HĂPĂIANU ELISA-CLASA A B

VEGANISMUL
• Veganismul este un tip de dietă vegetariană
care exclude în totalitate carnea, ouăle, lac-
tatele sau orice alt produs de origine animală.
Cu toate acestea, veganismul nu se oprește
doar
la alimentație.
Alimentaţia vegetariană asigură o sănătate optimă,
protejând puternic împotriva tuturor bolilor grave
 Cu cât creşte aportul de alimente vegetariene din dietă
(şi evident scade aportul de alimente de origine animală),
cu atât ratele celor mai grave boli scad proporţional,
pentru a fi aproape eliminate în cadrul dietei vegetariene totale (vegane):

(sursa: Joel Fuhrman, M.D – „Eat to Live”)

 Situaţia Norvegiei din al doilea război mondial spune totul.
În perioada 1940-1945, când germanii le-au luat sursele de
produse de origine animală, incidenţa bolilor vasculare
(atât accidente vasculare cerebrale cât şi afecţiuni cardiace) a scăzut dramatic:

(sursa: Caldwell B. Esselsyn, M.D – „Treating the Cause

to Prevent and Reverse Heart Disease”)
 CANCERUL

(pe verticală, ratele de deces la 100.000 de locuitori; pe orizontală, con

grăsimi de origine animală; sursa: Colin T.Campbell, Ph.D – „The Chin
 (pe verticală, incidența cancerului de colon la 100.000 de femei; p
consumul de carne pe cap de locuitor;sursa: Colin T.Campbell, Ph.D –
(pe verticală, incidenţa cancerului de sân la 100.000 de locuitori; pe orizontală,
consumul de lapte de vacă; sursa: Colin T.Campbell, Ph.D – „The Remarkable
Health Benefits of Nutrition”)
 (pe verticală, rata mortalităţii prin cancer de prostată; pe orizontală,
consumul de lapte de vacă; sursa: Colin T.Campbell, Ph.D – „The Remarkable
Health Benefits of Nutrition”)
 Câteva dintre mecanismele prin care alimentele de origine animală
contribuie la apariția, răspândirea și dezvoltarea procesului canceros

sunt:
• carnea şi produsele de origine animală creează un mediu acid în organismul uman, mediu
foarte
propice de dezvoltare pentru celulele canceroase, care proliferează excelent în acest tip de
mediu.
În opoziţie, ele sunt incapabile de a se dezvolta în mediu alcalin, mediu oferit de alimentele de
origine
vegetală, alcaline sau neutre prin natura lor;

• carnea conţine cantităţi ridicate de oxidanţi, care cauzează apariţia radicalilor liberi,
responsabili
pentru modificarea ADN-ului celular normal şi transformarea celulelor sănătoase în celule
canceroase; 
antioxidanții, opuşi oxidanţilor, au o putere imensă de a combate radicalii liberi şi procesul
canceros;
produsele de origine animală sunt lipsite de aceste substanţe antioxidante, în timp ce alimentele
de
origine vegetală furnizează constant corpului uman o cantitate foarte ridicată de antioxidanţi,
protejându-l
astfel clar de radicali liberi şi cancer;

• consumul de carne provoacă eliberarea de prostaglandin-2, substanţă pro-inflamatoare în

 Câteva dintre mecanismele prin care alimentele de origine animală
contribuie la apariția, răspândirea și dezvoltarea procesului canceros
sunt:

• carnea şi produsele de origine animală sunt lipsite de fibre, substanţe esenţiale pentru

sănătate
în general şi pentru o digestie normală; lipsa de fibre face ca materiile fecale să rămână
imobilizate
în colon pentru perioade lungi de timp şi promovează procese de putrefacţie, factori ce contribuie
puternic la apariţia cancerului de colon

• produsele lactate, ca şi cele din carne sau ouă, promovează apariţia neoplaziilor prin
conţinutul
în proteină animală, grăsimi saturate şi IGF-1 (insulin-like growth factor-1, hormon de creştere
care
promovează puternic procesul cancerigen):

- principala proteină din lactate, cazeina, este un puternic promotor tumoral, fapt demonstrat

de
multiple cercetări în domeniu
- grăsimile saturate scad activitatea sistemului imunitar, care devine astfel vulnerabil în faţa
procesului neoplazic, şi încurajează creşterea celulară (inclusiv a celulelor canceroase)
- hormonul IGF-1 modifică echilibrul hormonal din organism, favorizând cancerele de sân şi
(influenţa alimentaţiei asupra expunerii la hormoni feminini pe parcursul
vieţii unei femei; sursa: Colin T.Campbell, Ph.D – „The China Study”)
 Riscul de cancer de sân se O alimentaţie cu aport ridicat
măreşte atunci când o femeie de alimente de origine animală
are… produce…

vârstă timpurie a primei vârstă timpurie a primei

menstruaţii menstruaţii

vârstă înaintată a menopauzei vârstă înaintată a menopauzei

niveluri înalte de hormoni feminini niveluri înalte de hormoni feminini

în sânge în sânge

nivel înalt de colesterol sanguin nivel înalt de colesterol sanguin

 Consumul de produse de origine animală în general este asociat
proporțional cu multiple tipuri de cancer: colorectal, cerebral, de sân,
uterin, leucemie, pulmonar, de rinichi, ovarian, de stomac, de prostată,
de pancreas, limfom, de intestine, de piele, de laringe, de esofag și altele.

