Clasificarea merchandisingului. Tipuri.

Continuare
4. Merchandisingul de seducţie şi de animaţie:
Acest tip de marchandising include tot ceea ce permite a fi
atrăgător, seducător, practic pentru client/ cumpărător.
Este o lucrare care se bazează pe imaginar, design, cele 5
simţuri pentru concepte foarte evoluate. Contribuţia
mobilierului, a tehnicilor de promovare la punctul de vânzare
(PLV – “promotion au lieu de vente”) şi a tehnicilor de
informare la punctul de vânzare (ILV – “information au lieu de
vente”) este foarte importantă.
Merchandisingul de seducţie şi de animaţie are ca obiective:
• - crearea de senzaţii atractive;
• - găsirea de mobilier perfect conceput pentru prezentare
(gondole) cu scopul de a identifica, a informa, a decora şi a
câştiga spaţiu.
 5. Merchandisingul în filme.
Reprezintă o practică de marketing în care brandul sau imaginea
unui produs sau a unui serviciu se utilizează pentru a vinde un altul. Aceasta
se remarcă proeminent în conexiunea cu filmele, mai ales în producţiile
curente, şi în spectacolele de televiziune adresate copiilor.
Merchandisingul în filme este utilizat în producţia de serii televizate
de animaţie pentru copii, permiţând astfel o refinanţare parţială prealabilă a
acestor producţii de filme datorită vânzării anticipate a drepturilor de
reproducere a eroilor acestor serii de animaţie în produse dintre cele mai
diverse, inclusiv pe ambalajele produselor alimentare.
Nume de marcă înregistrate, logo-uri sau imagini de personaje cu
licenţă pentru a se produce, produse cum sunt jucăriile sau hainele care fac
parte sau sunt însoţite de imagini cu licenţă, se vând mai bine decât atunci
când nu sunt însoţite de o asemenea imagine.
Merchandising-ul, în special în conexiune cu filmele adresate
copiilor și adolescenților, alături de spectacolele de TV, sunt reprezentate
adesea de jucării realizate după personajele show-ului sau a obiectelor pe
care acestea le utilizează și de imagini utilizate pe o multitudine de produse
(alimentare și nealimentare), care să il facă pe client să cumpere respectivele
produse, acesta fiind atras de fotografia personajului preferat.
 Uneori merchandisingul dint-un film sau de la un show de televiziune
poate să se dezvolte mult faţă de spectacolul original, chiar decade după ce show-ul
şi-a pierdut larga popularitate (imaginea “Hello Kitty” fiind vizibilă pe o multitudine
de produse alimentare și nealimentare).
O nişă mai mică în merchandising este marketingul pentru produsele
orientate mai mult spre adulţi, în conexiune cu filmele orientate spre adulţi şi show-
urile de televiziune. Aceasta este comună în special cu genul science fiction sau
horror (Star Trek). Ocazional, show-urile care au fost iniţial destinate mai mult
copiilor îşi găsesc intrare către adulţi, şi apare o încrucişare, cu produse de la show-
urile adresate atât adulţilor cât şi copiilor. Cel mai des întâlnit merchandising orientat
spre adulţi este totuşi cel relaţionat cu echipele de sport profesionist (şi jucătorii lor).
Uneori o marcă de produse non-media poate atinge o bună recunoaştere şi respect
doar permiţând să se asocieze numele sau imaginea sa pe un produs fără nici o
legătură care în viitor, datorită acestei asocieri se va vinde astfel foarte bine (un
exemplu ar putea fi marca de haine Harley-Davidson).
Între filmele, show-urile şi mărcile relaţionate cu produse şi merchandising
se pot enumera: Disney Company, Harley- Davidson, Harry Potter, Hello Kitty,
Mashimaro, personajele Looney Tunes, echipa National Hockey League, echipa
NBA, Pokémon, Scooby-Doo, Star Wars, Star Trek, Teenage Mutant Ninja Turtles,
The Simpsons, etc.
Merchandisingul în filme:
 Demersul de merchandising
Reprezintă succesiunea care trebuie urmată pentru a obţine soluţia în
condiţii bune şi cu rezultate semnificative.
1. Constituirea unei baze de date = asamblarea informaţiilor necesare
pentru punerea în aplicare a unei acţiuni de merchandising
2. Conceperea punctului de vânzări
1. Determinarea şi gestionarea fluxului de clienţi
2. Optimizarea coeficientului de ocupare a solului/a suprafeței
magazinului
3. Definirea domeniilor (sau a categoriilor)
4. Organizarea şi poziţionarea rafturilor în funcţie de cei trei factori
precedenţi
3. Gestionarea raioanelor – repartizarea rafturilor pe raion
1. Elementele strategice
2. Variabilele de performanţe ale raioanelor, familiilor de produse
3. Tendinţele de consum
4. Structurile sortimentelor
4. Gestionarea categoriei – prezintă în particular toată problematica
sortimentelor
5. Aranjarea produselor – are în vedere câte mijloace tehnice,
informatice şi cantitative sunt necesare
6. Perpetuarea acţiunilor – urmărirea perpetua a rezultatelor.
 Merchandisingul ↔ trade marketingul
Trade marketing (marketingul comerţului) –ansamblul proceselor de
marketing dinspre producător spre distribuitori, nu înspre
consumatorii finali.
- Problema care trebuie rezolvată ??? care dintre cei doi îl poate ajuta
pe celălalt în arta şi modul de a dezvolta sell out-ul?
- Sell out = califică vânzările efectuate de distribuitor pe lângă
consumator, în timp ce sell in-ul măsoară vânzările efectuate de
producător pe lângă distribuitor.

Managementul categoriei de produse – înainte de a fi considerat o

activitate de gestiune sau de organizare (care nu este decât o rezultantă a
acesteia) vizează organizarea ofertei comerciale cu scopul de a obţine
cea mai mare satisfacţie posibilă a consumatorului (ex. raionul lactate
sau mic dejun, etc.)