Promovarea sănătății la

compartimentul
alimentație și nutriție
Plan:
1. Tipurile de alimentaţie.
2. Principiile de bază ale alimentaţiei sănătoase.
3. Bazele unei alimentaţii sănătoase.
4. factorii care influenţează comportamentul
alimentar, acţiuni de promovare a unei alimentaţii
sănătoase.
5. Influenţa aditivilor alimentari asupra sănătăţii
organismului uman.
6. Recomandări pentru o alimentaţie sănătoasă
 Continuați fraza

Trebuie să mîncăm pentru ...

"Trebuie să mâncăm pentru a
trăi, nu să trăim pentru a mânca"
(Cicero)
 OBIECTIVELE ALIMENTAŢIEI:

1. Asigură creşterea
2. Asigură
şi dezvoltarea
dezvoltarea
organismului, în
creierului: viteza
special în primii ani
dezvoltării
şi în adolescenţă când
cerebrale este mare
viteza creşterii este
în primii ani;
foarte ridicată;

3. Satisface 4. Satisface
necesităţile foarte
necesităţile afective
legate de variabile de la un
alimentaţie. individ la altul.
 Raţia alimentară se alcătuieşte pe baza principiilor
alimentaţiei sănătoase, a valorii nutritive a produselor
alimentare şi reiese din propria experienţă.

vârstă

resurse
Tradiții
zonăsezon
sex
climatică
financiare
naţionale

Raţia alimentară zilnică a unui

individ sănătos depinde de
vârstă starea de destinaţia
sănătate instituţiei

Regimul alimentar depinde de:

Regimul alimentar include 4-5 mese de bază pe zi cu
repartizarea corectă a caloriilor:

Dejun
15-20%

Prânz
35-40%

Se recomandă
Cină respectarea orelor fixe
15-20% de masă, iar ultima masă
principală se va lua cu
cel puţin 2 ore înainte de
culcare.
Gustare
5-10%
Cerinţe igienice către regimul alimentar

1.
2.
durata timpului meselor
mesele să fie luate în
să fie suficientă în
unul şi acelaşi timp;
funcţie de vârsta (40-
30-20 min.);

3.
4.
ambianţa sufrageriei durata timpului
să corespundă dintre mese să fie de
cerinţelor şi normelor cel mult 4 ore;
sanitare.
 Principiile de bază ale alimentaţiei sănătoase:
Este de dorit ca hrana să fie
preponderent origine
vegetală
să conţină toate elementele
nutritive necesare
valoarea calorică a hranei
trebuie să acopere pierderile
de energie ale organismului
Ca sursă principală de proteine, în
hrană se recomandă proteinele
vegetale
se limitează proteinele animale
în loc de carne roşie (de porc,
bovine, oi) se recomandă să se
consume carnea albă (de
pasăre), peştele
 Principiile de bază ale alimentaţiei
sănătoase:

Ca sursă Se limitează
principală de Ca sursă Trebuie
produsele
lipide în hrană animale grase principală de incluse în
se recomandă carnea glucide, se raţia
lipidele vegetale
roşie, recomandă alimentară
uleiurile de
floarea slănina, produsele cât mai multe
soarelui, untul, alimentare legume şi
porumb, smântână, fructe
bogate în
măsline etc., ficatul,
poliglucide proaspete
nuci ouăle
 Principiile de bază ale alimentaţiei
sănătoase:

să
Mesele Să stimuleze
trebuie servite
Bucatele corespund Trebuie
pofta de
conform unui trebuie să mâncare ă vârstei, limitate în
regim fie uşor prin forma, activităţii, raţia
fiziologic
asimilabile gustul şi climatului, alimentară
stabil,
minimum de , să aibă o mirosul deprinderi- dulciurile,
4-5 ori pe zi anumită apetisant şi lor zahărul,
cu o pauză să determine habituale
temperatur sarea de
depănă la 3 senzaţia de
ore între mese ă saţietate
şi bucătărie
naţionale.
 Reţineţi!

