RÂU

R U S U VA L E R I U
• Un râu este o apă curgătoare
 (permanentă), formată din
unirea mai multor pâraie,
care curge la vale în mod
natural, sub efectul gravitației
, și care se varsă fie într-un
alt râu sau fluviu (ca afluent
 al său), fie într-un lac, într-o 
mare sau într-un ocean.[1]
 Prin infiltrarea unei părți din
apa râurilor în sol, acestea
contribuie și la menținerea
acviferelor subterane pline cu
apă.
ELEMENTE

• Locul de unde râul își ia începutul se numește izvor, iar locul de vărsare,
gura râului. Izvorul se determină convențional și poate fi considerat
locul de confluență a mai multor pâraie, o mlaștină, limbi de ghețari, o
rețea de ravene, unde se aflorează pânzele de apă freatică. Cursul râului
este divizat convențional în trei părți: superior, mediu și inferior. Cursul
superior începe din regiunea izvorului și se caracterizează printr ‑o
viteză de scurgere mare, eroziune accentuată, care se manifestă mai mult
în plan verti‑ cal. În cursul superior, în albia râului, se formează
repezișuri, praguri, cascade. Cursul mediu se caracterizează prin
micșorarea vitezei de scurgere, lărgirea albiei, slăbirea eroziunii în plan
vertical și intensificarea ei în plan lateral. În cursul in ‑ ferior râul are o
viteză de scurgere mică, eroziunea în plan vertical este redusă și
predomină cea laterală. Deseori, la vărsarea râului în mare sau în lac se
formează o deltă . Alte râuri la vărsare formează estuare sau limane
REȚELE HIDROGRAFICE
ȘI SISTEME FLUVIALE
• Râul principal și afluenții lui formează un sistem
fluvia. Afluenții râului sunt de ordinul I, iar afluenții
acestora de ordinul II etc. Suprafața de pe care se
scurge apa unui sistem fluvial se numește bazinul de
acumulare a apelor. Bazinele râurilor se includ în
bazinele mărilor și oceanelor și sunt despărțite de
cumpene de apă, care în munți reprezintă o linie ce
corespunde crestelor șirurilor montane.
B A Z I N E L E OC E A N I CE Ș I
C UM P Ă N A P R I N CI P A L Ă A
U S C A T UL UI :

• 1 – Arctic;
• 2 – Pacific;
• 3 – Atlantic;
• 4 – Indian;
• 5 – regiunile cu scurgere internă
și fără scurgere
SURSE DE ALIMENTARE

• Regimul de alimentare a râurilor este influențat de un

șir de factori fizico‑geografici: condițiile climatice,
orografice, vegetația, structura geo‑ logică, gradul de
înmlăștinire și de răspândire a lacurilor etc. În funcție
de acești factori, râurile se alimentează cu apele
provenite din ploi (alimentare pluvială), din topirea
zăpezilor (alimentare nivală) și a ghețurilor
(alimentare glaciară) și cu apele subterane.
REGIMUL DE
SCURGERE A RÂULUI
• Regimul de scurgere a râurilor este determinat de două grupe de
factori: naturali (fizico-geografici) și antropic. Grupa factorilor
naturali o formează factorii climatici (precipitațiile atmosferice,
evaporarea) și caracterul suprafeței active (relieful, structura
geologică, învelișul vegetal, bazinele acvatice, solul). Factorul
atropic reprezintă: irigarea terenurilor agricole, desecarea
mlaștinilor, construcţia lacurilor de acumulare, aplicarea
metodelor agrotehnice avansate, asigurarea comunală cu apă,
defrișarea pădurilor sau restabilirea lor. Acești factori
condiționează și debitul apei în râu. Debitul este cantitatea de
apă care se scurge într‑o unitate de timp prin secțiunea vie a
râului (se exprimă în m3 /s).