Sistemul respirator

 Componente
1. Porţiunea conductoare
(localizată intra şi
extrapulmonar)
 Cavităţile nazale
 Nazofaringe
 Laringele
 Traheea
 Bronhiile (primare,
secundare, terţiare)
 Bronhiolele (ultimele sunt
bronhiolele terminale)
2. Porţiunea respiratorie
(continuă porţiunea
conductoare) este localizată
strict intrapulmonar:
 Bronhiola respiratorie
 Ductul alveolar
 Sacul alveolar
 Alveola pulmonară
 Epiteliul respirator
 Este un epiteliu pseudostratificat
ciliat format din 7 tipuri celulare,
acoperă cea mai mare parte a
porţiunii conductoare
(nazofaringe, laringe, trahee,
bronhii):
1. Ciliate (aprox 30%)
2. Caliciforme (aprox 30%)
3. Cu microvili (3%)
4. Seroase (3%)
5. Bazale (aprox 30%)
6. Intermediare (imature)
7. Neuroendocrine
Celule cu cili, pol apical
Cavităţile nazale
 Cavităţile nazale (stg şi dr) sunt
separate prin septul nazal osos
şi cartilaginos).
 Comunică anterior cu exteriorul
(prin intermediul nărilor) şi
posterior cu nazofaringele.
 Formate din vestibul şi cavitatea
nazală propiu-zisă.
 Porţiunea anterioară a cavităţilor
nazale (în vecinătatea nărilor) se
numeşte vestibul şi este
constituit din:
 Tegument cu numeroase fire de
păr subţiri (reţin particulele de
praf de dimensiuni mai mari)
 În derm sunt prezente
numeroase glande sebacee şi
sudoripare.
 Cavitatea nazală
propriu-zisă
 Aria respiratorie este constituită din:
Membrana bazală
 Epiteliu pseudostratificat ciliat de tip
respirator (predominant cu celule
ciliate)
 Membrană bazală groasă
 Lamina propria este formată din
ţesut conjunctiv lax
 conţine glande de tip seromucos
 ţesut limfoid abundent
 Aria Kiesselbach este localizată în
porţiunea anteroinferioară a septului
nazal, unde se produc sângerările
nazale
 conţine numeroase anastomoze
între vasele arteriale din lamina
propria
 Aria olfactivă: o zonă mică situată
posterior (vezi cursul de analizatori)
 Faringele
 Organ tubular cu trei porţiuni
anatomice: nazofaringe,
orofaringe şi hipofaringe
 Histologic este constituit din 3
straturi
 Mucoasa
 epiteliu stratificat scuamos
nekeratinizat (pseudostratificat
respirator în nazofaringe 40%
din suprafata)
 lamina propria (ţesut conjunctiv
lax)
 glande
 amigdala farinagiană
 Musculara
 ţesut muscular striat (include
glande!)
 Adventicea
 ţesut conjunctiv dens
dezordonat
 glande