(sursa: Joel Fuhrman, M.D – „Eat to Live”)

 BOLILE VASCULARE

(pe verticală, incidenţa bolii de inimă la 100.000 de persoane; pe orizo

total de calorii din proteină animală;sursa: Colin T.Campbell, Ph.D – „T
 Bolile cardiovasculare şi procesul de ateroscleroză: la baza lor stă formarea
plăcilor de aterom, din colesterolul “rău” care se depune pe vase. Numai produsele
origine animală (carne, lactate, ouă) aduc aport exogen de colesterol LDL(“rău”
 OSTEOPOROZA

(pe verticală, rata fracturilor de oase la 100.000 de persoane; pe oriz

consumul de lapte de vacă;sursa: Colin T.Campbell, Ph.D – „The China
 Afirmaţia care spune că laptele sau celelalte produse lactate ar proteja
împotriva osteoporozei este numai un mit. Realitatea se prezintă chiar
în opoziţie: popoarele (şi implicit persoanele) care consumă cele mai mari
cantităţi de lactate au cele mai mari frecvenţe ale fracturilor şi cea mai proastă
sănătate a oaselor (vezi slide anterior). Explicaţia este următoarea: lactatele
(ca de altfel toate produsele de origine animală), prin aciditatea lor ridicată şi
prin conţinutul de proteină animală, sporesc cantitatea de acid din corp,
producând o acidifiere a sângelui şi ţesuturilor. Organismul, în mod natural alcalin,
trebuie să neutralizeze mediul acid indus de produsele de origine animală, şi,
pentru că mineralul numit calciu este cea mai eficientă bază disponibilă, el va fi
extras din oase, folosit pentru combaterea acidităţii, iar ulterior eliminat prin urină.
În mod firesc, pierderea continuă de calciu rezultată slăbeşte sistemul osos,
expunându-l osteoporozei şi riscului mare de fracturi.
(pe verticală, rata fracturilor de şold la 100.000 de persoane; pe orizontală, consumul
de proteine de origine animală; sursa: John McDougall, M.D – „The Starch Solution”)
 Ca și oricare alt mineral, calciul vine din pământ, nu de la vaci. El este absorbit
prin rădăcinile plantelor și apoi depozitat de acestea. Deci cerealele, leguminoasele,
fructele, legumele, semințele și nucile sunt sursele primare, directe și sănătoase
de calciu. Omul, ca și cele mai mari și rezistente animale ale pământului, trebuie
să obțină acest mineral prin consumul de alimente vegetariene:
 Modalitatea adevărată, corectă si verificată din punct de vedere ştiinţific
prin care ne putem proteja de osteoporoză, fracturi, şi prin care ne putem
păstra oasele puternice implică două direcţii principale:

* consumul alimentelor de origine vegetală, variate şi nerafinate pe cât posibil,

l
şi evitarea produselor de origine animală, inclusiv lactate; există o multitudine
l
de alimente de origine vegetală foarte bogate în calciu, calciu care este absorbit
l
foarte eficient de către organism, pentru că provine din sursă alcalină:
l
leguminoase (soia, fasole de toate tipurile, mazăre, linte, năut), legume cu frunze
l
verzi şi crucifere (varză de toate tipurile, conopidă, broccoli, salate de toate tipurile)
l
seminţe (susan, in, floarea-soarelui, mac, dovleac etc.), alune, arahide, unt de arahid
l
nuci, migdale, fistic, fructe uscate (prune, caise, curmale, smochine etc.),fructe
l
proaspete (portocale, mandarine, fructe de pădure), pătrunjel, usturoi, melasă, tofu
l
lapte de soia, tahini, cereale de toate tipurile, sub orice formă (pâine, făină, musli,
l
fulgi etc.)

l
* activitatea fizică de orice natură (jogging, înot, bicicletă, aerobic etc.)
l
şi expunerea periodică la soare păstrează oasele sănătoase şi capabile de efort;
 DIABETUL
Populaţiile care prezintă rate mici ale diabetului au o alimentaţie bazată pe
carbohidraţi complecşi şi cu puţine grăsimi (tiparul alimentaţiei vegetariene),
diferită de populaţiile cu rate ridicate ale afecţiunii, care au au o alimentaţie
cu multe grăsimi şi puţini carbohidraţi (tiparul alimentaţiei non-vegetariene):

(diferite diete şi rata diabetului; sursa: Colin T.Campbell, Ph.D – „The China Study”)
 Complicaţii ale diabetului

Boală de inimă
Risc de 2-4 ori mai mare de deces prin boală de inimă
Accident vascular cerebral
Risc de 2-4 ori mai mare de a face accident vascular cerebral
Hipertensiune arterială
Peste 70% din persoanele cu diabet au hipertensiune arterială

Orbire
Diabetul este cauza principală a orbirii la adulţi
Boli de rinichi
Diabetul este principala cauză a bolilor de rinichi terminale
Boli ale sistemului nervos
Între 60 şi 70% dintre diabetici suferă de tulburări uşoare până
la grave ale sistemului nervos
Amputaţii
Peste 60% din amputaţiile membrelor sunt efectuate la pacienţi cu diabet

