Revigorarea turismului prin

dezvoltarea turismului rural

• Posibilităţi de cazare în mediul rural
•  
• Avantajele turismului rural pot fi caracterizate de:
• echilibru ecologic practicat şi respectat de
turismul rural;
• turismul rural ca alternativă la turismul clasic;
• pensiunile se pot realiza mai uşor cu fonduri mai
puţine.
• Posibilităţile de cazare în mediul rural sunt extrem de diverse, în
conformitate cu disponibilităţile gospodăriei şi cu dorinţele şi
exigenţele turistului. În ţara noastră, practica închirierii spaţiilor de
găzduire amenajate de săteni în scopuri turistice este abia la
început. La ora actuală impunerea unei cointeresări economice
între ţărani şi turişti generează încă reticenţe notabile. Una dintre
cauze este faptul că stă în firea ţăranului român să fie ospitalier cu
toţi cei care îi păşesc pragul casei şi mai presus de aceasta să fie
generos, fără a accepta avantaje materiale sau plată în schimbul
unei atitudini consacrate de o îndelungată şi frumoasă tradiţie; pe
de altă parte, turistul, cunoscând această trăsătură morală a
ţăranului, preferă să îndure capriciile naturii sau să se rezume la
solicitările minime pentru a nu se simţi împovărat de acceptarea
unor servicii pe care este conştient că nu le va putea răsplăti
prompt.
• Desigur, asemenea atitudini şi simţăminte sunt demne de toată laudă şi
probabil că ele vor dăinui cât timp va dăinui şi lumea rurală. Ele nu trebuie
să fie unilaterale întrucât sub această formă nu pot încuraja relaţiile
durabile în timp. O relaţie sigură şi durabilă are inevitabil şi conotaţii
economice şi nu poate fi susţinută decât în condiţiile promovării
avantajului reciproc, chiar dacă nu toate componentele acesteia pot fi
"contabilizate". De altfel, se remarcă în ultima vreme în mediul rural o
accentuare a pragmatismului relaţiilor de tip social, pe fondul acutizării
unor dificultăţi economice concomitent cu emanciparea modului de viaţă.
Această tendinţă poate fi extrapolată în relaţia de tip turistic, cu atât mai
mult cu cât spaţiul rural intră tot mai mult în sfera cererii turistice, iar
turiştii devin tot mai exigenţi în legătură cu calitatea produsului turistic
oferit şi în consecinţă, tot mai dispuşi să suporte financiar costul presupus
de aceasta. Prin urmare, în mediul rural pot fi amenajate de către sătenii
înşişi, cu cheltuieli minime sau modeste, facilităţi de găzduire pentru
turiştii aflaţi în trecere sau în sejur. În condiţiile demarării şi funcţionării
unui sistem de cazare contra cost, implicaţiile sale în plan economic pot fi
notabile, atât la nivelul individual, cât şi la cel al colectivităţii.
• Nu este mai puţin adevărat că şansele de reuşită şi, mai ales,
fiabilitatea acestor iniţiative sunt minime atunci când ele survin sau
fiinţează în context izolat. În toate ţările cu tradiţie turistică rurală s-
a procedat la o punere în loc a unui veritabil sistem turistic de
îndată ce solicitarea pieţei a devenit certă. Principalele modalităţi
tehnice de asigurare a cazării turistice în mediul rural sunt, în
general, adoptabile, indiferent de tipologia şi localizarea aşezării
rurale. Cu dorinţa de a veni în întâmpinarea preocupărilor şi
iniţiativelor persoanelor sau organismelor conştiente de
însemnătatea şi oportunitatea edificării unui sistem ierarhizat de
organizare şi coordonare a spaţiului turistic rural am selectat o serie
de aspecte relevante referitoare la experienţa franceză, deosebit de
reprezentativă în acest domeniu. Ele nu au menirea de a sugera căi
de urmat, ci doar de a evidenţia direcţii probabile de prospecţiune
necesare în vederea elaborării unor modele adecvate condiţiilor
specifice ale ruralului românesc.
