TEMA: TUMORILE MALIGNE

ALE GLANDELOR SALIVARE

REALIZAT : MARANDICI GHEORGHE S1602

PROFESOR: ȘCHIOPU VICROT
 INTRODUCERE

• TUMORILE MALIGNE ALE GLANDELOR SALIVARE ALCATUIESC UN GRUP SEPARAT DE CANCERE CARE REPREZINTA
CIRCA 3% DIN TOATE CANCERELE SFEREI ORL.
• ELEMENTELE ESENTIALE PENTRU DIAGNOSTIC INCLUD :
 NODUL TUMORAL SUBCUTANAT/SUBMUCOASA, DUR, ADESEA ASIMPTOMATIC, UNEORI DUREROS;
 EVOLUTIE LENTA SAU CRESTEREA RAPIDA A UNUI NODUL PREZENT DE MAI MULTI ANI.

• CARACTERISTICA GENERALA A ACESTOR TUMORI ESTE CRESTEREA LENTA (CU EXCEPTIA CARCINOMULUI
NEDIFERENTIAT). SUNT RELATIVE FRECVENTE EVOLUTII ALE UNOR TUMORI BENIGNE CARE DUPA ANI SI CHIAR
DECENII DOBANDESC ASPECT DE MALIGNITATE.
• ABSENTA SIMPTOMELOR DUREROASE, A ULCERATIILOR SI A ALTOR PERTURBARI PARTICULARE FACE CA PACIENTUL
SA SE PREZINTE TARDIV LA MEDIC, UNEORI CHIAR SI IN PREZENTA SEMNELOR EVIDENTE DE MALIGNITATE.
 CLASIFICAREA CARCINOAMELOR
GLANDELOR SALIVARE
• MAJORITATEA TUMORILOR GLANDELOR SALIVARE SUNT BENIGNE, TIPUL HISTOLOGIC CEL MAI
FRECVENT FIIND ADENOMUL PLEIOMORF (CRESTERE FOARTE LENTA, PAUCISIMPTOMATIC, FRECVENT
LA NIVELUL GLANDELOR PAROTIDE).
• APROXIMATIV 20-25% DINTRE TUMORILE GLANDELOR PAROTIDE, 30-35% DINTRE CELE
SUBMANDIBULARE, 50% DINTRE CELE PALATINE SI 90-100% DINTRE CELE SUBLINGUALE SUNT
MALIGNE.
• VARIETATILE HISTOLOGICE ALE CARCENOAMELOR GLANDELOR SALIVAREA SUNT URMATOARELE, IN
ORDINEA FRECVENTELOR RELATIVE :
 CARCINOM MUCOEPIDERMOID 35%
 CARCINOM ADENOID CHISTIC (CILINDROM) 25%
 ADENOCARCINOM 25%
 CARCINOM PLEIOMORF 12%
 CARCINOM NEDIFERENTIAT 10%
 CARCINOMUL EPIDERMOID 5-10%
 CARCINOMUL ACINOS SI PAPILIFER 4%
 TUMORI DIVERSE SI RARE LIMFOAME NON-HODGKINIENE 1-5%
 STADIALIZARE