Boli dentare
Frecvenţă crescută şi gravă a bolilor de gingii, care pot duce la pierderea dinţilor
Complicaţii în perioada sarcinii
Susceptibilitate crescută faţă de alte boli
Moarte
 SUPRAPONDERALITATEA

Este demonstrat ştiinţific de nenumărate studii faptul că persoanele care consumă

o alimentaţie vegetariană sunt mai suple, mai zvelte decât cele care consumă produse
de origine animală. Carbohidraţii complecşi (cereale integrale, cartofi, orez, porumb,
leguminoase, fructe, legume etc.) menţin o siluetă optimă fără eforturi,
pentru că oferă calorii moderate şi o multitudine de nutrienţi. La polul opus,
produsele de origine animală şi alimentele rafinate sunt încărcate cu exces de calorii şi
sunt sărace în nutrienţi, oferind reţeta “perfectă” pentru supraponderalitate sau obezitate
 Argumentele ştiinţifice pentru care carbohidraţii complecşi NU îngraşă,
dar produsele de origine animală prin conţinutul foarte ridicat în grăsimi
saturate o fac:

l
* 1 gram de carbohidraţi oferă 4 calorii, pe când 1 gram de grăsimi oferă
l
9 calorii; astfel, grăsimile împovărează organismul cu mai mult decât
l
dublul caloriilor oferite de hidraţii de carbon

l
* reprezentând combustibilul primar şi preferat al oricărei celule din corp,
l
carbohidraţii merg direct în procesul de furnizare de energie pentru
l
acesta, în timp ce grăsimile, care sunt numai un combustibil “de rezervă”,
l
secundar, sunt depuse foarte uşor ca şi ţesut adipos, pentru ziua în care
l
corpul nu va avea suficienţi carbohidraţi

l
* numai în procesul de metabolizare a carbohidraţilor, organismul “arde” deja
l
25% din caloriile oferite de ei, iar restul merge către furnizarea de energie;
l
în schimb, grăsimile (ca parte majoritară a caloriilor produselor de origine
l
animală) sunt depozitate aproape integral, numai 3% din caloriile furnizate
l
de ele fiind “arse” în procesul de metabolizare; produsele de origine animală
l
conţin cantităţi foarte mari de grăsimi saturate, nesănătoase, care se depun
l
cu uşurinţă sub formă de grăsimi de depozit
 l
* chiar dacă se consumă mai mulţi hidraţi de carbon decât organismul are
l
nevoie pentru energie momentană, ei vor fi transformaţi în glicogen şi
l
păstraţi în mod invizibil în muşchi şi ficat, şi nu depuşi ca şi grăsime;
l
chiar dacă se consumă mai mulţi hidraţi de carbon decât organismul are
l
nevoie pentru energie momentană şi pentru formarea de glicogen, ei vor
l
fi “arşi” ca şi căldură corporală, şi nu depuşi ca şi grăsime

l
* organismul uman este foarte eficient în a converti grăsimile ingerate prin
l
alimentaţie în grăsimi corporale, de unde şi celebrele zicale “the fat you
l
eat is the fat you wear” (“grăsimea pe care o mănânci este grăsimea pe
l
care o porţi”) şi “fats – from your lips to your hips” (“grăsimile – de pe
l
buzele tale direct pe şoldurile tale”); în opoziţie, organismul uman este
l
foarte ineficient în a converti carbohidraţii ca şi grăsime corporală, şi nu
l
o face în condiţii normale, fiindcă un astfel de proces (numit novo
l
lipogenesis) ar avea un cost prea mare, de 30% din caloriile consumate

l
Carbohidraţii complecşi - cartofi, orez, paste, cereale, fulgi de ovăz, pâine,
l
mămăligă, mei, fasole, linte, mazăre, soia, năut, ciuperci, fructe și legume etc.-
l
NU îngraşă, ci grăsimile (cele majoritar
l
saturate – carne, lactate, ouă) şi produsele excesiv procesate şi
l
rafinate o fac.
Toate tipurile de carne conţin cantităţi mari de colesterol şi grasimi saturate, neexistând
vreun avantaj prin consumul uneia în defavoarea celeilalte:

Tip carne Conţinutul de colesterol în 100 grame

Carne de vacă 85 mg

Carne de porc 90 mg

Carne de peşte 63-95 mg

Carne de pui, fără piele 85 mg

(sursa: USDA; www.drmcdougall.com)

 Tip carne Calorii provenite din grăsimi

Carne de vacă până la 80%

Carne de porc până la 95%

Carne de peşte până la 50%

Carne de pui până la 60%

(sursa: www.drmcdougall.com)
 Conţinutul în grăsimi al unui produs este măsurat cel mai corect
prin calorii, şi nu prin pondere. Folosind trucul măsurării conţinutului
de grăsimi prin pondere, industriile de carne şi lactate pot ascunde
deficienţa nutriţională a produselor lor şi pot da impresia că acestea
nu sunt atât de grase:

Măsurând în mod corect grăsimile din lapte, concluziile sunt: laptele considerat
“degresat” conţine peste 35%(peste o treime) grăsimi, iar laptele integral conţine
49%(aproape jumătate) grăsimi.