• Găzduirea (cazarea) în mediul rural
• Nu este mai puţin adevărat că şansele de reuşită şi, mai ales, fiabilitatea acestor
iniţiative sunt minime atunci când ele survin sau fiinţează în context izolat. În toate
ţările cu tradiţie turistică rurală s-a procedat la o punere în loc a unui veritabil
sistem turistic de îndată ce solicitarea pieţei a devenit certă. Componentele de
bază ale sistemului turistic (implicit la nivel rural) fiind patrimoniul, cazarea şi
vânzarea produsului, este evident că iniţiativa punerii în sistem a facilităţilor de
cazare nu poate veni exclusiv din partea deţinătorilor potenţiali - ţăranii - întrucât
aceştia nu au certitudinea vandabilităţii şi nici priceperea de a elabora o reţetă
turistică completă (inclusiv reclamă şi vânzarea produsului). De aceea, pornind de
la premisele influenţei faste a activităţilor turistice asupra echilibrului socio-
economic al mediului rural, este oportună implicarea forurilor cu putere de decizie
în domeniile legislaţiei turistice, agricole, silvice şi a fiscalităţii pentru promovarea
unor iniţiative de natură să asigure demararea, stimularea şi rentabilizarea
turismului rural. Această promovare trebuie dirijată, în primul rând, spre
acordarea creditelor şi a facilităţilor de rambursare acelor întreprinzători rurali
dispuşi să presteze activitate turistică, precum şi spre susţinerea unor organisme
sau organizaţii care să susţină din punct de vedere managerial fenomenul turistic
rural.
• În mediul rural, hotelurile şi motelurile sunt relativ puţine şi sunt
amplasate cu predilecţie pe drumurile de interes naţional, cel mai adesea
în proximitatea unor obiective de interes turistic şi în punctele de
convergenţă rutieră. Ele satisfac în special turismul de pasaj şi se
caracterizează printr-un nivel anost al dotării tehnice şi al serviciilor
prestate de obicei în maniera ofertei citadine. Desigur, în condiţiile
microprivatizării şi a expansiunii pensiunilor turistice cu caracter familial,
acestea pot deveni centre de polarizare pentru turismul local, în condiţiile
în care s-ar optimiza relaţia ofertă-preţ şi, mai ales, s-ar impune în
circulaţia turistică prin produse locale specifice, promovate eficient prin
mediile de informare turistică. Pot fi avute în vedere şi modalităţile de
implementare a unor noi capacităţi de cazare prin investiţii ale comunităţii
locale sau prin subvenţii după modelele aplicate cu succes şi în alte ţări.
Neîndoielnic, aceste practici implică existenţa prealabilă a unei surse certe
de atractivitate turistică, elaborarea unor studii temeinice de fezabilitate
şi punerea în practică a unui sistem eficient de gestionare a investiţiei.
• Transformarea unor clădiri de locuit existente şi
punerea
• lor în valoare din punct de vedere turistic
• Dacă deja au utilităţile necesare şi suficiente, se pot
modifica destinaţiile camerelor cu dotările noi
necesare;
• se pot realiza unele modificări interioare, inclusiv a
pereţilor interiori, dacă nu sunt de rezistenţă, astfel ca
să asigurăm utilităţile necesare pentru turism;
• Modificări atât la interior cât şi la exterior prin adăugiri
de aripi noi;
• Condiţii minime de îndeplinit la transformarea
• construcţiilor existente
• Asigurarea unei băi la cel mult două dormitoare;
• Realizarea serviciilor de masă la parter sau subsol;
• Spaţiul de servire a mesei să fie lângă bucătărie;
• Asigurarea unui spaţiu pentru biliard, jocuri mecanice pe timp nefavorabil
plimbărilor;
• Asigurarea unui spaţiu, hol, birou pentru recepţie la parter;
• Asigurarea de garaje sau locuri de parcare pentru autoturisme la subsol,
parter sau în curte;
• Nu se vor modifica pereţii portanţi (de rezistenţă) decât numai de către
specialişti prin refacerea calculului de stabilitate şi rezistenţă la noul
sistem structural
• Se vor reamenaja şi folosi la maximum din punct de vedere turistic
anexele gospodăreşti existente.
• Turistului trebuie să-i prezentăm şi să-l captivăm cu anexele gospodăreşti,
putând astfel să-i asigurăm pe lângă hrana ecologică necesară şi un loc în
care să se simtă bine şi în care să-şi folosească o parte din timp învăţând
din tradiţiile poporului român.