• CLASIFICAREA PE STADII CLINICE CEA MAI FRECVENT UTILIZATA ESTE ACEEA TNM.
STADIALIZAREA AJCC (AMERICAN JOINT COMMITTEE FOR CANCER) A TUMORILOR
MALIGNE ALE GLANDELOR SALIVARE MAJORE ESTE REDATĂ ÎN TABEL.
• MEDICII FOLOSESC REZULTATELE TESTELOR DE DIAGNOSTIC ȘI SCANĂRILOR
PENTRU A RĂSPUNDE LA ACESTE ÎNTREBĂRI:
 TUMORA (T):  CÂT DE MARE ESTE TUMORA PRIMARĂ? UNDE SE AFLĂ?
 NODUL (N): S-A RĂSPÂNDIT TUMORA LA GANGLIONII LIMFATICI? DACĂ DA, UNDE ȘI CÂTE?
 METASTAZĂ (M):  CANCERUL S-A RĂSPÂNDIT ÎN ALTE PĂRȚI ALE CORPULUI? DACĂ DA,
UNDE ȘI CÂT?
TUMORA (T)
• FOLOSIND SISTEMUL TNM, „T” PLUS O LITERĂ SAU UN NUMĂR (DE LA 0 LA 4) ESTE UTILIZAT PENTRU
A DESCRIE DIMENSIUNEA ȘI LOCALIZAREA TUMORII. DIMENSIUNEA TUMORII ESTE MĂSURATĂ ÎN
CENTIMETRI (CM). 
• STADIUL POATE FI, DE ASEMENEA, ÎMPĂRȚIT ÎN GRUPURI MAI MICI, CARE AJUTĂ LA DESCRIEREA
TUMORII ȘI MAI DETALIATĂ. INFORMAȚIILE SPECIFICE PRIVIND STADIUL TUMORII SUNT ENUMERATE
MAI JOS.
 TX:  INDICĂ CĂ TUMORA PRIMARĂ NU POATE FI EVALUATĂ.
 T0 (T PLUS ZERO):  NU S-AU GĂSIT DOVEZI ALE UNEI TUMORI.
 T1:  DESCRIE O TUMOARE MICĂ, NEINVAZIVĂ (CARE NU S-A RĂSPÂNDIT) CARE ARE 2 CM LA CEA MAI MARE
DIMENSIUNE.
 T2:  DESCRIE O TUMOARE MAI MARE, NEINVAZIVĂ, ÎNTRE 2 CM ȘI 4 CM.
 T3:  DESCRIE O TUMOARE CARE ESTE MAI MARE DE 4 CM, DAR NU MAI MARE DE 6 CM ȘI S-A RĂSPÂNDIT
DINCOLO DE GLANDELE SALIVARE, DAR NU AFECTEAZĂ AL ȘAPTELEA NERV, NERVUL FACIAL CARE
CONTROLEAZĂ EXPRESIA, CUM AR FI ZÂMBETELE SAU ÎNCRUNTĂRILE.
 T4A:  TUMORA A INVADAT PIELEA, MAXILARUL, CANALUL URECHII ȘI / SAU NERVUL FACIAL.
 T4B:  TUMORA A INVADAT BAZA CRANIULUI ȘI / SAU OASELE DIN APROPIERE ȘI / SAU ÎNVELEȘTE ARTERELE.
NOD (N)
• „N” ÎN SISTEMUL DE STADIALIZARE TNM ESTE PENTRU GANGLIONII LIMFATICI. GANGLIONII LIMFATICI
DIN APROPIEREA CAPULUI ȘI GÂTULUI SE NUMESC GANGLIONI LIMFATICI REGIONALI. GANGLIONII
LIMFATICI DIN ALTE PĂRȚI ALE CORPULUI SE NUMESC GANGLIONI LIMFATICI DISTANȚI. EXISTĂ MULTE
NODURI LOCALIZATE ÎN ZONA CAPULUI ȘI GÂTULUI, IAR EVALUAREA ATENTĂ A GANGLIONILOR
LIMFATICI ESTE O PARTE IMPORTANTĂ A STADIALIZĂRII CANCERULUI MARILOR GLANDE SALIVARE.
 NX:  GANGLIONII LIMFATICI REGIONALI NU POT FI EVALUAȚI.
 N0:  NU EXISTĂ DOVEZI DE CANCER LA NIVELUL GANGLIONILOR LIMFATICI REGIONALI.
 N1:  CANCERUL S-A RĂSPÂNDIT ÎNTR-UN SINGUR GANGLION LIMFATIC PE ACEEAȘI PARTE CU TUMORA PRIMARĂ,
IAR CANCERUL GĂSIT ÎN GANGLIONUL LIMFATIC ESTE DE 3 CM SAU MAI MIC.
 N2:  DESCRIE ORICARE DINTRE ACESTE CONDIȚII:
 N2A:  CANCERUL S-A RĂSPÂNDIT ÎNTR-UN SINGUR GANGLION LIMFATIC PE ACEEAȘI PARTE A TUMORII PRIMARE
ȘI ESTE MAI MARE DE 3 CM, DAR MAI MIC DE 6 CM.
 N2B:  CANCERUL S-A RĂSPÂNDIT LA MAI MULT DE 1 GANGLION LIMFATIC PE ACEEAȘI PARTE CU TUMORA
PRIMARĂ ȘI NICIUNUL NU MĂSOARĂ MAI MULT DE 6 CM.
 N2C:  CANCERUL S-A RĂSPÂNDIT LA MAI MULT DE 1 GANGLION LIMFATIC DE AMBELE PĂRȚI ALE CORPULUI ȘI
NICIUNUL NU MĂSOARĂ MAI MULT DE 6 CM.
 N3:  CANCERUL GĂSIT ÎN GANGLIONII LIMFATICI ESTE MAI MARE DE 6 CM.
METASTAZĂ (M)
• „M” DIN SISTEMUL TNM DESCRIE CANCERUL CARE S-A RĂSPÂNDIT ÎN ALTE PĂRȚI ALE
CORPULUI, NUMITE METASTAZE LA DISTANȚĂ.
 MX:  INDICĂ FAPTUL CĂ METASTAZELE LA DISTANȚĂ NU POT FI EVALUATE.
 M0:  INDICĂ FAPTUL CĂ CANCERUL NU S-A RĂSPÂNDIT ÎN ALTE PĂRȚI ALE CORPULUI.
 M1:  DESCRIE CANCERUL CARE S-A RĂSPÂNDIT ÎN ALTE PĂRȚI ALE CORPULUI.
 GRUPAREA ETAPEI CANCERULUI
• MEDICII ATRIBUIE STADIUL CANCERULUI PRIN COMBINAREA CLASIFICĂRILOR T, N ȘI M.

