziliență
sporită și reconstrucție durabilă a zonelor istorice pentru a face față schimbărilor climatice și
evenimentelor de pericol”.
Conducerea climatică creativă

Finanțat în cadrul programului Europa Creativă, acest proiect ajută artiștii și profesioniștii culturali să
exploreze dimensiunile culturale ale schimbărilor climatice. Comunitățile artistice și culturale au un rol
unic și critic de jucat: influențează noi moduri de a fi, de a face și de a gândi. Creative Climate
Leadership sprijină profesioniștii culturali să aplice aceste calități problemelor legate de provocările
climatice.
 
Proiectul HERACLES: Acest proiect își propune să proiecteze, să valideze și să promoveze soluții
receptive pentru reziliența eficientă a patrimoniului cultural împotriva efectelor schimbărilor climatice
printr-o abordare holistică, multidisciplinară.
 
Proiect Shelter reunește comunitatea științifică și administratorii de patrimoniu pentru a crește rezistența,
a reduce vulnerabilitatea și pentru a promova reconstrucția mai bună și mai sigură în zonele istorice
afectate de pericolele legate de climă.
Instituțiile UE ca principalii actori în
păstrarea patrimoniului cultural

O abordare integrată și participativă a patrimoniului cultural


se află în centrul Cadrului european de acțiune privind
patrimoniul cultural. Acest lucru este esențial pentru a
promova moștenirea culturală în cadrul politicilor UE.
Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene,
Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social susțin
această abordare. Toate aceste instituții ale UE au fost, de
asemenea, implicate în Anul european al patrimoniului
cultural 2018 și au contribuit la realizarea anului de succes.

Instituțiile UE recunosc rolul patrimoniului cultural ca un atu


major pentru Europa. Ei recunosc contribuția pe care aceasta
o aduce la calitatea vieții oamenilor, modul în care facilitează
incluziunea socială și impactul economic al acesteia.
Instituțiile UE subliniază, de asemenea, provocările cu care
se confruntă patrimoniul cultural și că acestea necesită
colaborarea dintre instituțiile UE, statele membre și părțile
interesate pentru a le depăși.
Parlamentul European

Parlamentul European a subliniat necesitatea unei abordări integrate a patrimoniului


cultural în Rezoluția sa din 8 septembrie 2015. Documentul recunoaște modul în care
acest lucru este crucial pentru a realiza dialogul cultural și înțelegerea reciprocă și
pentru a spori coeziunea socială, economică și teritorială.

 Proiectele pilot ale Parlamentului European

Proiectele pilot sunt inițiative experimentale pentru a testa fezabilitatea unor acțiuni
specifice. Există mai multe dintre ele implementate în domeniul culturii și al
patrimoniului cultural.
 Proiectul de recuperare culturală digitală evreiască – JDCRP

Acest proiect își propune să dezvolte o bază de date cuprinzătoare de materiale relevante de bunuri
culturale deținute de evrei răpite de naziști. Proiectul se concentrează pe soarta Colecției Schloss.
O parte importantă a proiectului este colectarea de bune practici și propunerea de activități de
sensibilizare. Baza de date va conduce în cele din urmă la o imagine de ansamblu la nivelul UE a
operelor de artă jefuite, va facilita cercetarea și va ajuta la protejarea patrimoniului cultural european. Mai
multe muzee și instituții din Europa și SUA au colectat până acum aproximativ 5.000 de documente.

Protejarea cimitirelor evreiești din Europa

Acest proiect își propune să cartografieze peste 3.000 de cimitire din țările europene, identificând bunele
practici în conservare și propunând un model pentru protecția lor cu succes. Acțiunea a contribuit la Anul
european al patrimoniului cultural 2018 prin răspândirea conștientizării patrimoniului și diversității
culturale a Europei.
Consiliul Uniunii Europene

Consiliul adoptă măsuri de stimulare și recomandări, întrucât politicile culturale sunt de competența statelor
membre. Conservarea și îmbunătățirea patrimoniului cultural sunt printre principalele obiective ale Consiliului în
domeniul culturii, după cum demonstrează recentele sale concluzii:
•  privind gestionarea riscurilor în domeniul patrimoniului cultural (26 aprilie 2020)
• referitor la necesitatea de a aduce în prim plan moștenirea culturală în cadrul politicilor din UE (8 iunie 2018)
• privind guvernanța participativă a patrimoniului cultural (23 decembrie 2014)
• despre patrimoniul cultural ca resursă strategică pentru o Europă durabilă (21 mai 2014)

 
Comitetul Regiunilor
Comitetul European al Regiunilor elaborează avize cu privire la propunerile legislative ale UE și promovează
dialogul și cooperarea transfrontalieră cu autoritățile naționale, regionale și locale. Comitetul subliniază rolul
fundamental al autorităților locale și regionale în gestionarea, promovarea, protecția și protejarea patrimoniului
european.
Acest document subliniază importanța guvernanței în promovarea și susținerea patrimoniului cultural și recunoaște
rolul patrimoniului cultural pentru identitatea europeană și pentru dezvoltarea economică.
Comitetul Economic și Social European

Comitetul Economic și Social European emite avize și rapoarte de informare și organizează


inițiative și evenimente care vizează societatea civilă și participarea cetățenilor. Unele dintre ele
sunt dedicate în mod specific patrimoniului cultural.
 Acest aviz încurajează părțile interesate să adopte o definiție largă a culturii pentru a include toți
cetățenii. De asemenea, solicită instituțiilor să recunoască patrimoniul cultural formal rural pentru
valoarea sa artistică intrinsecă și contribuția sa economică și socială la bunăstarea cetățenilor
europeni.
 
