Instalaţiile de cernere a făinii

1. Suprafeţe de cernere;
2. Maşini de cernut făina;
3. Noţiuni teoretice ale procesului de cernere;
4. Calculul maşinilor de cernut făina.
1. Suprafeţe de cernere

Suprafeţele de cernere pot fi clasificate în funcţie de diferiţi criterii:

forma geometrică a suprafeţei;
poziţia axului de acţionate;
mişcarea imprimată suprafeţei;
materialul din care este confecţionată suprafaţa de cernere.
1. Suprafeţe de cernere

În funcţie de forma geometrică a sitei se deosebesc:

suprafeţe plane;
suprafeţe cilindrice;
suprafeţe hexagonale;
suprafeţe conice;
suprafeţe paraboloidale, etc.
1. Suprafeţe de cernere

În funcţie de poziţia axului de acţionare se clasifică în:

suprafeţe de cernere cu ax vertical;
suprafeţe de cernere cu ax orizontal.

În funcţie de mişcarea imprimată suprafeţei de cernere se întâlnesc:

suprafeţe de cernere fixe;
suprafeţe de cernere cu mişcare de rotaţie plană;
suprafeţe cu mişcarea circulară;
suprafeţe de cernere cu mişcarea de vibraţie .
1. Suprafeţe de cernere

În funcţie de materialul din care este confecţionată suprafaţa de cernere:

site metalice;
site din textil;
din mătase naturală;
din capron.
 1. Suprafeţe de cernere
Sitele metalice

Sunt confecţionate din:

sârmă de oţel zincat,
sârmă de oţel cupru,
sârmă de oţel bronz sau bronz fosforos
foi de metal prin ştanţare.
În general ele se folosesc la cernerea refuzurilor, adică al
particulelor cu mult înveliş, care ar provoca uzura prea rapidă a sitelor
textile şi nu sunt indicate la cernerea făinurilor şi grişurilor, deoarece
au o suprafaţă aspră, iar ochiurile nu sunt uniforme din cauza îndoiturii
sârmei.
 1. Suprafeţe de cernere
Sitele din mătase naturală

Avantajele mătăsurilor se manifestă prin:

•elasticitate înaltă;
•rezistenţă înaltă;
•nu percepe căldura eliminată se produsul supus cernerii;
•posedă o suprafaţă netedă.

Dezavantajele sitelor de mătase sunt:

•uzura relativ rapidă în rezultatul acţiunii particulelor măşcate;
•la umidităţi ale aerului 10...13 % mătasea poate absoarbe
până la 30 % umiditate mărindu-se în diametru şi ca rezultat,
micşorând dimensiunile ochiului sitei;
•durata de funcţionare este de numai 6 luni
 1. Suprafeţe de cernere
Sitele din mătase naturală

Avantajele sitelor din capron:

•umiditatea aerului şi a produsului nu influenţează parametrii sitei;
•rezistenţa capronului este mult mai mare ca a mătăsurilor şi
deci, se pot folosi fibre mai subţiri ce permite mărirea ariei
secţiunii vii.
•durata de exploatare a sitelor de capron este de trei ori mai
mare ca cea de mătase iar sine costul este de 3…4 ori mai
mic.
Dezavantajul principal este încălzirea de la căldura eliminată de către
produsul supus cernerii şi ca rezultat, modificarea dimensiunilor orificiilor
sitei
 2. Maşini de cernut făina
Sita plană

8 9 10
7
1 – cutie colectoare;
2 – arbore; 6
3 – tub flexibil; 5
4 – balast;
5 – arbore cotit; 4
6 – rulmenţi;
11
3
7 – sită; 12
8 – canal de aspiraţie; 2
9 – caroserie; 13
10 – racord; 1
11 – tije,
12 – motor electric;
13 – transmisie prin curea trapezoidală.
 2. Maşini de cernut făina
Buratul piramidal