(sursa: Joel Fuhrman, M.D – „Eat to Live”)

 AFECŢIUNILE RENALE

(pe verticală, rata anuală de apariţie a calculilor urinari la 10.000 de persoane;

pe orizontală, aportul de proteine de origine animală – carne, peşte, pui; sursa:
Colin T.Campbell, Ph.D – „The China Study”)
 DEMENŢĂ/ALZHEIMER
Factori de risc Alimentele de origine
vegetală sunt majoritar
asociate cu…
Colesterol ridicat Colesterol scăzut
Hipertensiune Tensiune normală
Lipsă de antioxidanţi Prezenţă din plin a
antioxidanţilor
Obezitate Greutate normală,
optimă
Nivel ridicat de Nivel mai scăzut de
homocisteină homocisteină
Nivel scăzut de acid Nivel ridicat de acid folic
folic
Alimentele de origine
animală sunt majoritar
asociate cu…
Colesterol ridicat
Hipertensiune
Lipsă de antioxidanţi
Tendinţă spre
supraponderalitate/obezit
ate
Nivel ridicat de
homocisteină
Nivel scăzut de acid folic
 BOLILE AUTOIMUNE – SCLEROZA MULTIPLĂ

(pe verticală, rata sclerozei multiple la 100.000 de persoane; pe orizontală,

consumul de lapte de vacă;sursa: Colin T.Campbell, Ph.D – „The China Study”)
 BOLILE AUTOIMUNE – DIABETUL DE TIP 1

(pe verticală, incidenţa diabetului de tip 1 la 100.000 de

persoane; pe orizontală, consumul de lapte de vacă;
sursa: Colin T.Campbell, Ph.D – „The China Study”)
 Alimentaţia este de departe factorul principal în menţinerea sănătăţii sau în
piederea ei, fapt dovedit în nenumărate rânduri de cercetările ştiinţifice
pertinente. O alimentaţie sănătoasă, bazată pe produse integrale de origine
vegetală ţine bolile la distanţă, minimizând şansa apariţiei lor, pe când o
alimentaţie cu produse de origine animală (carne, lactate, ouă) şi produse
rafinate cauzează aceste boli, maximizând şansa lor de apariţie şi incidenţele lor.
 PROTEINA ANIMALĂ
Promovează procesul canceros
Greu digerabilă; acidă
Creşte nivelul de colesterol
Favorizează pierderea de masă
osoasă
Promovează afecţiunile renale și
hepatice
Accelerează procesul de
îmbătrânire
Încărcată cu: grăsimi saturate,
colesterol, acid arahidonic, hormoni,
toxine; deficientă în carbohidraţi
complecşi, fibre, antioxidanţi şi
fitonutrienţi
PROTEINA VEGETALĂ
Protejează împotriva procesului
canceros
Uşor digerabilă; alcalină sau neutră
Scade nivelul de colesterol
Favorizează menţinerea densităţii
osoase
Nu promovează afecţiuni renale sau
hepatice
Încetineşte procesul de îmbătrânire
Bogată în: carbohidraţi complecşi,
vitamine, minerale, antioxidanţi,
fibre, grăsimi sănătoase, fitonutrienţi

(sursa: Colin T.Campbell, Ph.D – „The China Study”,

John McDougall, M.D – „The Starch Solution”, Joel Fuhrman, M.D – „Eat to Live” ș.a
 Alimente de origine vegetală Alimente de origine animală (carne,
(cereale, leguminoase, fructe, lactate, ouă)
legume, seminţe, nuci, alune etc.)

Nu conţin colesterol Conţin cantităţi foarte ridicate de

colesterol
Bogate în carbohidraţi complecşi, Sunt lipsite de cantităţi semnificative
combustibilul primar al organismului şi de carbohidraţi, deci nu oferă energie
energia fiecărei celule din corp primară corpului
Conţin proteine vegetale (primare), Conţin proteine animale (secundare),
curate şi în formă directă, uşor greu digerabile, însoţite de colesterol
digerabile, protectoare ale organelor şi grăsimi saturate; suprasolicită
interne şi cu efect pozitiv pentru organele interne şi au efect dăunător
sănătate pentru sănătate
Conţin grăsimi sănătoase, benefice Conţin cantităţi mari de grăsimi saturate,
pentru sănătate nesănătoase, nocive pentru sănătate

Conţin cantităţi foarte mari de fibre, atât Sunt lipsite de fibre

solubile, cât şi insolubile; fibrele sunt
esenţiale pentru o bună sănătate

Bogate sau foarte bogate în antioxidanţi; Sunt lipsite de cantităţi semnificative de

antioxidanţii sunt extrem de importanţi antioxidanţi
pentru o bună sănătate

Bogate sau foarte bogate în fitonutrienţi; Sunt lipsite de fitonutrienţi

aportul fitonutrienţilor în menţinerea
sănătăţii este enorm
Nu conţin în mod natural hormoni, toxine, Conţin cantităţi ridicate de hormoni,
antibiotice, adrenalină; antioxidanţii şi toxine şi adrenalină (hormon toxic
fitonutrienţii, scutul natural al plantelor, eliberat de orice animal care simte
luptă împotriva oricărui invadator, groaza morţii înainte de a fi măcelărit);
bacterie, virus etc. pot conţine antibiotice; prelucrarea lor
implică niveluri ridicate de nitriţi, nitraţi,
coloranţi, amine heterociclice ş.a
Au un raport nutrienţi/calorie optim, cu un Au un raport nutrienţi/calorie deficitar, cu
aport mare de nutrienţi şi un conţinut un aport mic de nutrienţi şi un conţinut
caloric moderat foarte ridicat de calorii

