Zona Turistica a Deltei

Prezentare generala
 Geografic, Delta Dunarii este situata in sud
estul tarii, in nord-vestul Marii Negre,
marginita fiind la nord de Ucraina si in sud-
vest de
Podisul Dobrogei. Din punct de vedere
administrativ aceasta apartine judetului
Tulcea.
 Pe teritoriul Romaniei este impartita in  “Cel mai tanar pamant romanesc” delta
doua subregiuni geografice: delta propriu- este o campie in formare , suprafata ei
zisa cu o suprafata de 3446 km2 si crescand anual cu apoximativ 40 de metri
complexul lagunar patrati
Razim- Sinoe .Aceasta este a doua ca marime  Ferit de “progresul industrializarii” acest
si cea mai bine conservata dintre deltele nou pamant se constituie intr-un muzeu al
europene . biodiveristatii, de o frumusete salbatica si
 In 1991 Delta Dunării a intrat autentica cum putine tinuturi se mai pot
în patrimoniul mondial lauda.
 al UNESCO, fiind unica delta clasificată
ca rezervație a biosferei la nivel național în
România și ca parc național în taxonomia
internațională a IUCN.
Potentialul turistic natural
Delta Dunării se remarcă prin originalitatea sa peisagistică, morfohidrografică şi faunistică.
 Potentialul turistic cu valoare peisagistica
Originalitatea cadrului natural rezulta din imbinarea in mod spectaculos a suprafetelor acvatice cu
terenuri mlastinoase si grindurile marine si fluviatile, iar plaja marii si dunele de nisip cu peisaje aride si
exotice se impun in atractii turistice importante alaturi de sectoarele deltaice.
Aici se regasesc cele mai inalte dune de nisip din tara (7-8m) la Caraorman, Letea sau Saraturile

Caraorman Letea
 Litoralul marin ofera intinse plaje cu nisip fin , mai ales in zonele Sulina, Sf Gheorghe si Petrisor-Portita

Sf. Gheorghe
 Potentialul turistic climatic
Conditiile de clima, prin regimul termic ridicat (temperatura medie anuala de 11-11,4 grade C), precipitatii mai
reduse , durata mare de stralucire a soarelui favorizeaza practicarea turismului din primavara pana in toama, cura
aero-heliotermala si heliomarina, dar si iarna pentru peisaj, vanatoare si pescuit la copca.

 Potentialul turistic hidrografic

Dintre factorii naturali ai deltei cu o importanta deosebita pentru turism este hidrografia. Delta Dunarii
–”imparatia apelor” este compusa din complexul lagunar Razim-Sinoe si  un numar mare de garle,canale,sahalele,
balti si lacuri, care alaturi de bratele Chilia, Sulina, Tulcea si Sfantul Gheorghe constituie principalele cai de acces si
de circulatie in delta si totodata locuri pentru excursii, agrement nautic si pescuit sportiv
Bratul Chilia
Este cel mai mare dintre bratele Dunarii, avand in vedere debitul, lungimea (117km) si
latimea. Se ramifica in unele locuri in brate secundare (Caslita, Tatarin, Babina-Carnovca)
care la randul lor se individualizeaza in ostroave (1Mai, Periprava , s.a ).
Apele prezina adancimi de peste 30 m.
 Bratul Sulina-Canalul Sulina
Este cel mai scurt şi mai drept braţ al Deltei Dunării.Are o lungime aproximativă de 63 km. Este
regularizat şi canalizat, permiţând navigaţia vaselor maritime cu un pescaj de până la 7 m.. Necesită lucrări
permanente de dragare, care se execută şi în prezent, pentru a fi menţinut navigabil pentru vasele maritime.
În anul 1991, canalul Sulina a fost blocat temporar pentru navigaţie prin eşuarea navei ucrainene Rostock.
Lucrările de eliberare a şenalului navigabil s-au încheiat în anul 2005. În prezent navigaţia pe canalul Sulina se
desfăşoară normal.
Bratul Sfantul Gheorghe
  Este brațul sudic al Dunării și cel mai vechi si are un curs sinuos desfășurat pe 112 kilometri.
Navigația pe acest braț al Dunării este de interes local.
Complexul Lagunar Razim-Sinoe
Format în principal din lacuri, grinduri maritime și câteva formațiuni de relief mai înalte.Lacurile
ocupă circa 85% din complexul Razim-Sinoie și sunt de tip lagunar (Razim, Sinoie, Golovița, Zmeica,
Nuntași și Istria) și de tip limanic (Babadag cu prelungirile sale Tăuc și Topraichioi, Agighiol, toate
transformate în amenajări piscicole) și lacuri cuprinse între grinduri (Leahova-Coșna-Periteașca și cele de
pe grindul Chituc, Edighiolurile). Complexul Razim-Sinoie constituie singurele lacuri litorale salmastre din
România, care sunt legate atât de Dunăre cât și de mare
 Cele mai importante lacuri de delta se gasesc între bratul Chilia si Razelm. Ele sunt: Tatanir, Furtuna, Matita,
Merhei, Babina, Trei Iezere si Bogdaproste în Ostrovul Letea, Obretinul taiat de Canalul Sulina, Gorgova, Isacova,
Rosu, Puiu si Lumina în Ostrovul Sf. Gheorghe iar în Ostrovul Dranov lacul cu acelasi nume.