Particularitate morfologică: glande în stratul muscular

 Este o membrană fibrocartilaginoasă
aşezată în partea superioară a
laringelui, pe care îl astupă,
împiedicând pătrunderea alimentelor
Epiglota
în căile respiratorii.
 Ax central
 cartilaj elastic
 ţesut conjunctiv dens dezordonat
 glande seromucoase
 Versantul lingual
 epiteliu stratificat scuamos
nekeratinizat
 muguri gustativi localizaţi în epiteliu
 Versantul laringian
 epiteliu de tip respirator şi de
tranziţie
 Laringele
 Organ tubular, constituit din piese
cartilaginoase (hialine şi elastice)
solidarizate prin ţesut fibroelastic, format
din 3 straturi:
 Mucoasa
 Formează coardele vocale (perechi)
 adevărate (inferior)
 false (superior)
 Epiteliul de acoperire este de tip
respirator
 excepţie : coardele vocale adevărate
unde este de tip stratificat scuamos
nekeratinizat
 Lamina propria: conţine numeroase
fibre elastice şi glande seromucoase
 excepţie : coardele vocale adevărate
care conţin fibre musculare striate
(muşchiul vocal)
 Strat cartilaginos:
 cartilaje mari – tip hialin,
 cartilaje mici – tip elastic
 Adventicea: ţesut conjunctiv lax
 Laringele
 Organ tubular, constituit din piese
cartilaginoase (hialine şi elastice)
solidarizate prin ţesut fibroelastic, format
din 3 straturi:
 Mucoasa
 Formează coardele vocale (perechi)
 adevărate (inferior)
 false (superior)
 Epiteliul de acoperire este de tip
respirator
 excepţie : coardele vocale adevărate
unde este de tip stratificat scuamos
nekeratinizat
 Lamina propria: conţine numeroase
fibre elastice şi glande seromucoase
 excepţie : coardele vocale adevărate
care conţin fibre musculare striate
(muşchiul vocal)
 Strat cartilaginos:
 cartilaje mari – tip hialin,
 cartilaje mici – tip elastic
 Adventicea: ţesut conjunctiv lax
Coardă vocală
superioară
Coardă vocală
inferioară
Traheea
 Organ tubular
 Straturi:
1. mucoasă
2. submucoasă
3. strat fibrocartilaginos
4. adventice
 Criterii de recunoaştere
 Caracterul tubular pe
secţiune transversală
 Perete stratificat
 Inele de cartilaj hialin,
incomplete posterior
Traheee, HE
 Mucoasa
 Epiteliu de tip respirator
 Membrană bazală groasă,
acidofilă
 Lamina propria: ţesut conjunctiv
lax, celule conjunctive fixe şi
mobile, glande seromucoase şi
vase sanguine
 Submucoasa
 Ţesut conjunctiv dens
dezordonat
 Glande seromucoase
 Fibre elastice
 Fibro-cartilaginos
 Cartilaj hialin şi ţesut fibroelastic
 Posterior, intre capetele inelului
cartilaginos: muşchiul traheal
 Adventicea: ţesut conjunctiv
fibroelastic, vase sanguine, limfatice
şi fibre nervoase
 Mucoasa
 Epiteliu de tip respirator
 Membrană bazală groasă,
acidofilă
 Lamina propria: ţesut conjunctiv
lax, celule conjunctive fixe şi
mobile, glande seromucoase şi
vase sanguine
 Submucoasa
 Ţesut conjunctiv dens
dezordonat
 Glande seromucoase
 Fibre elastice
 Fibro-cartilaginos
 Cartilaj hialin şi ţesut fibroelastic
 Posterior, intre capetele inelului
cartilaginos: muşchiul traheal
 Adventicea: ţesut conjunctiv
fibroelastic, vase sanguine, limfatice
şi fibre nervoase
Trahee, perete posterior,
detaliu