Acțiunea externă a Uniunii Europene

Cultura și patrimoniul cultural joacă un rol cheie în relațiile internaționale ale UE. O comunicare
comună a Comisiei din 2016 încurajează cooperarea culturală între UE și țările sale partenere, pe
baza principiului unirii forțelor.
Capitalele Europene ale Culturii

Capitalele Europene ale Culturii reprezintă una dintre cele mai de succes și cele mai cunoscute
inițiative- culturale ale UE. În fiecare an, două orașe din două țări diferite ale UE primesc statutul de
Capitale Europene ale Culturii.

Orașele sunt selectate de un juriu independent de experți pe baza unui program cultural care trebuie să
aibă o puternică dimensiune europeană, să implice localnici de toate vârstele și să contribuie la
dezvoltarea pe termen lung a orașului. De-a lungul anilor, Capitalele Europene ale Culturii au devenit
și o oportunitate unică de a regenera orașele, de a le stimula creativitatea și de a le îmbunătăți
imaginea.

Până acum, peste 40 de orașe au fost desemnate Capitale Europene ale Culturii. Procedura de alegere
a unui oraș începe cu circa șase ani înainte, deși ordinea în care statele membre au dreptul să
găzduiască evenimentul este stabilită anterior, și este organizată în două etape.
Marca patrimoniului european

Marca patrimoniului european a apărut inițial în anul 2005 ca o inițiativă interguvernamentală


între mai multe state membre. La cererea statelor membre, în anul 2010 Comisia a propus ca
marca patrimoniului european să devină oficial o inițiativă a UE.

Marca a fost instituită prin Decizia nr. 1194/2011/UE. Obiectivele sale primordiale sunt


aprofundarea dialogului intercultural și intensificarea sentimentului cetățenilor europeni de
apartenență la Uniune.

Pentru realizarea acestor obiective, sunt selectate o serie de situri pentru înalta lor valoare
simbolică, pentru rolul pe care l-au jucat în istoria și cultura Europei și a Uniunii Europene și
pentru relația lor cu principiile democrației și cu drepturile omului.

Până în prezent au fost desemnate 29 de situri.


Anul european al patrimoniului cultural 2018

La 30 august 2016, Comisia a prezentat Parlamentului și Consiliului o propunere prin care


se solicită desemnarea anului 2018 drept Anul european al patrimoniului cultural, ca
răspuns la cererile primite atât din partea Consiliului, cât și a Parlamentului.
Propunerea a fost adoptată de Parlament și Consiliu în prima jumătate a anului 2017.

Anul european vizează să sublinieze rolul patrimoniului cultural al Europei în încurajarea


unui sentiment al istoriei și al identității.
Anul european a beneficiat de un pachet financiar specific în valoare de 8 milioane EUR
pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și 31 decembrie 2018.
Luarea ilegală a obiectelor culturale

Prin Directiva 2014/60/UE, o reformare a Directivei 93/7/CEE, UE vizează să protejeze


bunurile din patrimoniul național și să reconcilieze protecția acestora cu principiul liberei
circulații a bunurilor.
Directiva prevede restituirea fizică a obiectelor culturale care au părăsit ilegal teritoriul
țărilor UE.
Directiva prevede mecanisme de cooperare și proceduri de returnare vizând posesorul
pentru a garanta returnarea unui obiect cultural care a părăsit ilegal teritoriul unei țări a UE
pentru a ajunge pe teritoriul altei țări a UE începând cu data de 1 ianuarie 1993.
Directiva acoperă toate obiectele culturale identificate în legislația națională drept „bunuri
de patrimoniu național cu valoare artistică, istorică sau arheologică”.
Premii

Politica culturală a UE sprijină decernarea de premii în domeniile patrimoniului cultural,


arhitecturii, literaturii și muzicii.
Obiectivul acestor premii ale UE este de a scoate în evidență calitatea excelentă și succesul
activităților europene în aceste sectoare.

Premiile pun în lumină artiști, muzicieni, arhitecți, scriitori și persoane care lucrează în
domeniul patrimoniului cultural, precum și activitatea acestora. Astfel, este pusă în valoare
diversitatea culturală bogată a Europei și importanța dialogului intercultural, precum și a
activităților culturale transfrontaliere din Europa și din afara ei.
Premii

Politica culturală a UE sprijină decernarea de premii în domeniile patrimoniului cultural,


arhitecturii, literaturii și muzicii.
Obiectivul acestor premii ale UE este de a scoate în evidență calitatea excelentă și succesul
activităților europene în aceste sectoare.

Premiile pun în lumină artiști, muzicieni, arhitecți, scriitori și persoane care lucrează în
domeniul patrimoniului cultural, precum și activitatea acestora. Astfel, este pusă în valoare
diversitatea culturală bogată a Europei și importanța dialogului intercultural, precum și a
activităților culturale transfrontaliere din Europa și din afara ei.

S-ar putea să vă placă și