În funcţie de importanţa lor Prin prelucrarea

nutritivă şi calorică,
păstăioasele (soia, mazărea,
Toate legumele şi termică şi păstrarea
fasolea, etc.) sunt aproape fructele, cu excepţia îndelungată,
similare (atunci când sunt
asociate adecvat în cadrul
cartofului, se vitaminele din
meniului) cu produsele de mănâncă crude legume şi fructe se
carne, pasăre, pește.
distrug
Stiati că!
Lipsa sau insuficienţa
grăsimilor în alimentaţie
determină oprirea creşterii,
apariţia unei suferinţe
hepatice, căderea părului
sau scăderea rezistenţei la
infecţii cutanate.
Excesul de grăsimi la copil
duce, pe de o parte, la
obezitate (depunere
excesivă de grăsimi sub
piele, în jurul organelor
interne şi, în special, în
ficat),
Lipsa sau insuficienţa
proteinelor din alimentaţia
copiilor duce la încetinirea
creşterii, împiedicând
totodată o bună dezvoltare
a creierului
Excesul glucidelor se
află la originea
diferitor boli: caria
dentară, obezitatea,
diabetul zaharat,
ateromatoza şi altele.
Piramida alimentară - o reprezentare schematică a
principiilor alimentației sănătoase elaborată de dieteticieni.
Sursele de substanţe nutritive pentru organismul uman

Ca sursă principală de proteine animale în hrana

omului, sunt produsele de carne şi produsele
lactate (caşcavalul conţine 25% proteine,
produsele de carne, peşte, pasăre - 16- 20%,
brânza de vaci - 14%, ouăle - 13%); de proteine
vegetale sunt produsele de panificaţie,
păstăioasele (mazărea şi fasolea conţin - 22-23%
proteine, crupa de hrişcă - 13%, crupa de ovăz
12%, macaroanele -10-11%, pâinea albă - 8%,
pâinea neagră - 5-6%).
 Ca sursă principală de lipide (grăsimi) animale în
hrana omului, servesc produsele de carne şi produsele
lactate (slănina conţine 90-92% lipide, untul - 72-
82%, carnea de porc grasă - 49%, salamurile - 20-
40%, smântână - 10-30%, caşcavalul - 15-30%); de
lipide ve­getale - uleiurile vegetale (ulei de floarea-
soarelui, care conţine 99,9% lipide).
 Sunt bogate în colesterol ouăle (gălbenuşul),
caşcavalul, untul, ficatul, rinichii, inima.
Sursele de substanţe nutritive pentru organismul uman
 Ca sursă principală de glucide în
hrana omului, sunt produsele
alimentare bogate în
amidon: crupele şi macaroanele (conţin
55-70% de amidon), păstăioasele (40-
45%), pâinea (30-40%), cartoful (16%).
O sursă importantă de glucide simple
este atât zahărul (99,8% de zaharoză),
cât şi fructele şi legumele dulci (conţin
glucoza şi fructoză): struguri (16%),
prune, caise ş.a.
 Sursele de substanţe nutritive pentru organismul uman

„ C” - măceşul, gogoşarii, „ B” - pâinea neagră, ficatul,

coacăzul negru, cătina ş.a. tărâţele, carnea ş.a.

„ A” - untura de peşte,
„ D” - ficatul de peşte,
ficatul, peştele şi altele.
peştele, oul, ficatul, untul şi
Caroten - morcovul, caisele,
altele.
bostanul, roşiile ş.a.

Sunt bogate în fibre vegetale

●
Majoritatea sărurilor de Ca sunt
asimilate de organismul uman prin
consumul produselor lactate; de P -
prin consumul produselor lactate şi şi
a pâinii.

