Tema 1.

Viziuni generale
privind dreptul
1
procesual civil
Ilona Josanu, lector unversitar,
Departamentul Drept Procedural
Facultatea de Drept, USM
2020/2021
 I). Acte normative:
2
• Codul de procedură civilă al Republicii
Moldova.Nr.225/2003. h
ttp://lex.justice.md/index.php?action=view&view
=doc&lang=1&id=348338
• Codul administrativ al Republicii
Moldova.Nr.116/2018. http
://lex.justice.md/index.php?action=view&view=d
oc&lang=1&id=376815
• Codul de executare al Republicii Moldova.
Nr.443/2004. http
://lex.justice.md/index.php?action=view&view=d
oc&lang=1&id=336538
 UNITĂȚI DE CONȚINUT:

3 §1. Formele de apărare a drepturilor, libertăţilor şi

intereselor legitime ale persoanelor
§2. Conceptul de procedură civilă şi proces civil
§3. Felurile procedurii civile
§4. Fazele procesului civil
§5. Noţiunea dreptului procesual civil. Obiectul, metoda şi
sistemul dreptului procesual civil
§6. Izvoarele dreptului procesual civil. Acţiunea normelor
dreptului procesual civil în timp, spaţiu şi asupra
persoanelor
4 Trebuie să deosebim
dreptul material de
dreptul procesual.
5
 În cadrul raporturilor juridice materiale
persoanele îşi exercită drepturile şi obligaţiile
subiective.

 În cadrul raporturilor juridice procesuale

persoanele îşi apără drepturile, libertăţile şi
interesele legitime.
6
Metoda de apărare a dreptului - o categorie de
drept material, care constă din măsuri de protecţie
întreprinse în scopul înlăturării impedimentelor de
realizare a dreptului subiectiv încălcat sau
contestat (art.16 Cod civil, art.6 CPC).

Mijloace aplicate de titularul de drept şi organul

jurisdicțional în vederea restabilirii dreptului
subiectiv încălcat sau contestat. (definiția din manual)
 Forma de apărare a drepturilor, libertăţilor şi
7 intereselor legitime – interacțiunea justițiabililor și a
organelor jurisdicţionale care sunt investite de lege cu
competenţa examinării şi soluţionării cauzelor civile în
vederea apărării drepturilor încălcate sau contestate .

Un anumit mod de a acționa al titularului de drept şi al

organului jurisdicțional desfăşurat în vederea restabilirii
dreptului încălcat sau contestat, ori în vederea protecției
interesului legitim. (definiția din manual)
 Metode de apărare a drepturilor:
8 a) recunoașterea dreptului;
b) restabilirea situației anterioare încălcării dreptului și suprimarea
acțiunilor prin care se încalcă dreptul sau se creează pericolul încălcării lui;
c) constatarea sau, după caz, declararea nulității actului juridic;
d) declararea nulității actului emis de o autoritate publică;
e) impunerea la executarea obligației în natură;
f) autoapărare;
g) repararea prejudiciului patrimonial și, în cazurile prevăzute de lege, a
celui nepatrimonial;
h) încasarea dobînzii de întîrziere sau, după caz, a penalității;
i) rezoluțiunea sau modificarea contractului;
j) neaplicarea de către instanța de judecată a actului ce contravine legii emis
de o autoritate publică;
k) alte căi prevăzute de lege..
9 Forme de apărare a drepturilor:

• jurisdicţionale:
1.judiciară;
2.administrativ-judiciară;
3.neguvernamental-judiciară;
4.arbitrală.

• nejurisdicţionale: calea amiabilă,

medierea.
 Forma judiciară presupune examinarea şi soluţionarea cauzelor civile de către
10 instanţele de judecată.

Orice persoana are dreptul la satisfactia efectiva din partea instantelor juridice
nationale competente impotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale ce-i
sint recunoscute prin constitutie sau lege. (art.8 DUDO)
Orice persoană  are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public  şi  într-un
termen rezonabil a cauzei sale, de către o  instanţă
independentă  şi  imparţială,  instituită de lege, care  va  hotărî  fie
asupra  încălcării  drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter  civil … (art.6 CEDO)
Orice persoană  are  dreptul la satisfacţie efectivă din partea
instanţelor  judecătoreşti  competente împotriva actelor  care  violează drepturile,
libertăţile şi interesele sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie,
(art.20 Constituţia Republicii Moldova)
Dreptul la apărare este garantat. Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent,
prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale. (art.26
Constituţia Republicii Moldova)
Orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanţă judecătorească, în
modul stabilit de lege, pentru a-şi apăra drepturile încălcate sau contestate, libertăţile
şi  interesele legitime. (art.5 CPC)
Apărarea drepturilor civile încălcate se face pe cale judiciară. (art.15 alin.(1) Cod
civil).
Forma administrativ-judiciară de apărare a
drepturilor.