• STADIUL I:  TUMORI NEINVAZIVE (T1, T2)

FĂRĂ RĂSPÂNDIRE LA GANGLIONII
LIMFATICI (N0) ȘI FĂRĂ METASTAZE LA
DISTANȚĂ (M0).
 GRUPAREA ETAPEI CANCERULUI

• ETAPA II:  O TUMOARE INVAZIVĂ

(T3) FĂRĂ RĂSPÂNDIRE LA
GANGLIONII LIMFATICI (N0) SAU
METASTAZĂ LA DISTANȚĂ (M0).
 GRUPAREA ETAPEI CANCERULUI
• ETAPA III:  TUMORI MAI MICI (T1, T2)
CARE S-AU RĂSPÂNDIT LA
GANGLIONII LIMFATICI REGIONALI
(N1), DAR NU AU SEMNE DE
METASTAZĂ (M0).
 GRUPAREA ETAPEI CANCERULUI
• STADIUL IVA:  ORICE TUMORĂ INVAZIVĂ
(T4A), FIE FĂRĂ AFECTARE A
GANGLIONILOR LIMFATICI (N0), FIE
RĂSPÂNDITĂ LA UN SINGUR GANGLION
LIMFATIC CU ACEEAȘI PARTE (N1), DAR
FĂRĂ METASTAZĂ (M0). ESTE, DE
ASEMENEA, UTILIZAT PENTRU O TUMOARE
T3 CU AFECTARE GANGLIONARĂ
LIMFATICĂ UNILATERALĂ (N1), DAR FĂRĂ
METASTAZĂ (M0) SAU PENTRU ORICE
TUMOARE (ORICE T) CU AFECTARE
GANGLIONARĂ GANGLIONARĂ EXTINSĂ
(N2).
 GRUPAREA ETAPEI CANCERULUI

• STADIUL IVB:  ORICE
CANCER (ORICE T), CU
RĂSPÂNDIRE MAI EXTINSĂ
LA GANGLIONII LIMFATICI
(N2, N3), DAR FĂRĂ
METASTAZE (M0).
 GRUPAREA ETAPEI CANCERULUI