•  
• O atenţie deosebită trebuie acordată:
• curţii ;
• grădinii;
• peisajului înconjurător, pentru ca turistul să se simtă cu totul deosebit.
• Scoaterea în evidenţă şi etalarea tradiţionalului, fără a abuza de acesta,
reprezintă o soluţie abordabilă peste tot şi cu succes.
• În majoritatea judeţelor ţării s-au păstrat obiceiurile arhaice nealterate,
activităţi meşteşugăreşti practicate de secole, multiple bogăţii naturale şi
un cadru al mediului înconjurător în care predomină pădurile.
• Se pot realiza pensiuni turistice şi ferme agroturistice la care poate veni orice
doritor să-şi petreacă câteva zile de concediu într-o atmosferă liniştită, uitând de
activităţile cotidiene şi sorbind cu plăcere din frumuseţile patriei noastre
• În spaţiile de cazare şi în grupurile sanitare se va asigura în sezonul rece minim o
temperatură de 18ºC;
• La grupurile sanitare se va asigura în permanenţă apă caldă şi rece;
• Construcţiile vor fi realizate astfel încât să se evite deranjarea turiştilor din cauza
zgomotelor produse de instalaţiile termice ale clădirii sau a factorilor de poluare,
inclusiv a zgomotelor produse peste limitele legale admise;
• Nu se admit spaţii de cazare la subsol, fără aerisire, şi fără lumină naturală directă;
• Pardoselile grupurilor sanitare vor fi placate cu materiale ceramice, marmură, fiind
estetice şi de bună calitate. Numai la categoriile 1 şi 2 se admit pardoseli
mozaicate;
• Pereţii grupurilor sanitare să fie placaţi cu plăci ceramice de bună calitate (la
categoria a 2-a se admit şi placări parţiale până la înălţimea de 1,80 m, iar la
categoria a1-a pereţii pot fi acoperiţi cu zugrăveli lavabile;
• Nu se admite practicarea jocurilor de noroc sau a jocurilor distractive pe holuri, ci
numai în spaţii special amenajate şi cu intrări separate faţă de fluxul turiştilor;
• În spaţiile destinate cazării se pot amenaja activităţi de birouri sau firme de până la
15 % din capacitatea de cazare;
 Case naturale
• Casa a fost în strânsă legătură cu mediul natural
înconjurător fiind construită pentru o lungă perioadă de
timp din materiale locale:
• Pământ;
• Piatră naturală;
• Pământ ars;
• Lemn şi alte produse.
• Datorită faptului că pereţii erau făcuţi din materiale grele
masive, învelitoarea care era şi ea din materiale cu o
grosime şi o pantă importantă micşorau efectul de răcire
bruscă şi accentuată a temperaturii aerului interior iarna,
precum şi creşterea excesivă vara.
 Case artificiale
• Arhitectura de astăzi a pierdut cele mai multe din
rădăcinile sale tradiţionale de realizare a casei.
• Sunt folosite materiale de construcţie noi cum ar fi :
• betonul armat,
• oţelul;
• sticla;
• masele plastice.
• Casa de astăzi este un spaţiu capsulat, proiectată astfel
încât să facă faţă unui mediu înconjurător din ce în ce
mai ostil.
• În decursul timpului omul nu a fost îngrijorat de faptul
că sănătatea lui ar putea să fie influenţată de casa în
care locuieşte.
• El a considerat casa sănătoasă, cu atât mai mult cu cât
a fost realizată cu o tehnologie mai modernă.
• Ne confruntăm cu probleme deosebite de sănătate
care au apărut tocmai din cauza tehnologiilor de ultimă
oră, ce au fost concepute pentru a ne îmbunătăţi viaţa.
• Efectele negative pe care materialele de
construcţie sintetice, artificiale, le pot avea
asupra sănătăţii oamenilor nu sunt cunoscute cu
precizie.
• În această perioadă societatea s-a profilat pe
sinteza unor substanţe cu totul noi, cele mai
multe dintre ele fiind derivate din petrol, cărbune
şi gaze naturale, care formează o lume în cea mai
marte parte străină şi ostilă pentru noi.