Apărarea drepturilor civile pe cale administrativă se

face doar în cazurile prevăzute de lege.

Hotărârea emisă pe cale administrativă poate fi atacată

în instanţa de judecată (art.15 alin.(3) Cod civil).

Art.53 Constituția Republicii Moldova, art.277-278

CPC / Codul administrativ nr.116 din 
19.07.2018 (în vigoare din 01.04.2019)
 Forma neguvernamental-judiciară de apărare a drepturilor
12
1) Procedura de conciliere se desfăşoară între părţile
conflictului, în cadrul unei comisii de conciliere.
(2) Comisia de conciliere se constituie dintr-un număr egal
de reprezentanţi ai părţilor conflictului, la iniţiativa uneia
din ele.
(3) Comisia de conciliere se constituie ad hoc, ori de câte
ori apare un conflict colectiv de muncă. (art.359 Codul
muncii)

În situaţia în care părţile conflictului nu au ajuns la

sau nu sunt de acord cu decizia comisiei de conciliere,
fiecare din ele este în drept să depună, în termen de 10
zile lucrătoare de la data adoptării deciziei sau primirii
informaţiei respective (art.359 alin.(8) şi (9)), o cerere de
soluţionare a conflictului în instanţa de judecată. (art.360
Codul muncii)
13 Forma arbitrală de apărare a drepturilor - cale alternativă
de soluţionare a litigiilor atât de către arbitri numiţi pentru
fiecare caz aparte (arbitraj ad-hoc), cât şi de instituţii
permanente de arbitraj.

Arbitrajul poate decide asupra unui litigiu

1. care a apărut din raporturile de drept civil în sens larg,
2. dintre părţile cu capacitate deplină de exerciţiu,
3. dacă litigiul a fost trimis, cu acordul părţilor, spre
soluţionare în arbitraj,
4. cu excepţia litigiilor în materii în care legea nu permite
soluţionarea lor pe calea arbitrajului.
Legea Nr.23 din 22.02.2008 cu privire la arbitraj.
 Calea amiabilă - cea mai civilizată formă de
14
aplanare a disputelor de drept fără a recurge la
instanţele de judecată sau la alte organe
jurisdicţionale.
Sintagma „soluţionarea litigiilor pe cale amiabilă” se regăseşte, de regulă, în
dispoziţiile finale ale tuturor contractelor încheiate în scris.

Rezultatul materializat al căii amiabile este tranzacţia care poate fi încheiată oricând fie
înaintea adresării în judecată, fie ulterior după intentarea procesului, fie chiar la faza
executării hotărârii judecătoreşti.

Părţile în litigiu pot recurge în asemenea cazuri la serviciile unui mediator.

Medierea reprezintă o modalitate alternativă de

soluţionare a conflictului dintre părţi pe cale
amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane (mediator).
Legea Nr.137 din 03.07.2015 cu privire la
mediere.
15
Procesul civil - totalitatea acţiunilor procesuale înfăptuite de
subiecţii raporturilor de procedură civilă în ordinea stabilită
de lege în scopul examinării şi soluţionării unei cauze civile,
precum şi a executării efective a hotărârii judecătoreşti.
În sens îngust, procesul civil este divergenţa dintre două sau mai multe persoane
care face obiectul examinării şi soluţionării în faţa unui organ de jurisdicţie.
LITIGIUL DE DREPT ESTE OBIECTUL PROCESULUI CIVIL.