●
Organismul uman îşi îndestulează
deplin necesităţile sale în săruri
minerale cu hrana folosită. De aceea
nu este necesar să se adauge în
hrană nici sarea de bucătărie.
repetat, se aruncă
pentru motivul că
poate fi potenţial
cancerigen

Forma cea mai

sănătoasă de
prelucrare culinară a
bucatelor este prin
fierbere, înăbuşire şi
coacere, cea mai
nefavorabilă sănătăţii -
prin prăjire şi afumare;
 Aditivii alimentari (cunoscuţi în limbajul uzual şi ca
E-uri) reprezintă orice substanță naturală sau chimică care
nu este consumată ca aliment în sine şi nu este folosită ca
ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu
valoare nutritivă şi care se adaugă în mod intenționat,
cu un scop tehnologic (incluzând modificări
organoleptice) în timpul producerii, procesării, preparării,
tratării, împachetării, ambalării, transportului, stocării
sau în timpul altei modificări aplicate unui aliment,
devenind un component alimentar sau afectând
într-un fel sau altul caracteristicile alimentelor.
 ahărul,
dan
rva
elungesc
esc
ează perioada
măresc
a la
Aditivii alimentari se împart în mai lulte categorii:
anţi
are

itori
or, protej ându-
sc
ându-le
de exempl u,
ucauzate
schimbarea
entru
entului ade
ce
 Aditivii alimentari se împart în mai lulte categorii:
emulgator
substanţe care
substanţe care fac

acidifianţi
măresc aciditatea
posib ilă forma rea sau
alimentelor,imprimân
men ţinerea omo genităţii
i acru
ame ste cu lui e tc.
du-le un gust
 Aditivii alimentari se introduc în
procesul tehnologic în doze
minime, însă necesare pentru a
atinge efectul
Conservant E scontat.
250 Nitritul de
sodiu

●
Denumire
●
Grupul din ●
Cod de a
care face ●
Europa identifi- substanței
parte care chimice
concrete
Utilizarea aditivilor alimentari nu se admite în:
●
miere, uleiuri şi grăsimi de origine animală
şi vegetală emulsionate

●
unt, lapte, produse lactate viu fermentate
nearomatizate, inclusiv iaurturi

●
apă minerală şi ape de izvor, cafea (cu excepţia cafelei instant
aromatizate) şi extracte de cafea, ceai de frunze nearomatizat

●
zahăr, terciuri deshidratate.
 Reţineţi!
Efectele aditivilor alimetari
asupra sănătăţii consumatorilor sunt
încă insuficient cunoscute, mai ales
în ceea ce priveşte efectul în timp.
 Alimente
rafinate, înalt
procesate,
bogate, în
special, în
zaharuri rafinate,
grăsimi
hidrogenate, E-
uri, sare, arome
artificiale;

Diete
mono
tone

Sede
ntari
sm

Renu
nţaţi
la:

Real
izați

Consumu
l zilnic de
legume,
fructe
proaspete

Hidratarea
cu apă
plată a
organismu
lui
Unele sfaturi:
 Dezgheţarea peştelui proaspăt congelat se va
Nu
se
efectua în apă curată la Îna
temperatura camerei
int
C
ar
rec
om
and
timp de 2-4 ore. e
de ne
ă a fi a,
de tăi
dez
du
ată
ghe pă
ţat ,
car de tăi
nea pe er
în
apă
car e,
ne
sau se
lân se
gă înl va
plit ătu sp
ă,
pen
ră ăl
tru şta a
a mp
evit ilel bi
a e, ne
pier
der
ch cu
ea ea ap
ele gu
me rile ă
ntel de re
or
min
sâ ce
eral ng .
e şi e
Unele sfaturi:
Legumele, verdeaţa se curăţă şi se spală într-un castron, apoi se clătesc sub un jet puternic de
apă.

Legumele pentru terci se vor fierbe fără coajă în apă clocotindă, puţin sărată, cu excepția
sfeclei și a mazărei.

Fiertura se va folosi pentru prepararea supelor, sosurilor etc., ea conţinând multe

elemente minerale şi vitamine.

Nu se recomandă ca legumele să fiarbă la un foc puternic sau ca ele să fie amestecate

des.
 Regulile de igienă la bucătărie:
Bucătăria va fi iluminată corespunzător pentru a evita obosirea ochilor şi unele accidente ca tăierea
degetelor.

Înainte de a începe lucrul, se spală mâinile cu săpun, se îmbracă şorţul, se ascunde părul minuţios
sub broboadă.

După frecventarea WC-ului, se spală mâinile cu apă şi săpun.