Muşchiul
traheal
 Plămâni - structură generală
 Organ parenchimatos constituit din căi aerifere
intrapulmonare (bronhii şi bronhiole) şi
suprafaţa respiratorie (porţiunea respiratorie).
 De la trahee la bronhiolele terminale: 20 de
generaţii
 bronhiile principale (primare) sunt
extrapulmonare
 Lobii sunt separaţi prin fisuri acoperite de
pleură; reprezintă parenchimul corespunzător
unei bronhii lobare (secundare)
 Plămânul drept – 3 lobi
 Plămânul stâng – 2 lobi
 Segmentele sunt subdiviziunile lobilor;
reprezintă parenchimul corespunzător unei
bronhii segmentare (terţiară); nu prezintă limite
definite anatomic
 plămânul stâng – 10 segmente
 plămânul drept – 10 segmente
 Lobulul: cele mai mici unităţi delimitate de
septuri fine conjunctive; conţine 3-5 acini
 Acinul reprezintă parenchimul corespunzător
unei bronhiole terminale
 Plămâni - structură generală
 Organ parenchimatos constituit din căi aerifere
intrapulmonare (bronhii şi bronhiole) şi
suprafaţa respiratorie (porţiunea respiratorie).
 De la trahee la bronhiolele terminale: 20 de
generaţii
 bronhiile principale (primare) sunt
extrapulmonare
 Lobii sunt separaţi prin fisuri acoperite de
pleură; reprezintă parenchimul corespunzător
unei bronhii lobare (secundare)
 Plămânul drept – 3 lobi
 Plămânul stâng – 2 lobi
 Segmentele sunt subdiviziunile lobilor;
reprezintă parenchimul corespunzător unei
bronhii segmentare (terţiară); nu prezintă limite
definite anatomic
 plămânul stâng – 10 segmente
 plămânul drept – 10 segmente
 Lobulul: cele mai mici unităţi delimitate de
septuri fine conjunctive; conţine 3-5 acini
 Acinul reprezintă parenchimul corespunzător Lobii pulmonari
unei bronhiole terminale
 Plămâni - structură generală
 Organ parenchimatos constituit din căi aerifere
intrapulmonare (bronhii şi bronhiole) şi
suprafaţa respiratorie (porţiunea respiratorie).
 De la trahee la bronhiolele terminale: 20 de
generaţii
 bronhiile principale (primare) sunt
extrapulmonare
 Lobii sunt separaţi prin fisuri acoperite de
pleură; reprezintă parenchimul corespunzător
unei bronhii lobare (secundare)
 Plămânul drept – 3 lobi
 Plămânul stâng – 2 lobi
 Segmentele sunt subdiviziunile lobilor;
reprezintă parenchimul corespunzător unei
bronhii segmentare (terţiară); nu prezintă limite
definite anatomic
 plămânul stâng – 10 segmente
 plămânul drept – 10 segmente
 Lobulul: cele mai mici unităţi delimitate de
septuri fine conjunctive; conţine 3-5 acini
 Acinul reprezintă parenchimul corespunzător Segmente pulmonare
unei bronhiole terminale
 Plămâni - structură generală
 Organ parenchimatos constituit din căi aerifere
intrapulmonare (bronhii şi bronhiole) şi
suprafaţa respiratorie (porţiunea respiratorie).
 De la trahee la bronhiolele terminale: 20 de
generaţii
 bronhiile principale (primare) sunt
extrapulmonare
 Lobii sunt separaţi prin fisuri acoperite de sept
pleură; reprezintă parenchimul corespunzător conjunctiv
unei bronhii lobare (secundare)
 Plămânul drept – 3 lobi
 Plămânul stâng – 2 lobi
 Segmentele sunt subdiviziunile lobilor;
reprezintă parenchimul corespunzător unei
bronhii segmentare (terţiară); nu prezintă limite
definite anatomic
 plămânul stâng – 10 segmente
 plămânul drept – 10 segmente
 Lobulul: cele mai mici unităţi delimitate de
septuri fine conjunctive; conţine 3-5 acini Lobulii pulmonari (macroscopic)
 Acinul reprezintă parenchimul corespunzător
unei bronhiole terminale
 Plămâni - structură generală
 Organ parenchimatos constituit din căi aerifere
intrapulmonare (bronhii şi bronhiole) şi
suprafaţa respiratorie (porţiunea respiratorie).
 De la trahee la bronhiolele terminale: 20 de
generaţii
 bronhiile principale (primare) sunt
extrapulmonare
 Lobii sunt separaţi prin fisuri acoperite de
pleură; reprezintă parenchimul corespunzător
unei bronhii lobare (secundare)
 Plămânul drept – 3 lobi
 Plămânul stâng – 2 lobi
 Segmentele sunt subdiviziunile lobilor;
reprezintă parenchimul corespunzător unei
bronhii segmentare (terţiară); nu prezintă limite
definite anatomic
 plămânul stâng – 10 segmente
 plămânul drept – 10 segmente
 Lobulul: cele mai mici unităţi delimitate de Lobulii pulmonari (microscopic)
septuri fine conjunctive; conţine 3-5 acini
 Acinul reprezintă parenchimul corespunzător
unei bronhiole terminale
 Bronhiile
 Extrapulmonare:
 bronhii primare (dr şi stg)
 Intrapulmonare:
 bronhii secundare (lobare)
 bronhii terţiare (segmentare)
 Structură microscopică:
1. Mucoasa
 Epiteliu pseudostratificat şi lamina
propria, ţesut limfoid
2. Musculara
 Celule musculare netede dispuse
spiralat
3. Submucoasa
 ţesut conjunctiv lax, glande
(tubuloacinare sero-mucoase)
4. Stratul cartilaginos
 Cartilaj hialin
5. Adventicea
 ţesut conjunctiv lax cu numeroase
fibre elastice
 Bronhie lobară