• STADIUL IVC:  ORICE
CANCER CU METASTAZĂ LA
DISTANȚĂ (ORICE T, ORICE N
ȘI M1).
 CARCINOMUL ADENOIDCHISTIC
• ESTE A DOUA TUMORĂ MALIGNĂ IMPORTANTĂ A GLANDELOR SALIVARE, REPREZENTÂND 6%
DINTRE TOATE TUMORILE GLANDELOR SALIVARE. ESTE CEL MAI COMUN CANCER AL GLANDEI
SUBMANDIBULARE ŞI APARE DE OBICEI CA O MASĂ TUMORALĂ NEDUREROASĂ, CU CREŞTERE
LENTĂ.
• METASTAZAREA ÎN GANGLIONII LIMFATICI REGIONALI NU ESTE COMUNĂ, DAR METASTAZELE LA
DISTANŢĂ (DE OBICEI ÎN PLĂMÂNI) SUNT MAI FRECVENTE.
• CARCINOMUL ADENOIDCHISTIC ESTE UNIC PRIN ACEEA CĂ SUPRAVIEŢUIREA LA 5 ANI ESTE DE
65%, ÎN TIMP CE SUPRAVIEŢUIREA LA 15 ANI ESTE DOAR 12%.
• DATORITĂ CREŞTERII LENTE A ACESTEI TUMORI, PACIENŢII POT FI IDENTIFICAŢI FĂRĂ BOALĂ
CHIAR ŞI LA 10 ANI (SAU MAI MULT) DUPĂ TRATAMENTUL INIŢIAL, ŞI ABIA ULTERIOR DEZVOLTĂ
METASTAZELE LA DISTANŢĂ. RECIDIVA LOCALĂ ESTE DE ASEMENEA OBIŞNUITĂ. TENDINŢA
ACESTEI TUMORI DE A CREŞTE DE-A LUNGUL PLANURILOR PERINERVOASE SAU PERIVASCULARE,
ADESEA CU INTERMITENŢĂ, EXPLICĂ RATA SCĂZUTĂ DE SUCCES A TRATAMENTULUI.
 CARCINOMUL ADENOIDCHISTIC
• MACROSCOPIC, CARCINOMUL ADENOIDCHISTIC ESTE:
 MONOLOBULAR ŞI NEÎNCAPSULAT;
 ARE O COLORAŢIE GRI-ROZ ŞI INFILTREAZĂ ŢESUTUL NORMAL ÎNCONJURĂTOR.

• MICROSCOPIC, TUMORA ESTE ALCĂTUITĂ DIN ELEMENTE EPITELIALE BAZALOIDE CARE

FORMEAZĂ STRUCTURI CILINDRICE.
• DUPĂ ARHITECTURA GENERALĂ, TUMORILE SUNT CLASIFICATE ÎN TREI TIPURI: CRIBRIFORM,
TUBULAR ŞI SOLID.
• MODELUL CRIBRIFORM ARE ASPECTUL CLASIC DE „ŞVAIŢER” CU O SUBSTANŢĂ MUCINOASĂ,
BAZOFILICĂ UMPLÂND SPAŢIILE CHISTICE.
• ÎN MODELUL TUBULAR, CELULELE SUNT ARANJATE SUB FORMA UNOR MICI DUCTE ŞI TUBURI,
CU SPAŢII CHISTICE MAI PUŢIN EVIDENTE.
• TIPUL SOLID SE CARACTERIZEAZĂ PRIN INSULE DE CELULE NEOPLAZICE ŞI CÂTEVA SPAŢII
CHISTICE. ORICE TUMORĂ POATE CONŢINE TOATE CELE TREI MODELE, DAR COMUNĂ PENTRU
TOATE TIPURILE ESTE TENDINŢA LA INVAZIA PERINEURALĂ. EXTENSIA PERINERVOASĂ EXPLICĂ
DIFICULTATEA ERADICĂRII CARCINOMULUI ADENOIDCHISTIC, ÎN DETRIMENTUL EXCIZIEI LARGI.
 CARCINOMUL ADENOIDCHISTIC
• IMPLICAREA NODULILOR LIMFATICI NU ESTE
NECARACTERISTICĂ , DAR ESTE MAI FRECVENTĂ ÎN VARIANTA
SOLIDĂ
• METASTAZELE LA DISTANȚĂ SUNT RAPORTATE ÎN 50% DIN
CAZURI - MT ÎN PLAMÂNI URMATE DE OASE, FICAT ȘI CRIER
• ÎN GENERAL TUMORILE CU PATTERN TUBULAR ȘI CRIBRIFORM
SUNT MAI PUȚIN AGRESIVE DECÂT CELE CU COMPONENT SOLID
CARE CONSTITUIE O 1/3.
• CARCINOMUL ADENOID CHISTIC CREȘTE DE OBICEI LENT ȘI
ADESEA PARE A FI DE GRAD INFERIOR, ATUNCI CÂND ESTE
VĂZUT LA MICROSCOP. TOTUȘI, ESTE FOARTE GREU SĂ FIE
ELIMINAT COMPLET DEOARECE TINDE SĂ SE RĂSPÂNDEASCĂ DE-
A LUNGUL NERVILOR. ACESTE TUMORI AU TENDINȚA DE A
RECIDIVA DUPĂ TRATAMENT (ÎN GENERAL, TRATAMENTUL
CONSTĂ ÎN CHIRURGIE ȘI RADIAȚII), UNEORI MULȚI ANI MAI
TÂRZIU. PERSPECTIVELE PENTRU PACIENȚI SUNT MAI BUNE
DACĂ TUMORILE SUNT DE DIMENSIUNI MICI.
 ADENOCARCINOMUL