Unghiile de la mâini sunt tăiate scurt, nu se poartă pe degete inele, pe haine - bolduri, în păr -
agrafe etc.
 Regulile de igienă la bucătărie:

Nu se permite pregătirea bucatelor de către persoane care prezintă simptome de

răceală, tulburări intestinale, puroi, arsuri, tăieturi etc.

După servirea mesei, vesela şi tacâmurile se spală cu apă fierbinte. Pentru

degresarea lor se foloseşte praf de bicarbonat de sodiu sau de muştar. Nu se folosesc
detergenţii pentru rufe la spalatul veselei şi tacâmurilor.
 Regulile de igienă la bucătărie:
Pentru a preîntâmpina dezvoltarea muştelor, este necesar să se aibă grijă de
amenajarea și întreţinerea corectă a gropilor pentru resturile alimentare, a toaletelor,
a lăzilor,cutiilor, containerelor de gunoi.

Încăperile vor fi protejate de pătrunderea muștelor prin dotarea cu plase antiinsectă a

geamurilor, oberlihturilor, uşilor ori cu tifon sau hârtie lipicioasă tăiată în panglici lungi.

Efectuarea regulată şi minuţioasă a curăţeniei în bucătărie. Nimic nu trebuie să

rămână murdar şi în dezordine!
Ştiaţi că:
 Volumul raţiei (ml) la vârsta de 1-3 ani
este de 1 000-1 400,
 la 3-6 ani - 1 700-2100,
 la 7-10 ani - 2 100-2 300,
 la 11-13 ani, băieţi şi 14-17 ani, fete -
2 400-2 700,
 la 14-17 ani, băieţi - 2 500-2 700 ml.
 Reţineţi!

Micul dejun se serveşte timp de

15-20 minute, iar prânzul – 30 min.

Mâncarea prea fierbinte sau prea rece este

dăunătoare organismului. Şi una şi cealaltă
pot provoca îmbolnăvirea tractului digestiv.
La elaborarea meniurilor se va ţine cont de alternarea corectă a preparatelor
culinare.

Bucatele din carne se vor servi cu legume şi zarzavaturi.

în timpul zilei, este de dorit ca copi­lul să primească două feluri de legume şi numai
unul din crupe.
Terciurile pot fi îmbogăţite cu elemente minerale, dacă se vor pregăti pe bază de
fiertură de legume şi fructe.

Se vor folosi pe larg legumele, fructele şi verdeaţa.

Bucatele bogate în proteine, în special, de origi­ne animală se vor folosi în prima

jumătate a zilei (dejun, prânz).
La cină, nu se recomandă carnea, peştele şi produsele preparate din ele, fiindcă
noaptea secreţia glandelor digestive se micşorează cu 90%.

în afară de aceasta, proteinele măresc excitabilitatea sistemului nervos central.

La cină, trebuie micşorat şi volumul de lichide consumate.

Influenţa hranei asupra tractului gastrointestinal

●
Se rețin puţin timp în stomac laptele şi
produsele lactate, oul fiert moale, legumele,
fructele,s.a.

●
Se reţin în stomac şi se absorb încet grăsimile,
carnea prăjită, pâinea, păstăioasele ş.a.

●
Măresc secreţia sucurilor în tractul digestiv
bulionul (zeama) din carne, peştele, ciupercile,
caşcavalul, condimentele, varza, castraveţii ş.a.
Influenţa hranei asupra tractului gastrointestinal
●
Micşorează secreţia sucului gastric în
tractul digestiv produsele lactate, legumele
şi fructele fierte, carnea fiartă, morcovul ş.a.

●
Au efect purgativ (provoacă diaree) prunele, uleiurile
vegetale, sucurile reci de legume, su­curile dulci, chefirul,
apa minerală rece, legumele şi fructele, pâinea neagră
ş.a.