Sunt alcaline (sau neutre), ca şi mediul Sunt acide, opuse mediului corpului
corpului uman, ceea ce duce la uman, ceea ce conduce la o multitudine
protejarea sănătaţii de afecţiuni
Au un conţinut scăzut de aminoacizi
care conţin sulf
Scad nivelurile de IGF-1 (hormon de
creştere cu acţiune puternic
cancerigenă) din organism
Protejează împotriva tuturor bolilor
grave
Au un conţinut ridicat de aminoacizi care
conţin sulf (ex.metionină), factori de risc
pentru multiple probleme: boli
cardiovasculare, accidente vasculare
cerebrale, tromboze venoase, afecțiuni
vasculare periferice, demență, boala
Alzheimer, depresie ș.a
Cresc nivelurile de IGF-1 (hormon de
creştere cu acţiune puternic
cancerigenă) din organism
Cauzează şi agravează majoritatea
bolilor grave
Dovezile adunate de la cercetători din întreaga lume arată că aceeaşi alimentaţie
care este bună pentru prevenirea cancerului este bună şi pentru prevenirea bolii
de inimă, a obezităţii, a diabetului, a cataractelor, a maculării degenerative, a bolii
Alzheimer, a disfuncţiei cognitive, a sclerozei multiple, a osteoporozei şi a altor
boli. 
Alimentaţia vegetariană salvează milioane de animale
blânde şi nevinovate de la măcel şi tortură
2 animale egale, aceleaşi emoţii, aceleaşi sentimente, aceeaşi via
 Toate animalele sunt la fel.
Un ADEVĂRAT iubitor de animale
le iubeşte PE TOATE, în mod egal
Alimentaţia vegetariană este în conformitate cu anatomia
corpului uman şi cu instinctele native umane
 ANATOMIA UMANĂ

Caracteristici Animale care Animale care Om

fizionomice NU consumă consumă carne
carne
Saliva Conţine enzime (alfa- Nu conţine enzime, Conţine enzime (alfa-
amilază) care digeră pentru că nu au nevoie amilază) care digeră
carbohidraţii; adecvată de carbohidraţi; carbohidraţii; adecvată
pentru digestia neadecvată pentru pentru digestia
alimentelor vegetale, digestia alimentelor alimentelor vegetale,
neadecvată pentru vegetale, adecvată neadecvată pentru
digestia cărnii, pentru pentru digestia cărnii; digestia cărnii, pentru
că aceasta nu conţine glandele lor salivare că aceasta nu conţine
carbohidraţi nu pot sintetiza alfa- carbohidraţi
amilază

Papilele gustative Conţin senzori care Nu conţin senzori care Conţin senzori care
caută carbohidraţi caută carbohidraţi caută carbohidraţi
(cereale, leguminoase, (cereale, leguminoase,
fructe, legume etc.), fructe, legume etc.),
pentru că acestea pentru că acestea
reprezintă alimentele reprezintă alimentele
naturale; carnea nu naturale; carnea nu
conţine carbohidraţi conţine carbohidraţi
Masticaţia Masticaţie prezentă, Masticaţie minimă Masticaţie prezentă,
necesară, intensivă sau inexistentă și necesară, intensivă
non-necesară; muşcă
şi înghit hrana direct

Mişcarea Posibilă în toate Posibilă numai sus- Posibilă în toate

maxilarului în direcţiile: sus-jos, jos; masticaţie direcţiile: sus-jos,
timpul masticaţiei înainte-înapoi şi imposibilă stânga- înainte-înapoi şi
stânga-dreapta; fără dreapta; cu forfecare stânga-dreapta; fără
forfecare forfecare

Modalitatea de a Prin sorbire Prin lingere Prin sorbire

bea lichide
Reglarea Prin transpiraţie Prin gâfâială Prin transpiraţie
temperaturii
corporale

Dimensiunea gurii Mică (gura deschisă la Mare (gura deschisă Mică (gura deschisă la
deschise în raport maxim este inferioară la maxim egalează maxim este inferioară
cu dimensiunea dimensiunii capului) sau depăşeşte dimensiunii capului)
capului dimensiunea capului)

Dentiţia Compusă din dinţi: Compusă din colţi: Compusă din dinţi:
molari plaţi; canini molari ascuţiţi, molari plaţi; canini
scurţi, rotunjiţi, zimţaţi; canini lungi, scurţi, rotunjiţi;
drepţi; incisivi laţi, ascuţiţi, curbaţi; incisivi laţi, extinşi,
extinşi, plaţi, în formă incisivi scurţi, tăioşi plaţi, în formă de
de ‘lopată’ ‘lopată’