Lacul Trei Iezere

Lacul Gorgova
Lacul Rosu
 Potentialul turistic biogeografic
 Particularitatile cadrului natural, climatul bland, precum si celelalte conditii de mediu au
determinat dezvoltarea unei flore si faune variate, fara comparatie in restul Europei care
constituie de fapt atractia majora a acestei zone.
 Rezervatie a Biosferei, Delta Dunarii cuprinde peste 1830 de specii de copaci si plante si detine
cea mai compacta suprafata de stufaris de pe glob. În apele mai adânci masivele de stuf
formează plaurul-insula plutitoare

 Pe langa stuf se mai remarca si  papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică ceea ce face ca Delta sa fie
caracterizata in mare parte de o vegetatie specifica mlastinilor
 In Delta Dunarii intalnim plante acvatice precum: nufarul alb, nufarul galben, stomata, lintita, pestisoara,
precum si doua plante carnivore, otratelul de balta si aldrovanda .

Nufar galben Nufar alb Aldrovanda Ostratelul de balta

Zavoaiele, specifice deltei fluviale, sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile si sunt
periodic inundate.
 Delta dunarii-”Paradisul pasarilor”
Fauna ornitologica a deltei este unica in lume,
insumand peste 300 de specii, din care 74
provin de pe alte continente decat cel
European. Delta Dunarii este locul preferat
al pasarilor care o viziteaza in toate
anotimpurile, ea fiind un popas al pasarilor
migratoare, situata la mijlocul distantei
dintre regiunile arctice si cele tropicale.
Se pot vedea impreuna: pelicanul, egreta,
lebada cantatoare, fundacul polar, flamingul
si lacustrul african , vulturul hoitar, starcul
cenusiu, cocorul, califarul, gasca cu gat rosu
dar si specii de interes cinegetic ca rata,
gasca, garlita, lisita etc.
 Fauna piscicola este de mare bogatie si varietate si de interes economic, stiintific, dar si pentru
pescuitul sportiv . Cuprinde 75 de specii. Intalnim crap, somn, stiuca, scrumbie de Dunare, sturioni-
morunul, pastruga ce dau caviarul romanesc.
 Sub aspect cinegetic prezinta importanta si mamiferele de uscat si apa ca mistretul, capriorul,
bizonul si vidra
 Potentialul turistic al arealelor protejate
Rosca-Buhaiova-Hrecisca-rezervatie faunistica în
depresiunea Matita

Perisor-Zatoane-rezervatie faunistica