mucoasă

cartilaj musculară

submucoasă

adventice
Bronhie
 Bronhiolele
 Segmente intralobulare
 Ultimele ramificaţii ale porţiunii
conductoare intrapulmonare poarta
denumirea de bronhiole terminale.
 Diametru <1 mm
 Nu au:
 cartilaj
 glande
 ţesut limfoid

1. Mucoasă
 epiteliu de acoperire este simplu
columnar sau cuboidal
 celulele caliciforme lipsesc
 predomină celulele Clara
 lamina propria-conjunctiv lax
2. Strat muscular – fibre musculare
netede
3. Adventicea: - ţesut conjunctiv lax
Celulele Clara
 Sunt numeroase în epiteliul
mucoasei din structura
bronhiolelor.
 Sunt celule columnare cu apex
rotunjit.
 Prezintă nucleu ovalar situat la
polul bazal.
 Citoplasma este acidofilă.
 Sintetizează o proteină bazică
care intră în alcatuirea unui
compus asemănător
surfactantului.
Celulele Clara
Bronhie Bronhiolă Alveolă
 Suprafaţa respiratorie
 Reprezintă porţiunea la nivelul
căreia se realizează schimbul de
gaze respiratorii. Este constituită
din:
1. Bronhiola respiratorie: are perete
discontinuu, datorat prezenţei din
loc în loc a dilataţiilor saculare
(alveolelor pulmonare), tapetate de
epiteliu simplu cuboidal
2. Ductele alveolare: ramificaţiile
bronhiolelor respiratorii, sunt lungi,
sinuoase, cu perete discontinuu,
tapetate de epiteliu simplu
scuamos
3. Sacii alveolari: formaţiuni cavitare
delimitate de deschiderile mai
multor alveole
4. Alveolele pulmonare: formaţiuni
saculare delimitate de epiteliul
alveolar (simplu scuamos), cu
aspect caracteristic “dantelat”
 Suprafaţa respiratorie
 Reprezintă porţiunea la nivelul
căreia se realizează schimbul de
gaze respiratorii. Este constituită
din:
1. Bronhiola respiratorie: are perete
discontinuu, datorat prezenţei din
loc în loc a dilataţiilor saculare
(alveolelor pulmonare), tapetate de
epiteliu simplu cuboidal
2. Ductele alveolare: ramificaţiile
bronhiolelor respiratorii, sunt lungi,
sinuoase, cu perete discontinuu,
tapetate de epiteliu simplu
scuamos
3. Sacii alveolari: formaţiuni cavitare
delimitate de deschiderile mai
multor alveole
4. Alveolele pulmonare: formaţiuni
saculare delimitate de epiteliul
alveolar (simplu scuamos), cu
aspect caracteristic “dantelat” http://histology.med.umich.edu/node/82
 Suprafaţa respiratorie
 Reprezintă porţiunea la nivelul
căreia se realizează schimbul de
gaze respiratorii. Este constituită
din:
1. Bronhiola respiratorie: are perete
discontinuu, datorat prezenţei din
loc în loc a dilataţiilor saculare
(alveolelor pulmonare), tapetate de
epiteliu simplu cuboidal
2. Ductele alveolare: ramificaţiile
bronhiolelor respiratorii, sunt lungi,
sinuoase, cu perete discontinuu,
tapetate de epiteliu simplu
scuamos
3. Sacii alveolari: formaţiuni cavitare
delimitate de deschiderile mai
multor alveole
4. Alveolele pulmonare: formaţiuni
saculare delimitate de epiteliul
alveolar (simplu scuamos), cu
aspect caracteristic “dantelat” http://histology.med.umich.edu/node/82
 Suprafaţa respiratorie
 Reprezintă porţiunea la nivelul
căreia se realizează schimbul de
gaze respiratorii. Este constituită
din:
1. Bronhiola respiratorie: are perete
discontinuu, datorat prezenţei din
loc în loc a dilataţiilor saculare
(alveolelor pulmonare), tapetate de
epiteliu simplu cuboidal
2. Ductele alveolare: ramificaţiile
bronhiolelor respiratorii, sunt lungi,
sinuoase, cu perete discontinuu,
tapetate de epiteliu simplu
scuamos
3. Sacii alveolari: formaţiuni cavitare
delimitate de deschiderile mai
multor alveole
4. Alveolele pulmonare: formaţiuni
saculare delimitate de epiteliul
alveolar (simplu scuamos), cu
aspect caracteristic “dantelat” http://histology.med.umich.edu/node/82
Suprafaţa respiratorie
 Bronhiolă
terminală