●
Au efect constipant bucatele fierbinţi, chiselul,
terciurile de orez şi de gris, făinoasele, ceaiul
tare, cacaua, cafeaua, ciocolata ş.a.
 Stimularea peristaltismului în scopul evitării
constipaţiei se realizează prin:
Consumul de alimente care conţin celuloză şi alte fibre vegetale,
cum ar fi legumele, zarzavaturile, fructele şi cerealele;

Consumul de tărâţe; Renunţarea la prânzurile

copioase, care duc la constipaţie prin indigestie;

Reducerea tuturor alimentelor care produc constipaţie: grăsimi,

orez, brânză, fasole etc.;

Renunţarea la somnul de după alimentaţie;

Consumul suficient de lichide previne constipaţia;

 1.Învăţaţi să
mâncaţi alimente
cu un conţinut mai
sărac în calorii (de
2.Încercaţi ex.carne de pui şi
să reduceţi peşte slab, fructe,
legume, salate).
cantitatea
de sare.
3.Citiţi etichetele
alimentelor pe care le
cumpăraţi şi evitaţi
alimentele care
conţin cantităţi mari
de zaharuri, de
grăsimi, de sare şi de
aditivi alimentari (E-
uri).

Recomandări pentru o
dietă sănătoasă
 4.Limitaţi consumul
de alimente bogate
în grăsimi saturate
5.Obişnuiţi-vă (carne de porc, de
vită, unt,
să beţi apă, margarină,
nu băuturi brânzeturi grase).
carbogazoase
.

6.Rămâneţi
la porţii mai
mici şi nu
mai cereţi a
doua porţie.

7.Bucuraţi-vă de mâncare, acordaţi-vă timp să

mâncaţi şi să mestecaţi alimentele.
Alimentaţia este şi trebuie să fie alegerea dumneavoastră.

Evitaţi alimentele şi obiceiurile nesănătoase, pentru că acest lucru vă va ajuta să vă

men­ţineţi într-o formă fizică şi psihică bună şi să vă îngrijiţi organismul.

Alimentaţie sănătoasă conduce la creşterea randamentului şi a performanţei la locul

de muncă.

Alimentaţia sănătoasă contribuie la scăderea îmbolnăvirilor şi la îmbunătăţirea posibili­

tăţilor de recuperare după diverse boli.
Alimentaţia sănătoasă reduce absentismul la locul de muncă şi toate dezavantajele
acestuia.

Veţi putea dormi mai bine şi vă veţi simţi mai odihnit la trezire.

Veţi avea un control mult mai bun asupra propriei greutăţi, astfel încât să nu fiţi nici
supraponderal, nici subponderal.

Dacă sunteţi supraponderal, veţi reuşi să pierdeţi din surplusul de greutate și veţi
reuși să vă menţineţi greutatea în continuare.
Nivelul de energie al organismului va fi îmbunătățit și veți putea să vă bucurați că
puteți desfășura diferite activități fizice

Alimentația sănătoasă contribuie la reducerea nivelului de stres, nivelului de anxietate

și îmbunătațește starea de spirit. Dacă la o alimentație sănătoasă adăugați și un
nivel adecvat de activitate fizică, afectul asupra stării dumneavoastră de spirit va fi
mult mai bun.

Respectarea programului de masă la locul de muncă vă oferă posibilitatea petrecerii

unor momente plăcute în compania colegilor.
Virtuţiile principale ale produselor lactate
acide (lapte acru, chefir, iaurt)
Distrug microbii patogeni;

Împiedică putrefacția intestinală şi producerea de toxine care otrăvesc organismul;

Combat fermentaţia, gazele intestinale, iritaţiile, inflamaţiile şi infecţiile intestinale;

Favorizează asimilarea de calciu şi fosfor şi a altor minerale importante;

Virtuţiile principale ale produselor lactate
acide (lapte acru, chefir, iaurt)
Dacă nu sunt foarte acide (acru), au acţiune notabilă şi benefică asupra ulcerelor
de sto­mac şi de duoden; asupra colitei, enteritei, gastritei şi constipaţiei;

