Diareea acuta

Diareea acuta

 Definitie:
Cresterea – brusca sau progresiva – a numarului
obisnuit de scaune, reducerea consistentei
acestora si/sau aspecte particulare ale
scaunelor – mucogrunjos, apos, mucopurulent,
sangvinolent, steatoreic, de culoare verde
 Diareea acuta
Etiologie:
I. Cauze infectioase
- microbiene: E. coli, Salmonella, Shigella, Yersinia
enterocolitica, Campylobacter, Vibrio
- virale: Rotavirus, Adenovirus, Norovirus
- parazitare: Entamoeba hystolitica, Giardia lamblia
II. Cauze neinfectioase
- erori dietetice: cantitative sau calitative
- alte cauze: antibioterapie prelungita (dismicrobism
intestinal), alergie, malnutritie etc.
 Diareea acuta
Patogenie:
Ingestie

Traversarea barierei naturale

(aciditate gastrică, bila, secretii pancreatice, motilitate intestinală, mucus gastric, floră saprofită,
apărare umorală - IgA, IgM, IgG, apărare celulară - macrofage)

Aderenta factori de agresivitate microbiana

in lumenul intestinal - mecanism noninflamator (toxinic): Vibrio cholerae

Multiplicare in celula intestinala - mecanism inflamator (citotoxic): Shigella, Clostridium difficile

in membrana bazala - mecanism invaziv: Shigella

+/- Toxigeneză/ Invazivitate

 Diareea acuta
Tablou clinic:
 Stare generala mediocra
 Febra
 Scaune diareice: numar variabil, continut apos excesiv, aspect divers
 Varsaturi, inapetenta
 Dureri abdominale colicative
 Meteorism abdominal
 +/- Tenesme rectale
 Semne de deshidratare majora:
 piele si mucoase uscate
 pliu cutanat lenes
 cearcane
 FA deprimata
 sete “vie”
 oligoanurie……
 Diareea acuta
Forme clinice in raport cu gravitatea SDA:
 Forme usoare pierderi <5% din greutatea corporala (G. C.)
fara semne de deshidratare

 Forme medii SDA intre 5 si 10% din G.C.

manifestari digestive

 Forme grave SDA >10% din G.C.

manifestari digestive
semne de deshidratare severa
semne de suferinta neurologica: agitatie, convulsii, coma
 Diareea acuta
Investigatii de laborator
 Pentru etiologie:
Infectia enterala - coprocitograma
- coproculturi repetate
- examen coproparazitologic

Infectia parenterala - hemograma, hemocultura

- CRP, VSH
- ex. sumar urina, urocultura
- ex. radiologice, IDR la PPD, exsudat faringian
- ex. LCR, F.O., EEG
 Pentru perturbarile fiziopatologice:
 semne de hemoconcentratie – hemograma, hematocrit, proteinemie,
 semne ale suferintei renale – uree, creatinina
 ionograma serica, ECG, calcemie, ASTRUP, rezerva alcalina
 Pentru complicatii:
 investigatii privind: edemul cerebral, CDI,diseminari septicemice
 Diareea acuta
 Diagnostic pozitiv:
Anamneza
Examen clinic
Investigatii de laborator

 Diagnostic diferential:
Precizarea formelor clinice, sediul infectiei
Diareea la “san” sau diareea postprandiala
 Diareea acuta
Tratament:

Tratament igieno-dietetic

Tratament simptomatic

Tratament etiopatogenic
 Diareea acuta
Tratament igieno-dietetic:
Igenic: ingrijiri igienice atente
Dietetic:
Recomandarile ESPGHAN din 1997 privind managementul copiilor cu
BDA si SDA usor sau moderat:
 Administrarea de saruri de rehidratare orala (SRO) de tip GE-sol

care contin 3,5 g NaCl, 2,5g NaHCO3, 1,5g KCl si 20g glucoza
 Reintroducerea alimentatiei normale dupa 3-4 ore de la

administarea SRO
 Nu se recomanda intreruperea alimentatiei la san

 Nu este justificata folosirea de formule speciale sau de formule

diluate
 Diareea acuta
Tratament simptomatic
 Rareori indicat la sugari

 Probioticele pot fi avantajoase in disbacteriile produse de

diareile infectioase sau de antibioterapie; se folosesc
culturi de bacterii vii: Lactobacillus rhamnosus GG,
Lactobacillus reuteri si Lactobacillus casei - pentru diaree
infectioasa, Saccharomyces boulardii si Lactobacillus
rhamnosus GG – pentru diareea asociata antibioterapiei

 “Paralizantele” intestinale (ex. Loperamid) sunt

contraindicate la sugari
 Diareea acuta
Tratament etiopatogenic
Antibioterapia este indicata in urmatoarele cazuri:
 Etiologie bacteriana demonstrata, in functie de antibiograma (utila
doar pentru tratamentul shigelozei si a stadiilor precoce de
Campylobacter; NU pentru tratamentul Salmonella)
 Infectii sistemice asociate;
 Sugari cu handicap biologic important – MPC, conditii socio-
economice precare s.a.m.d.;
Recomandari Espghan/Espid
2008- key points
 BDA (GE acuta) este foarte frecventa la
copilul<3 ani
 Severitatea este conditionata de etiologie,
nu de varsta-RotaV este responsabil de
formele cele mai severe
 SDA este expresia clinica cea mai
frecventa si cea care reflecta severitatea
Recomandari Espghan/Espid
2008- key points
 Spitalizarea se recomanda doar la cei care
necesita PEV pentru rehidratare
 Investigatiile microbiologice NU sunt in
general necesare in majoritatea cazurilor
 Cheia tratamentului = Rehidratarea
 Alimentatia de fond NU se intrerupe se
continua imediat dupa rehidratare
Recomandari Espghan/Espid
2008-key points
 Formulele delactozate NU sunt necesare
in vasta majoritate a cazurilor
 Tratmentul antibiotic – nu si-a aratat
eficacitatea decat in cazurile de Shigeloza/
stadiile precoce de Campylobacter
 Tratamentul cu Probiotice reduce in unele
cazuri durata si severitatea bolii