• ADENOCARCINOMUL ESTE UN TERMEN FOLOSIT PENTRU A DESCRIE CAZURILE DE CANCER CU PUNCT DE

PLECARE ÎN CELULELE GLANDEI (CELULE CARE SECRETA ÎN MOD NORMAL O SUBSTANȚĂ). EXISTĂ MAI
MULTE TIPURI DE ADENOCARCINOAME ALE GLANDELOR SALIVARE.
• -CARCINOMUL CU CELULE ACINARE: CELE MAI MULTE CARCINOAME CU CELULE ACINARE ÎNCEP ÎN GLANDA
PAROTIDĂ. ELE TIND SA CREASCĂ LENT ȘI TIND SĂ APARĂ LA O VÂRSTĂ MAI MICĂ DECÂT MULTE ALTE
TIPURI DE CANCERE ALE GLANDELOR SALIVARE. - ADENOCARCINOMUL POLIMORF DE GRAD SCĂZUT (PLGA):
ACESTE TUMORI AU TENDINȚA DE A ÎNCEPE ÎN GLANDELE SALIVARE MINORE. DE OBICEI CRESC LENT ȘI
SUNT ÎN MARE PARTE CURABILE.
• -ADENOCARCINOMUL, FĂRĂ ALTE SPECIFICAȚII (NOS- NOT OTHERWISE SPECIFIED): CÂND ESTE VĂZUT LA
MICROSCOP, ACEST TIP DE CANCER ARE SUFICIENTE CARACTERISTICI PENTRU A FI DIAGNOSTICAT, DAR NU
EXISTĂ SUFICIENTE DETALII PENTRU A-L CLASIFICA ÎN CONTINUARE. ACESTEA SUNT CELE MAI FRECVENTE
ÎN GLANDELE PAROTIDE ȘI GLANDELE SALIVARE MINORE. ACESTE TUMORI POT FI DE ORICE GRAD.
• ADENOCARCINOAMELE RARE: ADENOCARCINOMUL CU CELULE BAZALE, CARCINOMUL CU CELULE CLARE,
CHISTADENOCARCINOMUL, ADENOCARCINOMUL SEBACEU, LIMFADENOCARCINOMUL SEBACEU ȘI
ADENOCARCINOMUL MUCINOS.
 SARCOM
• ACEST TIP DE NEOPLASM ÎN GLANDELE SALIVARE ESTE DIAGNOSTICAT MULT MAI PUȚIN
FRECVENT DECÂT CELELALTE. TUMOAREA CRESTE IN STRATUL GLANDEI, VASELOR SI
MUSCHILOR. LA RÂNDUL SĂU, SARCOMUL ESTE ÎMPĂRȚIT ÎN MAI MULTE SUBSPECII
(CHONDROSARCOM, RETICULOSARCOM, RABDOMIOSARCOM, HEMANGIOPERICIDOM,
LIMFOSARCOM.
• LYMPHO ȘI RETICULOSARCOMUL AU CÂMPURI INEGALE ȘI O CONSISTENȚĂ MOALE. TOATE
ACESTEA SUNT PREDISPUSE LA O DEZVOLTARE RAPIDĂ ȘI SE RĂSPÂNDESC MAI DEVREME ÎN
ȚESUTURILE DIN APROPIERE. ASTFEL DE FORMĂRI PRODUC ADESEA METASTAZE LA NIVELUL
GANGLIONILOR LIMFATICI, DAR RAR METASTAZĂ LA ORGANELE ÎNDEPĂRTATE.
• AXUL, CHONDRO ȘI RABDOMIOSARCOMUL AU FORMA UNOR NODURI SIGILATE CU LIMITE CLARE.
ACESTEA CRESC REPEDE, ULCEREAZĂ ȘI DISTRUG ȚESUTURILE ÎNCONJURĂTOARE (ÎN SPECIAL
OASELE). ADESEA, SE PRODUC METASTAZE CARE SE RĂSPÂNDESC PRIN SÂNGE ÎN ÎNTREG
CORPUL.
• CONDROSARCOMUL ESTE O TUMORA MALIGNA DE ORIGINE CARTILAGINOASA,
IN CARE FORMAREA DE MATRICE TUMORALA ESTE DE NATURA CONDROIDA.