Aduc vitamina C şi vitaminele din grupul B care de multe ori sunt distruse în
tubul digestiv; sintetizează în tubul intestinal vitamine din grupul B.
Germenii de grâu
 reprezintă cea mai bogată sursă naturală
de vitamina E care este esenţială vieţii
umane, fiindcă exercită o funcţie de
neînlocuit în reproducere.
 100 g de germeni grâu, incluse zilnic în
alimentaţia noastră, sunt suficiente pentru
a satisface necesităţile noastre normale
în vitamina E şi contribuie la asigurarea
necesarului de vitamine din complexul B.
Porumbul.
 Conține proteine, glucide, grăsimi
minerale și vitaminele B,E. Mămăliguța
preparată din făină de porumb este
hrănitoare și ușor de digerat ( e
important ca să fie bine fiartă).
Porumbul fiert, de asemenea, este bun
și recomandat. Bogat în acizi grași
polinesaturați, uleiul de porumb previne
creșterea colesterolului din sînge.
OBEZITATEA

 Dacă alimentația este excesivă, masa

organismului crește repede, vine etapa
obezității, ceea ce duce la dereglări
bruște ale schimbului de substanțe și ale
altor funcții ale organismului copilui.
Periculos este faptul că un numaăr de
copii devin în viitor oameni bolnavi, iar
durata vieții lor va fi mai mică.
 Pentru a evita obezitatea, se recomandă:
De redus la minimum în raţia alimentară produsele animale grase
(carnea roşie

produsele lactate grase ş .a.) şi dulciurile; de limitat consumul de

produse de panificație (pâine, macaroane, crupe e t c) .

Pentru adulţi de limitat, iar pentru copii se recomandă de exclus din

bucate condimentele(piper, cuişoare şi altele), produsele picante (ardei,
hrean, muştar, murături ş.a,) care măresc pofta de mâncare.

Se mănâncă puţin, dar mai des (6-7 ori pe zi). Pentru a înlătura foamea
care apare în timpul zilei se mănâncă un măr, un morcov sau se bea un
pahar de suc, chefir (ceva care nu este caloric).

Surplusul în greutate al organismului se evită prin practicarea sportului

şi a activităţii fizice.
Practici alimentare incorecte la
adolescenţi
 Obiceiurile alimentare dobândite în adolescenţă au
repercusiuni importante asupra stării de sănătate,
atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.
 Studiile nutriţionale arată că gustările (snack)
constituie un model alimentar frecvent întâlnit la
şcolari, adolescenţi şi studenţi, iar folosirea de fast-
fooduri (minuturi) a înregis­trat o creştere
impresionantă. Aceste produse alimentare sunt
bogate în calorii, conduc la obezitate (40-50% din
calorii care provin din grăsimi în mare majoritate
saturate) și au un conţinut scăzut de calciu şi
vitamina A.
Practici alimentare incorecte la
adolescenţi
 Produsele de carne, mezelurile sunt folosite în alimentaţie
datorită gustului plăcut; a saţietăţii şi lipsei necesităţii
preparării. Unele dintre aceste produse alimentare sunt
con­siderate în mod greşit de către adolescenţi chiar
dietetice (parizer, crenvurşti)? Ele conţin aditivi alimentari
care pot avea un efect nefast.
 Omiterea meselor, în special a micului dejun, a devenit o
obişnuinţă la copiii şcolari și la adolescenţi datorită lipsei
de timp, priorităţii altor activităţi, nesupravegherii de către
adulţi sau temerii de obezitate. Aceasta reprezintă un
obicei nesănătos, micul dejun trebuie să fie consistent, cu
un conținut crescut de proteine, având în vedere faptul că
în cursul dimineții solicitarea fizică și psihică este maximă.
Care sunt măsurile de profilaxie a
intoxicaţiilor alimentare?
 La prevenirea îmbolnăvirilor infecţioase digestive
contribuie păstrarea curată a alimen­telor. Aceasta
presupune prepararea atentă a alimentelor, mai ales a
cărnii. Hrana trebuie consumată la cât mai scurt timp după
preparare, evitând alterarea ei prin păstrare. Dacă trec
 mai mult de 2 ore de la preparare fară a fi consumată,
hrana trebuie păstrată la rece sau rea­dusă la temperatura
de preparare. Alimentele crude şi instrumentarul folosit la
prelucrarea lor nu vor veni în contact cu alimentele gătite
şi cu instrumentarul utilizat în manevrarea scestora din
urmă. Suprafeţele pe care se pregătesc alimentele trebuie
să fie curate. Alimen­tele vor fi menţinute curate şi
inaccesibile muştelor, rozătoarelor si altor animale.
 ●
Înainte de cumpărare (folosire),
examinaţi cu atenţie produsul
alimentar (culoarea, gustul,
mirosul, consistenţa etc.).
●
Nu cumpăraţi carnea şi peştele
care nu au fost supuse controlului
de către medicul veterinar.

