Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Schimbări și inovații
Efectuat de către eleva clasei a 8-B
Verificat de catre Zaharciuc Doina
CUPRINS:
• 1. Originea limbii române.
• 2. Influența religiei asupra limbii române.
• 3. Dialectele limbii române.
• 4. Începuturile limbii române.
• 5. Împrumuturi lexicale în limba româna
• 6.Modernizarea limbii române prin neologisme.
1. Originea limbii române.
• Limba română este o limbă indo-europeană, din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice. Printre limbile
romanice, româna este a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și italienei. Din motive
de diferențiere tipologică, limba română mai este numită în lingvistica comparată limba dacoromână sau dialectul
dacoromân. De asemenea, este înregistrată ca limbă de stat atât în România cât și în Republica Moldova, unde circa 75% din
populație o consideră limbă maternă (inclusiv sub denumirea de „limba moldovenească”).
• Limba română este vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care cca. 24 de milioane o au ca limbă
maternă. Din numărul total de vorbitori, peste 17 milioane se află în România, unde româna (dialectul dacoromân) este limbă
oficială și, conform recensământului populației din 2011, este limbă maternă pentru peste 90% din populație. Limba română
este una dintre cele șase limbi oficiale ale Provinciei Autonome Voivodina (Serbia). De asemenea este limbă oficială sau
administrativă în câteva comunități și organizații internaționale, precum Uniunea Latină sau Uniunea Europeană (de la 1
ianuarie 2007).
2. Influența religiei asupra limbii române.
În secolul XIV-XV are loc desprinderea dialectelor limbiiromane : aromâna, meglenoromâna, istroromâna,dacoromâna.
Dacoromâna cuprinde mai multe graiuri:
•graiul ardelenesc;
•graiul bănățean;
•graiul crișean;
•graiul bucovinean;
•graiul moldovenesc;
•graiul maramureșean;
•graiul muntenesc;
•graiul timocean
4. Începuturile limbii române
• Cel mai vechi document păstrat scris în limba română este o epistolădatată 1521, trimisă de Neacșu
de la Câmpulung judelui de la Brașov, Hans Benkner.
• Cel mai devreme efectuate traduceri ale cărților în limba română au fost textele religioase ale
Bisericii Slavone din secolului 15 : Psaltirea Scheiană, Psaltirea Voronețeană, Psaltirea
Hurmuzaki
• Prima carte imprimată în România a fost o carte religioasă în slavonă, în 1508, Liturghierul lui
Macarie, iar prima carte imprimată în limbaromână a fostCatehismul de la Sibiu din 1544, care însă
s-a pierdut.
• Totuși, întreaga Biblie a fost publicată în limba română abia la sfârșitul secolului al XVII- lea, când
călugării de la mănăstirea Snagov, de lângă București, au tradus și tipărit o biblie în română în 1688
• Cel mai important reprezentant al umanismului, Miron Costin, a scris o
cronică a istoriei Moldovei. Cronica lui Costin a fost precedată de cea a lui Grigore
Ureche și urmată de cea a lui Ion Neculce. Un alt umanist afost
Dimitrie Cantemir, care a scris istorii ale Moldovei, Țării Româneștiși Imperiului
Otoman, dar și opere de ficțiune: Divanul și Istoriaieroglifică.
5. Împrumuturi lexicale în limba română
Cuvintele împrumutate înseamnă împrumuturile din • denumiri din mediul casnic: grădină, pod, pivniță, prag, zid, iesle, coteț,
plug, topor, ciocan, lopată, clește, sanie, sită, lanț, coasă, var, jar
alte limbi (denumite și influențe străine) care au
• denumiri diverse din natură: vreme, zăpadă, vifor, praf, nisip, vârf, deal,
pătruns în limbă după momentul în care limba pajiște, luncă, ogor, prăpastie, izvor, poiană; hrană
română a devenit un idiom romanic de sine stătător. • cuvinte folosite în limbajul uzual: ceas, slovă, buche, necaz, poftă, lacom,
sărac, bogat, lacom, treaz, rag, iute, scump, veselie, prieten, slab, prost,
Prin împrumuturi din alte limbi înțelegem cuvinte și gol, bolnav, rană, milă, jale, zare, apostol, cneaz
expresii rezultate din influențele istorice, de • denumire din lumea animală: cocoș, gâscă, vrabie, lebădă, veveriță, rac,
vecinătate și de contact istoric prelungit, consecință a bivol
conviețuirii noastre împreună cu alte popoare. • denumiri de plante: ovăz, sfeclă, morcov, hrean, cocean, pleavă, coajă
• denumiri ale părților corpului omenesc: trup, gât, obraz, pleoapă, burtă,
Cuvinte împrumutate din slavă gleznă
Un număr important de cuvinte din limba română provine din limba • verbe: a trăi, a iubi, a munci, a privi, a dărui, a trebui, a citi, a greși, a lovi,
slavă veche. Împrumuturile din această limbă formează superstratul a plăti, a dovedi, a obosi, a clădi, a opri, a se odihni, a sfârși, a vorbi
(superstartul) limbii române. Ele au apărut odată cu venirea slavilor prin
părțile locuite de români, în secolul VII. Deși limba română era deja
constituită din punct de vedere al structurii ei latine, prin vecinătatea și
din conviețuirea cu aceste neamuri, limba noastră a primit un bagaj
lexical slav generos. Spre exemplu:
NEOLOGISME LATINEȘTI
- În secolul XVII-Multe neologisme împrumutate din latină.Un loc aparte în cadrul cuvintelor cu etimologie latinească, îl ocupă cuvântul
internațional,mass-media. Primul termen ”mass” are oetimologie multiplă: din latinecul massa, francezul masse, sau englezul mass. Al doilea
termen, media este pluralul latinescului medium(mijloc).
INFLUENȚA (NEO)GREACĂ
este limba operelor literare, limba în care filozofia, logica, și politica acelor vremuri s-au desăvârșit. În limba română împrumuturile grecești au
început să pătrundă în mod direct odată cu răspândirea culturii grecești prin școală, biserici. Pot fi clasificate după domeniul în care sunt utilizate:
• Termeni filozofici
• Termeni ștințiifici
• Termeni socio-politici
ANGLICISMELE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ
-Influența engelză are o vechime de peste un secol și jumătate
Concluzie
• În concluzie limba română este limba noastră, pe care o învățăm din
primele momente ale vieții .
• Limba română este limba noastră maternă pe care trebuie de a o învățat cu
drag .
• Această limbă provine din limba latină care timp de câteva secole a avut
loc o evoluție lentă , care a facut latina să sufere schimbări .Și sa ajumga
la ceia ce avem astăzi .