• RABDOMIOSARCOMUL ESTE O TUMOARE MALIGNA DE ORIGINE MUSCULARA, SE

FORMEAZA DIN MUSCHII SCHELETICI CARE NU AU REUSIT SA SE DIFERENTIEZE
COMPLET
• NEOPLASM FORMAT DIN MONOCITE CARE AU PROVENIT DIN FAGOCITII
MONONUCLEARI AI NODULILOR LIMFATICI SAU ALE GLANDELOR
 TRATAMENT
• CHIMIOTERAPIA
 ÎN GENERAL, TUMORILE MALIGNE ALE GLANDELOR SALIVARE RĂSPUND SLAB LA CHIMIOTERAPIE, IAR
CHIMIOTERAPIA ADJUVANTĂ ESTE OBIŞNUIT INDICATĂ DOAR CA TRATAMENT PALIATIV. AGENŢII CHIMIOTERAPICI
CONŢINÂND DOXORUBICIN ŞI PLATINUM SUNT CEL MAI FRECVENT UTILIZAŢI, COMPONENTUL PLATINUM
INDUCÂND APOPTOZA IAR COMPONENTUL DOXORUBICIN REALIZÂND BLOCAREA CELULELOR TUMORALE. DE
ASEMENEA, COMBINAŢIILE DINTRE MEDICAMENTELE CE CONŢIN PLATINUM ŞI MITOXANTRONA SAU
VINORELBINA SUNT EFICIENTE ÎN CONTROLUL RECIDIVELOR TUMORILOR MALIGNE ALE GLANDELOR SALIVARE .