• Problemele de sănătate pot să apară după mulţi ani de
la utilizarea materialelor, cu atât mai mult cu cât de
cele mai multe ori elementele chimice componente nu
sunt cunoscute cu exactitate, pentru că producătorii
păstrează cu străşnicie secretele de fabricaţie
• Cu cât casa este mai nouă, cu atât materialele naturale
folosite în trecut au fost în mare parte înlocuite cu
materiale sintetice, care pot polua:
• Aerul;
• Apa;
• Solul.
• Materialele de construcţie sintetice, se pot găsi în
diferite locuri din casă şi pot constitui surse de poluare.
• Cele mai multe dintre ele dau emanaţii de:
• Compuşi organici volatili;
• Vapori toxici;
• Mirosuri specifice, (formaldehida, formol, vinil-clor,
pentocloro-fenol, cetona, toluen, benzen);
• Materialele de construcţii se încarcă cu electricitate
statică şi permit aderarea uşoară a prafului şi a altor
impurităţi
• Materialele de construcţie sintetice, prezintă o serie de
dezavantaje:
• nu sunt biodegradabile;
• cele mai multe dintre ele nu sunt reciclabile;
• cantităţi tot mai mari de reziduuri din aceste materiale sunt
depozitate haotic în mediul înconjurător;
• constituie un risc ridicat în caz de incendiu, pentru că în
astfel de situaţii elimină gaze toxice care formează un fum
foarte dens;
• se înregistrează un fenomen de îmbătrânire a acestor
materiale prin modificarea în sens nefavorabil a
proprietăţilor fizico-mecanice, a aspectului, în cele din
urmă ajungând în situaţia de a nu se mai putea folosi.
• Casa noastră este făcută din foarte multe materiale pe
bază de răşini sintetice care poluează mediul înconjurător,
aerul şi apa.
• Nu permite schimbul de aer între interior şi exterior
• Aerul din interior păstrează foarte mulţi vapori de apă care
fac să crească posibilitatea de apariţie a condensului şi
favorizarea dezvoltării ciupercilor, mucegaiurilor şi
bacteriilor, precum şi a vaporilor toxici care pot să ajungă la
concentraţii periculoase cauzatoare de boli
• Oamenii încep să-şi pună întrebări legate de aceste
materiale apărând:
• noţiuni tehnice noi;
• soluţii constructive noi (case ecologice, case inteligente).
• CASE ECOLOGICE
•  
• Orientarea în străinătate cât şi la noi în ţară este de a se
renunţa la betoanele grele şi înlocuirea acestora cu
materiale de construcţie alternative.
• Un astfel de material alternativ este constituit din plăcile
aglomerate din lemn cu ciment.
• Materialul care este sub formă de plăci sau cărămizi, are o
configuraţie din mai multe straturi, cu feţe din fibre din
lemn aglomerate cu ciment şi cu miez din polistiren.
• Aceste materiale asigură un înalt nivel de izolare termică şi
fonică, în plus peretele respiră permiţând circulaţia
vaporilor din interior către exterior.
• Plăcile sunt ignifugate şi foarte rezistente, foarte uşoare şi
economice.
• Montajul este facil şi rapid, folosindu-se pentru:
• orice fel de pereţi;
• tavane;
• mansarde;
• faţade, având o rezistenţă mecanică şi fizică foarte bună;
• se pot tencui cu orice fel de tencuială;
• se asigură o viteză mare de execuţie;
• costuri avantajoase faţă de alte materiale;
• rezultă o locuinţă sănătoasă.
• Materiale alternative - sistemele din gips carton
(RIGIPS)
•  
• Sunt constituite dintr-o structură metalică (profile)
orizontală şi verticală drept suport şi din plăci
compuse dintr-un strat de gips de carieră rehidratat,
rezistent şi foarte aderent încorporat între două foi de
carton special care realizează închiderea structurii
obţinându-se suprafeţe perfect netede.
• Suportul şi plăcile constituie un sistem constructiv de
compartimentare interioară ca pereţi interiori, placări
de pereţi şi tavane false.
• Casele ecologice sunt construite de obicei din buşteni masivi sau
din elemente profilate, prezentând interes atât pentru aspectul lor
natural, cât şi pentru durata redusă de execuţie şi costul redus al
materialelor.
• Lemnul respiră şi reglează în mod natural climatul intern al casei,
stabilizează umiditatea şi funcţionează ca o barieră împotriva
zgomotelor din exterior.