Muşchii faciali Bine dezvoltaţi, Reduşi, nedezvoltaţi, Bine dezvoltaţi,

potriviţi pentru pentru că masticaţia potriviţi pentru
masticaţie intensivă este minimă sau nu masticaţie intensivă
este prezentă
Tipologia În formă de unghi În formă de unghi În formă de unghi
maxilarului extins restrâns extins

Muşchii principali Masseter şi pterygoid Temporalis Masseter şi pterygoid

ai maxilarului

Punctul de Deasupra planului În acelaşi plan cu Deasupra planului

joncţiune al molarilor (măselelor) molarii (măselele) molarilor (măselelor)
oaselor
maxilarului

Membrele Dotate cu unghii Dotate cu gheare Dotate cu unghii

superioare rotunjite, plate ascuţite, adecvate rotunjite, plate;
pentru sfâşiere adecvate pentru
culegerea alimentelor
vegetale, nu pentru
sfâşiere

Intestinul subţire De peste 10 ori mai Numai de 3-5 ori mai De peste10 ori mai
lung decât trunchiul; lung decât trunchiul; lung decât trunchiul;
adecvat pentru adecvat pentru adecvat pentru
digestia alimentelor digestia cărnii digestia alimentelor
vegetale, neadecvat vegetale, neadecvat
pentru digestia cărnii pentru digestia cărnii
Colonul (intestinul Lung, complex, divizat Simplu, scurt, tubular; Lung, complex, divizat
gros) în forme de săculeţ; adecvat pentru digestie în forme de săculeţ;
adecvat pentru digestie rapidă a cărnii şi adecvat pentru digestie
lentă a alimentelor excreţie rapidă a lentă a alimentelor
vegetale; neadecvat reziduurilor înainte ca vegetale; neadecvat
pentru digestia cărnii, acestea să intre în pentru digestia cărnii,
aceasta intrând în putrefacţie aceasta intrând în
putrefacţie în intestin putrefacţie în intestin

Rinichii Produc urină moderat Produc urină foarte Produc urină moderat
concentrată concentrată concentrată

Ficatul Nu poate detoxifica Poate detoxifica Nu poate detoxifica

vitamina A vitamina A vitamina A

Ficatul şi sistemul Capacitate foarte Capacitate nelimitată Capacitate foarte

biliar limitată de a procesa şi de a procesa şi elimina limitată de a procesa şi
elimina colesterol, colesterol, create pentru elimina colesterol,
create pentru consumul consumul alimentelor create pentru consumul
alimentelor fără cu colesterol alimentelor fără
colesterol (de origine colesterol (de origine
vegetală) vegetală)
Stomacul (aciditate) pH cu o valoare de 4-5 pH cu o valoare sub 1 pH cu o valoare de 4-5
după ingerarea hranei; după ingerarea hranei; după ingerarea hranei;
fluidele stomacale fluidele stomacale sunt fluidele stomacale
prezintă aciditate mică, foarte concentrate în prezintă aciditate mică,
potrivită pentru digestia acid, pentru a putea potrivită pentru digestia
alimentelor de origine digera oase şi carne alimentelor de origine
vegetală vegetală

Stomacul Mai puţin de 30% din Peste 60-70% din Mai puţin de 30% din
(capacitate) volumul total al volumul total al volumul total al
aparatului digestiv aparatului digestiv aparatului digestiv

Sinteza vitaminei C Organismul nu poate Organismul poate Organismul nu poate

sintetiza singur vitamina sintetiza singur sintetiza singur
C, trebuie preluată din vitamina C vitamina C, trebuie
consumul alimentelor preluată din consumul
de origine vegetală alimentelor de origine
(singurele care o conţin) vegetală (singurele care
o conţin)

Durata medie a Circa 8 ore Circa 13-14 ore Circa 8 ore

somnului
Aparatul Conţine vezicule Nu conţine vezicule Conţine vezicule
reproducător seminale, la baza vezicii seminale seminale, la baza vezicii
urinare urinare

Psihologia şi Repulsie instinctivă si Atracţie instinctivă la Repulsie instinctivă si

instinctele naturale revoltă naturală la
vederea sângelui,
intestinelor, oaselor şi
organelor unui animal
ucis, şi la auzul ţipetelor
acestuia în timpul
măcelăririi; absenţa
instinctelor de a sfâşia,
ucide şi devora
vederea sângelui, revoltă naturală la
intestinelor, oaselor si vederea sângelui,
organelor unui animal intestinelor, oaselor şi
ucis; prezenţa organelor unui animal
instinctelor naturale de ucis, şi la auzul ţipetelor
a sfâşia, ucide şi devora acestuia în timpul
măcelăririi; absenţa
instinctelor de a sfâşia,
ucide şi devora

(sursa: Milton R. Mills, M.D – „The Comparative Anatomy of Eating”;