• RADIOTERAPIA
 RADIOTERAPIA NU ESTE DEOCAMDATĂ CONSIDERATĂ A FI „STANDARDUL” DUPĂ EXTIRPAREA CHIRURGICALĂ A
TUMORILOR MALIGNE ALE GLANDELOR SALIVARE [17-20]. TOTUŞI, SE UTILIZEAZĂ CA MONOTERAPIE PENTRU
RESPECTIVELE CANCERE CONSIDERATE A FI INOPERABILE. MULTE STUDII AU ÎNCERCAT O CUANTIFICARE A
UTILIZĂRII POSTOPERATORII A RADIOTERAPIEI. PENTRU TUMORILE MALIGNE ALE GLANDELOR SALIVARE
STADIALIZATE CA T1 SAU T2 S-A NOTAT O CREŞTERE A SUPRAVIEŢUIRII FĂRĂ BOALĂ LA 5 ANI POSTOPERATOR DE
LA 70% LA 92%, ÎN CAZUL EFECTUĂRII RADIOTERAPIEI POSTOPERATORII. UN ALT STUDIU A INVESTIGAT EFECTUL
RADIOTERAPIEI POST-EXTIRPARE CHIRURGICALĂ ÎN CAZUL CARCINOAMELOR EX-ADENOAME PLEOMORFE ŞI A
CONCLUZIONAT O CREŞTERE A CONTROLULUI TUMORAL LA 5 ANI POSTOPERATOR DE 26% (RESPECTIV DE LA 49 LA
75%).
 TRATAMENT
• TRATAMENTUL CHIRURGICAL
 TRATAMENTUL DE PRIMĂ INTENŢIE PENTRU TOATE TUMORILE MALIGNE PRIMARE ALE GLANDELOR
SALIVARE ESTE EXTIRPAREA CHIRURGICALĂ, ATENT PLANIFICATĂ ŞI EXECUTATĂ. PRINCIPIILE
CHIRURGICALE POT VARIA DUPĂ LOCAŢIA DE ORIGINE A TUMORII MALIGNE SALIVARE RESPECTIVE.
 PAROTIDECTOMIA SUPERFICIALĂ CU IDENTIFICAREA ŞI DISECŢIA NERVULUI FACIAL ESTE INTERVENŢIA
MINIMALĂ CARE SE PRACTICĂ PENTRU DIAGNOSTICUL ŞI TRATAMENTUL MASELOR TUMORALE
PAROTIDIENE. NU SE RECOMANDĂ EFECTUAREA UNEI BIOPSII INCIZIONALE SAU A ENUCLEERII PENTRU
TUMORILE PAROTIDIENE.
 ÎN FUNCŢIE DE CARACTERISTICILE SPECIFICE ALE TUMORII MALIGNE SALIVARE IDENTIFICATE DUPĂ
EXTIRPAREA EI CHIRURGICALĂ, TRATAMENTUL CHIRURGICAL ESTE ADESEA COMBINAT CU RADIOTERAPIA
POSTOPERATORIE. AMPLOAREA INTERVENŢIEI CHIRURGICALE DEPINDE DE MĂRIMEA TUMORII, EXTENSIA
LOCALĂ ŞI METASTAZELE CERVICALE. DACĂ NERVUL FACIAL NU ESTE DIRECT AFECTAT, VA FI CONSERVAT
ÎN TIMPUL DISECŢIEI. RADIOTERAPIA SE RECOMANDĂ PENTRU TOATE TUMORILE MICI ŞI DE JOASĂ
MALIGNITATE ALE GLANDELOR SALIVARE.
 PROGNOSTIC
• PENTRU A DETERMINA PROGNOSTICUL UNUI PACIENT, SE IAU CA ȘI
REPERE SUPRAVIEȚUIREA LA 5 ANI ȘI LA 10 ANI. ACESTA SUNT CONSIDERENTE
STATISTICE, BAZATE PE STUDII RETROSPECTIVE, ȘI NU OFERĂ GARANȚII ASUPRA
SUPRAVIEȚUIRII SAU DECESULUI ÎNTR-O ANUMITĂ PATOLOGIE. PROGNOSTICUL
CANCERULUI DE GLANDE SALIVARE MAJORE ESTE, ÎN FUNCȚIE DE STADIU:
STADIUL I: 90% DIN PACIENȚI SUPRAVIEȚUIESC LA 10 ANI DUPĂ DIAGNOSTIC
STADIUL II: SUPRAVIEȚUIREA LA 5 ANI ESTE DE 75% ȘI LA 10 ANI, DE 70%
STADIUL III: SUPRAVIEȚUIREA LA 5 ANI ESTE DE 70% ȘI LA 10 ANI, DE 60%
STADIUL IV: SUPRAVIEȚUIREA LA 5 ANI ESTE DE 40% ȘI LA 10 ANI, DE 30%
TIPURILE HISTOLOGICE CU PROGNOSTIC BUN SUNT CHISTADENOCARCINOM
(SUPRAVIEȚUIRE LA 5 ANI DE 78%), CANCERE MUCOEPIDERMOIDE DE GRAD JOS
(SUPRAVIEȚUIRE LA 5 ANI DE 80-90%) ȘI CARCINOAME ACINARE (SUPRAVIEȚUIRE LA 5 ANI
DE 90%). CARCINOMUL CU CELULE SCUAMOASE ARE, ÎN SCHIMB, UN PROGNOSTIC
NEFAST, DOAR 25% DIN CEI DIAGNOSTICAȚI SUPRAVIEȚUIND DUPĂ 5 ANI.
• MULTUMIM PENTRU ATENTIE