1 2 3 4 5 6

1 – racord; 10 7
2 – melc;
3 – tambur;
4 – arbore;
5 – spiţă;
6 – corp;
7 – scut; 9 8
8 – magneţi;
9 – şnec;
10 – lagăre de alunecare.
 2. Maşini de cernut făina
6
Cernător cu sită cilindrică fixă 15 13
11

12
8
1 – buncăr;
9
2 – reşou de protecţie; 4 10
14
b)
3 – şnec;
4 – site centrifugale; 16
5 – separator de impurităţi metalice;
6 – mecanism de acţionare; 5
7 – elice;
8 – sită cilindrică;
9 – palete verticale;
10 – ghidaje înclinate; 3
2
11 – con; 1
12 – sită cilindrică;
13, 14 – semicilindri;
15 – manta;
16 – acumulator.
a)
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita plană

Deplasarea relativă a materialului pe sita plană se asigură imprimând

sitei o mişcare oscilatorie cu ajutorul unui mecanism de bielă-manivelă
sau al unui mecanism cu excentric.
Regimul de funcţionare al sitei trebuie să imprime materialului o
mişcare relativă corespunzătoare care să îndeplinească cerinţele unei
bune separări.
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita plană

În funcţie de regimul cinematic al sitei, materialul de pe suprafaţa

acesteia se poate găsi în una din următoarele situaţii:

repaus relativ – materialul nu se deplasează pe suprafaţa sitei;

deplasare relativă fără desprindere – materialul se deplasează pe sită
(numai în sus, numai în jos sau în ambele sensuri)
ramânând în contact permanent aceasta;
deplasare relativă cu desprindere - materialul se deplasează pe sită
(numai în sus, numai în jos sau în ambele sensuri) cu
desprindere doar la unul din sensurile de deplasare;
desprindere de pe suprafaţa sitei – Materialul nu se deplasează pe
sită, ci numai se desprinde de aceasta.
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita plană

Mişcarea relativă care asigură desfăşurarea eficientă a procesului de

separare pe sită este cel de deplasare relativă în ambele sensuri fără
desprindere.
Totodată materialul de pe sită trebuie să aibă o mişcare de înaintare
către capătul opus alimentării, pentru a permite evacuarea refuzului. Cu
acest scop sitele sunt instalate înclinat, cu un unghi de înclinate mai mic
de cât unghiul de frecare dintre particule şi sită
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita plană

Capacitatea sitei plane. Capacitatea de cernere a sitelor plane este

dependentă de:
suprafaţa de cernere,
viteza lineară a sitei,
amplitudinea oscilaţiilor sitei,
grosimea stratului de făină pe sită,
numărul sitei şi de proprietăţile fizice ale făinii.
De aceea la determinarea capacităţii sitelor plane se foloseşte relaţia:

Q  F  q  (1)

în care F este aria sitei, în m;

q – capacitatea specifică a sitei, în kg/(m2s);
 – coeficient de utilizare a ariei sitei.
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita hexagonală (buratul)
O particulă de material aflată pe suprafaţa de separare hexagonală în
mişcare de rotaţie cu viteza unghiulară w faţă de axa orizontală (fig.3.7),
este acţionată de forţele:



O N 

R F

f
•greutatea proprie a particulei (G=mg);
X

R
F O s in 
•forţa centrifugală (F0=mRX2);

G s in  •reacţia suprafeţei de separare (N);

G
•forţa de frecare (Ff=fN).
G cos F O

F O co s
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita hexagonală (buratul)
Unghiul dintre raza de poziţionare a particulei RX şi apotema
hexagonului R este b.
Pentru ca particula să alunece pe sită, astfel încât să fie posibilă
separarea, trebuie
R îndeplinită condiţia:
x

G sin   Fo sin   F f  0 (2)


în care  este unghiul de înclinare al sitei.
O N 

R F
 X f
Reacţia N se determină din echilibrul
R
F O s in 
forţelor pe direcţia lui RX