• Îmbinarea se realizează fără a folosi cuie sau legături metalice, în
perfectă concordanţă cu conceptul de “cămin ecologic”
• În general în lucrările de construcţii realizate în ţara noastră, se
utilizează lemnul de răşinoase (brad, molid) sau de stejar.
• Lemnul de stejar are rezistenţe mecanice mari, durabilitate mare în
timp (peste o sută de ani faţă de câteva zeci de ani la răşinoase)
• Se recomandă pentru:
• finisaje luxoase (lambriuri);
• pardoseli supuse la un grad de uzură ridicat;
• trepte la scări interioare;
• elemente de rezistenţă (stâlpi, grinzi, tălpi de susţinere), puternic
solicitate la eforturi statice sau expuse intemperiilor.
• Lemnul de răşinoase este de esenţă moale
utilizat în mod curent pentru:
• realizarea structurilor uşoare;
• realizarea şarpantelor pentru acoperişuri;
• realizarea cofrajelor; pentru elemente
decorative de valoare medie.
• Structurile integrale din lemn sunt
recomandate la construcţia:
• Caselor de vacanţă (figura 10.4.);
• Cabanelor de vânătoare;
• Refugiilor turistice, dezvoltate pe parter şi etaj
de regulă mansardate.
• Structura din lemn se ridică pe o platformă care la rândul ei se sprijină pe
un soclu şi pe fundaţii, care pot fi din piatră şi beton sau piatră naturală.
• La interior structura este parţial aparentă, închiderea plafonului între
grinzi şi finisarea interioară a pereţilor sunt realizate cu placaje din
scândură fălţuită, simplă sau profilată, lăcuită cu lac incolor
• Pardoseala se poate realiza din duşumele sau parchet.
• Închiderile exterioare se pot realiza cu dulapi.
• Finisajul se asigură cu lacuri şi vopsele. Se mai pot folosi placări cu
scânduri fălţuite sau secţiuni cu trunchiuri de lemn.
• Pentru termoizolaţii se poate folosi vata minerală protejată spre interior
de o folie de aluminiu , cu rol de barieră de vapori.
• În cazul acestor construcţii integrale din lemn se recomandă învelitori
uşoare ca şindrilă, şiţă, etc.
• Ca modalităţi de limitare a contracţiei lemnului datorită higroscopicităţii
se pot folosi piese de dimensiuni mai reduse sau lemn uscat în mod
natural.
• Pentru evitarea putrezirii se are în vedere respectarea
regulilor de sortare a materialului lemnos sănătos, de
păstrare şi depozitare, pentru impregnarea superficială
sau profundă cu substanţe antiseptice, fungicide.
• Se vor folosi şi diferite modalităţi de hidroizolare de
aerisire care au ca efect îndepărtarea umidităţii.
• Pentru rezolvarea slabei rezistenţe la foc a lemnului se
folosesc mai multe măsuri de protecţie împotriva
incendiilor prin impregnarea pieselor din lemn înainte
de folosire cu diferite substanţe ignifuge.
• Casele din buşteni
• Reprezintă unul din cele mai vechi sisteme de construcţie, realizat
încă înainte de perioada buloanelor, cuielor de fier, adezivilor de
calitate superioară şi de mare rezistenţă, legăturile fiind realizate
prin îmbinări şi întrepătrunderi ale elementelor de construcţie cu
totul speciale.
• Pereţii sunt alcătuiţi din bârne dispuse orizontal unele peste altele
şi îmbinate prin chertare în punctele în care se întâlnesc.
• Bârnele şi toate elementele de construcţie din lemn sunt tratate
prin impregnare cu soluţii fungicide şi ignifuge, precum şi prin
tratare cu ulei de in şi lacuri speciale de protecţie contra putrezirii.
• Este o soluţie pentru o locuinţă parter şi etaj, confortabilă, pretabilă
în zonele montane şi chiar premontane.
• Pentru etanşeizare se foloseşte o spumă poliuretanică, iar ca
elemente de faţadă se folosesc buşteni de diferite dimensiuni.
• Spaţiul interior este conceput cu deschidere spre peisajul montan,
iar terenul în pantă a permis crearea subpantei realizată din piatră
ce întrerupe monotonia utilizării unui singur material.