John McDougall, M.D – „Digestive Tune-Up”;
Michael Greger, M.D – „Latest in Clinical Nutrition” ș.a)
 Stereotipul numit “canini”, care este de multe ori oferit drept pretext pentru
consumul de carne, este cauzat de informarea eronată: animalele care au
fost concepute de natură pentru a consuma carne au colţi (molari ascuţiţi,
zimţaţi; canini lungi, ascuţiţi, curbaţi; incisivi scurţi, tăioşi), care formează o
dentiţie destinată pentru a sfâşia, în timp ce omul, ca şi toate animalele care
nu au fost concepute pentru consumul de carne au dinţi (molari plaţi; canini
scurţi, rotunjiţi, drepţi; incisivi laţi, extinşi, plaţi, în formă de ‘lopată’), formând
o dentiţie destinată pentru a mesteca şi măcina:
Caninii potriviţi pentru sfâşierea cărnii sunt cei lungi, ascuţiţi, curbaţi,
şi evident fiinţa umană nu posedă aşa ceva. Majoritatea animalelor
vegetariene au canini scurţi, rotunjiţi, drepţi, ca şi omul, necesari
pentru a putea muşca din alimente mai tari.
În imaginea de mai jos se pot observa caninii unui cal:
 INSTINCTELE NATURALE

Din punct de vedere al naturii umane, oamenii nu se nasc cu

instinctul de a ucide, sfâşia sau devora. Instinctul natural al oricărui
copil este de a mângâia animalele, de a le proteja şi de a se juca cu ele,
nicidecum de a le face rău, de a le măcelări sau de a le mânca.
Dacă lângă un copil sunt puse un măr sau o bucată de pâine într-o parte,
şi un animal în cealaltă parte, copilul va alege instinctiv să se joace sau
să mângâie animalul, şi să mănânce mărul sau pâinea.
 Adoptarea unei alimentaţii vegetariene este cea mai rapidă şi de efect măsură
pentru a proteja natura şi planeta în general. Acest lucru este confirmat chiar de
dr. Rajendra Pachauri, laureat al premiului Nobel, preşedinte al departamentului
care combate încălzirea globală şi schimbările climaterice din cadrul ONU,
vegetarian el însuşi de foarte mult timp. Problemele pe care o alimentaţie cu
carne şi produse de origine animală le implică asupra mediului înconjurător
sunt imense şi multiple. Dr.Rajendra Pachauri a afirmat printre altele că
schimbarea alimentaţiei este de departe cea mai importantă armă în
remedierea acestora.
 - Creşterea animalelor pentru carne este responsabilă de peste 18% din gazele
care cauzează încălzirea globală, mai mult decât toate mijloacele de transport terestre,
aeriene şi marine la un loc. Ca şi comparaţie, toate mijloacele de transport la un loc
(autoturisme, avioane, vapoare etc.) emit numai 13% gaze;

- Dioxidul de carbon, metanul şi oxizii de azot sunt principalele gaze toxice

provenite din industria zootehnică, ele având capacitatea de a distruge puternic
stratul de ozon şi de a provoca schimbări climaterice. Animalele produc cca.9%
din totalitatea emisiilor de dioxid de carbon, cca.37% din emisiile de metan
(produs de sistemul digestiv al rumegătoarelor – de 23 de ori mai dăunător în
încălzirea globală decât dioxidul de carbon ), cca.65% din emisiile de oxizi de
azot (provenind din excremente – de 296 de ori mai dăunător în încălzirea globală
decât dioxidul de carbon ), şi cca. 64% din amoniac (care contribuie semnificativ
la efectul de ploaie acidă);

- Alte circa 100 de gaze poluante rezultă din industria zootehnică;

 - Din cauza nevoii de a crea noi păşuni pentru numărul uriaş de animale,
creşterea acestora este pionul central în procesul destructiv al despăduririi (spre ex.,
pădurile amazoniene au fost distruse în procent de peste 70%); evident, vegetaţia şi
copacii dispar, şi împreună cu acestea, multe habitate naturale;

- Animalele crescute utilizează în prezent 30% din întreaga suprafaţă terestră a

pământului şi 70% din suprafaţa cultivabilă a planetei;

- Suprapăşunatul şi eroziunea transformă constant o cincime din păşuni în regiun

deşertice, iar procentul este şi mai ridicat în zonele cu climă uscată; de asemenea,
suprapăşunatul destabilizează circuitul apelor, reducând realimentarea resurselor
acvatice supra- şi subterane.
 - Creşterea animalelor este unul dintre cele mai dăunătoare sectoare pentru
resursele din ce în ce mai reduse de apa ale Terrei, contribuind printre altele la
poluarea apelor, la degenerarea recifelor de corali, la crearea de „zone moarte”
şi la procesul de eutrofizare(creşterea masei organice a unei ape stagnante -lac,
baltă etc.- sau cu scurgere lentă prin îmbogăţirea naturală sau artificială cu substanţe
nutritive -combinaţii ale fosforului, azotului etc.); poluanţii majori sunt excrementele şi
reziduurile animale, antibioticele, hormonii şi chimicalele folosite în această industrie
sau în cele conexe ei (pielării etc.); se estimează că animalele crescute pentru carne
produc de cca.130 de ori mai multe reziduuri decât oamenii de pe întreaga planetă;