G s in  G
N  G cos   R x 2 cos  (3)
G
g
G cos F O

F O co s
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita hexagonală (buratul)

Ţinând seama de faptul că RX=R/cos, se obţine expresia vitezei unghiulare

a sitei care asigură alunecarea (mişcarea relativă) a particulei în poziţia iniţială:

g sin   f cos 
 (4)
R f  tg

Poziţia limită la care este posibilă
O N  cernerea este:
R F   2
 X f

R   6 şi tg  6  0,58
F O s in 
Atunci, viteza unghiulară maximă
g 1
 max 
R f  0,58 G s in  pentru suprafeţe de separare
hexagonale cu mişcare de rotaţie:
G
1 g 1 G cos F g 1
n max 
2
O
 max  (5)
R f  0,58
F O co s R f  0,58
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita hexagonală (buratul)

Capacitate de lucru a unei site hexagonale sau cilindrice se poate determina,

cunoscând dimensiunile sitei şi încărcarea specifică a acesteia qsp
(kg/m2.h), cu relaţia:
Q    Dm  L  q sp (4)
, 
în care Dm este diametrul mediu al sitei, în m;
O N  L – lungimea sitei, în m.
R F
 X f
Diametrul Dm pentru sita hexagonală
R este egal cu:
F O s in 

Dm = R(1+2/3),
G s in 
pentru sita cilindrică:
G
G cos F O
Dm = 2R
F O co s
(R – apotema, respectiv raza, sitei).
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita cilindrică verticală

Forţa centrifugală, necesară pentru asigurarea procesului de cernere

trebuie să depăşească forţa de frecare, care frânează această deplasare:

m 2 r  fmg (5)

în care m este masa particule de făină, în kg;

w – viteza unghiulară a melcului sau sitei, în s-1;
r – raza sitei, în m;
f – coeficient de frecare a făinii de suprafaţa melcului sau a sitei;
g – acceleraţia căderii libere, în m/s2;
Dacă de înlocuit viteza unghiulară cu relaţia   2n

f g
n2 (6)
 r
în care n este turaţia melcului sau a sitei, în s-1.
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita cilindrică verticală

Capacitatea de cernere a sitei cilindrice verticale. Se determină cu formula

tradiţională de calcul a productivităţii:

Q  F0 0 

în care F0 este aria secţiunii vii a sitei, în m2;

u0 – viteza de trecere a făinii prin sită, în m/s;
r – densitatea făinii, în kg/m3;
j – coeficient de utilizare a ariei secţiunii vii a sitei.
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita cilindrică verticală
Aria secţiunii se determină cu formula:

F0  DHk sv (7)

în care D este diametrul sitei, în m;

H – înălţime sitei, în m;
ksv – coeficientul secţiunii vii, în suprafeţele de cernere ale sitelor
pentru făină coeficientul secţiunii vii este de 0,5...0,8.

Viteza de trecere a particulelor de făină prin sita cilindrică verticală se

determină ca componenta normală a vitezei deplasării particulei sub acţiunea
forţei centrifugale:
rn
0  1  k al  2 (8)
2
în care kal este coeficientul de alunecare a particulelor pe suprafaţa sitei. kal
=0,5...0,8.
 3. Noţiuni teoretice ale procesului de
cernere
Sita cilindrică verticală

Puterea motorului electric al sitei cilindrice (N0, în W) se

determină cu formula:
N1  N 2  N 3
N0  (8)
1 2
în care N1 este puterea necesară pentru depăşirea forţelor de frecare
dintre făină şi suprafaţa de cernere; în W;
N2 – puterea necesară pentru melcului de
ridicare a făinii în camera de lucru, în W;
N3 – puterea necesară pentru acţionarea elicei
din buncăr, în W.
h1 – randamentul mecanismelor sitei;
h2 – randamentul motorului electric.