• Învelitoarea este realizată din şindrilă tratată prin fierbere în petrol,
putându-se utiliza şi ţiglă.
• Casele din chirpici
• Casa de chirpici face valuri în străinătate, mai
ales că străinii se îndreaptă tot mai mult către
materialele de construcţii ecologice.
• Chirpiciul este un material de construcţie
folosit de sute de ani pentru construcţia
caselor şi este reprezentat de pământ galben
amestecat cu apă şi paie.
• Din compoziţia rezultată se fac fie cărămizi, fie se tencuiesc
pereţii confectionaţi din împletitură de nuiele.
• „Casa de chirpici se construieşte pe structură de lemn.
Odată structura de lemn ridicată pereţii pot fi construiţi din
împletitură de nuiele peste care se adaugă tencuială de
chirpici sau pereţii se zidesc din cărămizi confecţionate din
acelaşi material” (
http://www.romaniatv.net/chirpiciul-face-casa-prietenoasa
-si-ieftina-vezi-cum-se-construieste
)
• În străinătate există o piaţă a acestui tip de construcţie,
există firme care propun şi construiesc adobe house (case
din chirpici), însă în România nu se pot găsi decât câteva
informaţii pe câteva bloguri.
• Românii care ar dori să locuiască într-o astfel de casă,
dacă sunt norocoşi pot găsi prin vreun colţ uitat de
lume un meseriaş care să se încumete la o astfel de
construcţie, nu se va putea lăuda cu acte că sunt
ecologişti.”
• „În străinătate există un interes tot mai mare pentru
casa de chirpici, în România casa de chirpici este
etichetată ca fiind casa săracului. Cei care ar dori totuşi
o casă de chirpici ar trebui să o încadreze la categoria
construcţiilor din lemn, întrucât pentru acest tip de
construcţie nu există cadru normativ şi nu va putea fi
intabulată”, a spus Octavian Ungureanu, arhitect în
cadrul firmei „Trilitica Frame”.
 Avantajele argilei
•  
• Chiar dacă nimeni nu se încumetă să lanseze un
preţ pentru o construcţie de chirpici, un prim
avantaj al unei construcţii din pământ şi paie este
preţul mai mic. Un alt avantaj al construcţiei
prietenoase cu mediul este izolaţia termică bună,
întrucât pământul acumulează greu căldura şi o
emană la fel, locuinţa fiind una răcoroasă pe timp
de vară şi călduroasă iarna. „Chirpiciul este un fel
de cărămidă eficientă datorită paielor din
compoziţie care conţin aer.” Un ultim avantaj ar
fi rezistenţa la cutremure. Fiind construită pe
structură de lemn construcţia este elastică.
• Dezavantajele argilei
•  
• Un prim dezavantaj, dar care pentru unii se poate
transforma în avantaj, întrucât există oameni care
adoră mirosul naturii, ar fi mirosul unei astfel de case.
• „O astfel de casă necesită o atenţie mai mare,
respectiv mai multe lucrări de întreţinere. O casă de
chirpici nu este rezistentă la umezeală. Un alt
dezavantaj este durata de viaţă care este mai mică ca a
unei case de cărămidă”, a precizat Octavian
Ungureanu.
 Finisajele casei de chirpici
•  
• Pentru ca umezeala să nu afecteze casa, unii constructori
recomandă construcţia unei fundaţii mai înalte, precum şi
hidroizolarea acesteia. Fundaţia unei case de chirpici este
recomandat a se confecţiona din bolovani tasaţ.
• La suprafaţă bolovanii fundaţiei vor fi stabilizaţi cu beton.
Acoperişul va fi unul obişnuit de lemn, în schimb este
recomandat ca streaşina casei de chirpici să fie largă, pentru
a feri pereţii de intemperii.
• Finsaje moderne pentru pardoseală înseamnă ca podeaua
casei de chirpici să fie construită din beton. De asemenea, în
casa de chirpici se pot monta finisaje ca în orice casă
normală, cu condiţia ca acestea să fie din plăci de OSB sau
gips carton. Dacă finisajele, fie ele exterioare sau interioare
sunt mai grele, constructorii recomandă îmbrăcarea pereţilor
cu plasă de fier şi tencuirea lor. Astfel, se rezolvă şi problema
cu umezeala pereţilor .