Reţineţi! Laptele cumpărat de la piaţă sau

●

de la persoane necunoscute
trebuie fiert în mod obli­gatoriu.
●
Toate conservele bombate să fie
aruncate imediat. Nu se conservă
cireşele, caisele, pier­sicile şi
prunele cu sâmburi din motivul că
sâmburii conţin substanţe care
pot fi toxice.
 Reţineţi! ●
Fixaţi-vă o regulă: toate produsele gătite, dacă
au fost păstrate în frigider mai mult de o zi,
înainte de a fi servite, sunt supuse prelucrării
termice depline (spre exemplu: felul întâi se
fierbe câteva minute, carnea se prăjeşte etc.).
●
Nu se admite păstrarea îndelungată a cărnii
dezgheţate şi a peştelui; ele trebuie supuse
imediat prelucrării termice.
●
Lucraţi la bucătărie doar cu mâinile curate, cu

Reţineţi!
un batic (o bonetă) pe cap, cu şorţ. în
bucătărie nu se face nimic cu mâinile murdare
şi nu se trece de la o operaţie murdară, ca
spălarea legumelor, la alta curată, ca tăierea
fripturii sau a pâinii. înainte de o ast­fel de
operaţie, mâinile se spală bine cu apă şi
săpun.
●
Toată vesela, instrumentele de bucătărie,
utilajul, se spală după fiecare folosire, se
menţin curate in permanenţă, se păstrează in
dulapuri inaccesibile muştelor, rozătoarelor
etc.
 Reţineţi! ●
Termenul şi condiţiile de
păstrare a produselor
alimentare şi semifabricatelor
este indicat de către
producător pe ambalaj.
●
Produsele uşor alterabile se
păstrează în frigider.
Reţineţi! ●
Alimentele care se servesc ca
atare (brânza, şunca, mezeluri,
fructe etc.) se păstrează în
frigider astfel încât să nu fie în
contact cu alimentele care vor
fi preparate prin utilizarea
focului (fierbere, prăjire,
coacere).
 Castraveții, roșiile, ridichea de lună
Pe suprafața legumelor se găsește sol
trebuie spălate într-un volum mare de
contaminat cu microbi și ouă de paraziți
apă curgătoare, timp de cel puțin 5
–helminți. De aceea, prelucrarea lor
minute. Se consideră spălate legumele
trebuie efectuată minuțios și calitativ
de pe care a fost înlăturat complet
pentru a fi îndepărtate toate impuritățile
conținutul de sol și alte impurități
mecanice și biologice.
mecanice.
 Morcovul, sfecla,
Pentru a îndepărta solul
cartoful, pătrunjelul şi
și nisipul de pe Cartoful trebuie curăţat
alte legume
verdețuri- frunze de bine de ochiuri (zonele
rădăcinoase cu
pătrunjel, țelină,mărar, de încolţire) şi înlăturate
rămăşiţe de sol se
cozi de ceapă verde,- părţile înverzi­te, bogate
înmoaie timp de 10-15
acestea se țin în apă și în solanină, care este
minute în apă rece, apoi
apoi se spală minuțios toxică.
se curăţă, se spală şi
în apă curgătoare.
se clătesc bine;
Cum să reducem riscurile în utilizarea legumelor şi a fructelor:

Dacă este posibil, cultivaţi propria voastră grădină şi livadă;

Fructele şi legumele mari şi frumoase nu sunt întotdeauna cele mai sănătoase;

Spălaţi foarte atent fructele, legumele şi verdeţurile pentru a micşora riscul de

contami­nare parazitologică;

Curăţaţi fructele şi legumele de coajă;