- Animalele crescute pentru carne şi lactate reprezintă deja 20% din totalitatea
biomasei terestre; prezenţa şeptelurilor pe suprafeţe vaste de pământ şi cererea lor
pentru mâncare contribuie de asemenea la pierderi de biodiversitate; fertilizatoarele
folosite pentru producerea hranei lor sunt deversate în ape, producând creşterea
excesivă a vegetaţiei acvatice, care conduce în continuare la sufocarea multor specii;
15 din 24 de ecosisteme importante sunt declarate ca fiind în declin din aceste motive.
 • aproximativ 70% din cerealele şi grânele pamantului şi 50% din
apa utilizabilă sunt consumate de catre animalele crescute pentru carne,
în condiţiile în care peste 1 miliard de oameni de pe Terra nu au ce mânca
sau ce bea. Dacă aceste resurse ar ajunge direct la oamenii nevoiaşi,
ar exista hrană şi apă pentru toată lumea. De pe aceeaşi suprafaţă de
pământ de pe care se hrăneşte o persoană care consumă carne, se
pot hrăni 15-20 de persoane vegetariene.
 De asemenea, într-un raport major din luna iunie, anul 2010, Organizaţia Naţiunilor
Unite îndeamnă urgent către o schimbare a alimentaţiei la nivel global,
dintr-una ce conţine produse de origine animală către una vegană:
„O trecere globală către o dietă vegană este vitală pentru a salva lumea de la foamete,
de la lipsa de energie şi combustibili, şi de la cel mai grav impact
asupra încălzirii globale. O reducere substanţială a tuturor acestor efecte este posibilă
numai printr-o schimbare substanţială a alimentaţiei peste tot pe glob,
alimentaţie care să nu includă produse de origine animală. Carnea şi
lactatele sunt responsabile de 70% din consumul de apă potabilă, de
38% din consumul de pământ şi de 19% din emisiile de gaze la nivel global”,
spune raportul ONU.
Multitudinea alimentelor şi felurilor de mâncare vegetariene:
 GRUPE DE ALIMENTE – optim a se consuma în varianta
neprocesată sau minim procesată
1. cereale (sub formă de pâine și produse de panificație, fulgi,
germeni și musli din cereale, grâu, orz, ovăz, secară, porumb,
hrişcă, mei, quinoa, amaranth etc.), paste, orez;

2. leguminoase (fasole, mazăre, linte, bob, năut – sub formă de

boabe, hummus sau falafel, soia – disponibilă într-o multitudine de
forme: boabe, felii, cubuleţe, şniţele, granule, tofu, mezeluri vegetale,
lapte, făină, texturate etc.);

3. legume și zarzavaturi (cartofi, ciuperci, varză, conopidă, broccoli,

salate diverse, roșii, castraveți, ardei, vinete, ceapă, usturoi, dovlecei etc.);

4. fructe (măsline, mere, pere, prune, banane, portocale, lămâi și alte

citrice, căpșune și alte fructe de pădure, caise, piersici, struguri, smochine,
stafide, pepeni etc.);

5. seminţe (floarea-soarelui, in, susan, mac, dovleac etc.), nuci, alune,

arahide, unt de arahide, migdale etc.;

6. condimente, mirodenii, uleiuri;

7. multe lichide (apă, ceai, suc de fructe, smoothies etc.)

Spre deosebire de produsele de origine animală şi cele excesiv rafinate,
aceste alimente sunt sănătoase, economice şi accesibile tuturor,
oferind în acelaşi timp organismului un pachet complet de
carbohidraţi complecşi, fibre, proteine, lipide sănătoase,
vitamine, minerale, enzime, antioxidanţi şi fitonutrienţi.
 SURSE:
https://www.google.com/url?sa=t&source=web&rct=j&url=https://veganinromania.ro/resurse-si-info
rmatii/de-ce-vegan/&ved=2ahUKEwjm36Sx4N_uAhUHGFkFHWhMC3g4ChAWMAd6BAgCEAE&
usg=AOvVaw3mAMVeI1SPlfOo-eCZLw4V
https://www.google.com/url?sa=t&source=web&rct=j&url=https://mazecenter.ro/ce-inseamna-sa-fii-ve
gan-si-ce-obstacole-poti-intalni/&ved=2ahUKEwjM8v2u3d_uAhUW9IUKHQtmBvsQFjAKegQICBAB&u
s=AOvVaw0Y1zZKDb3IwX7nMB5m4IPY&cshid=1612975040211
https://www.google.com/url?sa=t&source=web&rct=j&url=http://ichoosevegi.ro/ce-inseamna-vegan/&v
ed=2ahUKEwjM8v2u3d_uAhUW9IUKHQtmBvsQFjAAegQIAxAB&usg=AOvVaw03qIFVxw7QPVEJm
W
7xR_se&cshid=1612975040211
https://www.gogle.com/url?sa=t&source=web&rct=j&urL=https://yve.ro/diete-de-slabit/nutritie/ce-insea
mna-sa-fii-vegan-sau-sa-mananci-
vegan/&ved=2ahUKEwjM8v2u3d_uAhUW9IUKHQtmBvsQFjABegQ
IARAB&usg=AOvVaw3RcIsn9DEvrkjQwanK65NW&cshid=1612975040211
/&ved=2ahUKEwjM8v2u3d_uAhUW9IUKHQtmBvsQFjAKegQICBAB&usg=AOvVaw0Y1zZKDb3IwX7
nMB5m4IPY&cshid=1612975040211