Bronhiolă
respiratorie

Duct alveolar

Lama 1
Epiteliul alveolar
Celule alveolare (pneumocite) de
tip I:
acoperă 95% din suprafaţa
respiratorie,
realizează un epiteliu simplu
scuamos
celulele au nucleu hipercrom,
aplatizat
realizează schimburile gazoase
Celule alveolare (pneumocite) de
tip II:
acoperă 5% din suprafaţa
respiratorie
secretă componente ale
surfactantului
sunt implicate în regenerarea
epiteliului alveolar
sunt celule mari, poligonale
citoplasmă este acidofilă şi
prezintă corpii lamelari (conţin
componente ale surfactantului)
Celule alveolare tip 1 şi tip 2

2
Celula alveolară de tip II

ME
Corpii lamelari (săgeată) care conţin
componentele surfactantului

Pneumocit de tip II (săgeată)

Septul interalveolar
 Reprezintă ţesutul
conjunctiv localizat între
alveolele învecinate.
 Se mai numeşte
interstiţiul pulmonar.
 Conţine:
 fibre elastice şi de
reticulină
 vase sanguine mici (ex.
capilare)
 celule conjunctive:
fibroblaste, macrofage,
mastocite
Fibre elastice, orceină
 Fibre de reticulină,
impregnare argentică
Bariera aer-sânge
 Este reprezentată de
totalitatea componentelor pe
care trebuie să le traverseze
gazele respiratorii dinspre
alveolă spre sânge şi invers.
 Componente:
1. Surfactantul
2. Citoplasma celulei alveolare
de tip I
3. Membrana bazală alveolară
fuzionată cu cea a
endoteliului capilar
4. Citoplasma celulei endoteliale
5. Membrana citoplasmatică a
eritrocitului
Bariera aer - sânge
Pleura
 Structură epitelio-conjunctivă; este
o membrană seroasă.
 Prezintă două foiţe: viscerală şi
parietală, între care se delimitează
cavitatea pleurală.
 Organizare (structura unei foiţe):
 Mezoteliu: epiteliu simplu
scuamos sau cuboidal;
celulele prezintă microvili
 Membrană bazală
 Strat submezotelial: ţesut
conjunctiv dens, condensare
de fibre elastice; se continuă
cu stroma pulmonară