Evitaţi cumpărarea şi folosirea legumelor şi a fructelor coapte forţat prin tratament

cu substanţe agrotoxice.
 Metode de păstrare a legumelor şi a
fructelor
 Legumele şi fructele se recomandă să fie
păstrate în stare naturală în lăzi, cutii cu
găuri pentru aerisire, saci de pânză etc.,
într-o încăpere cu temperatura şi
umiditatea constan­tă (de regulă în
beciuri). Unele fructe, legume şi
pomuşoare nu au termen îndelungat de
păstrare în stare naturală şi pentru a evita
putrefacţia lor se recomandă diferite
metode de păstrare.
 Metode de păstrare a legumelor şi a fructelor

Uscarea Crear Creare Marin

fructelor
ea a unui area Cons
(mere,
pere, unui mediu legu evare
prune, cu a Păstr
medi melor Cong
caise, conce casni area
vişine u cu ntraţie cu elare
etc) într- că în în
conce înaltă ajutor a la
un borca frigid
curent ntraţi de ul Prin temp
ne de er la
de aer e sare acizil răcire eratur
fierbinte de sticlă temp
înaltă or : a de
sau în
bucătă prin eratur
urma de alime -20°C
contactu rie fierbe a de
zahăr ntari re la .
lui direct (murat 0-4
cu o (gem ul (acid tempe C,
suprafaţ uri, legum acetic ratură
ă
încălzită comp elor,fru , acid înaltă;
; oturi); ctelor); citric);
Ce mănâncă diferite popoare?
MEXICO
MAREA BRITANIE
CAROLINA DE NORD
AUSTRALIA
GERMANIA
CALIFORNIA
ITALIA
CANADA
FRANȚA
JAPONIA
CHINA
LUXEMBURG
POLONIA
MONGOLIA
TURCIA
MALI
INDIA
BUTAN
CHAD
ECUADOR
 GUATEMALA

www.time.com/time/photogallery
 MOLDOVA

www.time.com/time/photogallery
 Testul ne ajută să recunoaștem şi să consolidăm
starea emoţională dorită, şi într-o anumită măsură,
să ne consolidăm poziția în societate.
Fiecare dintre oamenii mici din copac au o stare
de spirit diferită şi au o poziţie diferită.
În primul rând, identifică omulețul care consideri
că seamănă cel mai mult cu tine. După aceea,
alege omulețul cu care ţi-ai dori să semeni.
alege cine eşti şi cine ţi-ai dori să fii…  
 Acestea sunt rezultatele testului:
  Omulețul cu numărul 1, 3, 6 sau 7 - această alegere te caracterizează că fiind o persoană motivată,
care nu se teme de nici un obstacol în viață.
 Omulețul cu numărul 2, 11, 12, 18 sau 19 - acesta te caracterizează ca fiind o persoană
comunicativă, care este gata oricând să ofere un sprijin prietenilor săi.
Alegerea cu numărul 4 te definește că fiind o persoană cu o poziţie stabilă în viaţă, o persoană care
dorește să realizeze cât mai multe, dar fără să depăşească dificultăţile care pot să apară în cale.
Omulețul cu numărul 5 este mereu obosit, slab, nu are suficientă forţă de viaţă.
Numărul 13 sau 21, această alegere te definește că fiind un pic reținut; de multe ori ești expus unor
probleme interne şi eviți comunicarea frecventă cu oamenii.
Omulețul cu numărul 8 gândește pentru el însuși și se scufundă mult prea des în propria lui lume.
Omulețului cu numărul 9 îi place să se distreze şi este un omuleț fericit.
Numerele 10 sau 15 - te adaptezi cu succes la viață și te afli într-o stare emoțională optimă.
Omulețul cu numărul 14 se află cuprins de un colaps emoțional. Cel mai probabil ești expus la o
criză interioară.
Omulețul cu numărul 20 este, de obicei, alegerea unei persoană cu o foarte mare încredere în sine.
Ești un lider natural și dorești că oamenii să-ţi asculte întotdeauna părerea.
Ai ales omulețul cu numărul 16? Ai obosit încercând să tot sprijini pe cineva, dar nu ai observat
asta?
Tu, îmbrățișezi omulețul cu numărul 17 – în acest caz, ai tendința de a te evalua ca  fiind un om
înconjurat de atenție.
Mulțumesc pentru atenție!