Procedura civilă – organizarea şi funcţionarea organelor de

jurisdicţie (autorităţi administrative, arbitraje, instanțe de
judecată), modul de examinare şi soluţionare a cauzelor
civile, precum şi de executare a documentelor executorii.
16 JUSTIȚIA:

1. Totalitatea instanțelor de judecată;

2. Una din cele trei puteri ale statului, abilitată cu soluționarea

litigiilor;

3. Concept al echității și dreptății.

 Sarcinile procedurii civile (art.4 CPC):
17
 judecarea justă a cauzelor civile,
 apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanelor,
 judecarea în termen rezonabil,
 apărarea intereselor statului şi ale societăţii,
 consolidarea legalităţii şi a ordinii de drept,
 prevenirea cazurilor de încălcare a legii.
18
Felul de procedură civilă - ordinea procesuală de intentare,
examinare şi soluţionare a anumitor categorii de cauze civile,
determinată de natura juridică diferită a acestora.

1. PROCEDURI CIVILE CLASICE,

2. PROCEDURI CIVILE DE CONTROL.

19
Procedurile civile clasice (de bază) - proceduri care
stabilesc ordinea de examinare și soluționare în fond a
diferitor categorii de cauze, cu stabilirea circumstanţelor
de fapt, cercetarea probelor, aplicarea legilor materiale,
finalizată cu adoptarea unei hotărâri, precum şi
exercitarea căilor de atac.

Astfel, în cadrul procedurilor clasice instanţa de

judecată realizează funcţia sa de bază - cea de
examinare şi soluţionare în fond a cauzelor civile.
20
Procedurile civile clasice cuprind 3 grupuri distincte de
proceduri:

1. Proceduri contencioase

2. Proceduri necontencioase

3. Procedura insolvabilităţii
 Proceduri contencioase:
21
1) Procedura generală pe acţiuni civile (art.166-276 CPC);

2) Procedura contenciosului administrativ (art.277-278 CPC

şi Codul administrativ. Nr.116/2018);

3) Procedura în cauze cu valoare redusă (art.2762- 2764CPC);

4) Procedura de aplicare a măsurilor de protecție în cazurile

violenței în familie (art.2783-2789CPC);

5) Procedura de suspendare şi retragere a actelor

permisive ce vizează activitatea de întreprinzător (art.27810-
27814 CPC).
 Proceduri necontencioase:
22

1) Procedura specială (art.279 - 343/5 CPC);

2) Procedura în ordonanţă (simplificată)

(art.344 - 354 CPC);
 Procedura insolvabilităţii -
23

Art.355-356 CPC şi
Legea insolvabilităţii Nr.149/2012.
24
Proceduri civile de control - proceduri care NU ţin de
examinarea cauzelor în fond, fără stabilirea
circumstanţelor de fapt şi cercetarea probelor.
În cadrul acestor proceduri, instanţa de judecată are de a
face cu o hotărâre adoptată deja pe o cauză concretă de
către arbitraj naţional sau internaţional ori de către o
instanţa judecătorească străină, cu scopul de a verifica
legalitatea acestei hotărâri, de a o recunoaşte şi de a-i
încuviinţa executarea forţată pe teritoriul RM.

Astfel, în cadrul procedurilor de control instanţa de

judecată realizează funcţia sa facultativă - cea de
control.
25 Procedurile civile de control sunt următoarele:

1) Procedura de recunoaştere şi executare a hotărîrilor judecătoreşti şi

arbitrale străine (art.467- 476 CPC);

2) Procedura în pricinile de contestare a hotărîrilor arbitrale (art.477-

481 CPC);
3) Procedura în pricinile de eliberare a titlurilor de executare silită a
hotărîrilor arbitrale (art.482-486 CPC);

4) Procedura de confirmare a tranzacţiei încheiate

în scopul prevenirii unui proces civil şi de eliberare
a titlului executoriu al acesteia (art.487-490 CPC);

5) Implicarea instanţei de judecată în procedura de executare silită,

inclusiv examinarea contestărilor împotriva actelor executorului
judecătoresc.
 Fază a procesului civil - o totalitate de acte
26 procedurale îndeplinite de către instanţa de
judecată şi participanţii la proces,
la o anumită etapă a desfăşurării procesului,
îndreptate spre atingerea unui scop unic apropiat.
PROCESUL CIVIL CONSTĂ DIN 2 MARI ETAPE:

1. Examinarea şi soluţionarea cauzelor civile (Codul de Procedură

Civilă al Republicii Moldova. Nr. 225 /2003)
2. Executarea hotărârilor judecătoreşti (Codul de executare al
Republicii Moldova. Nr. 443 /2004. Cartea întâi. Executarea
hotărîrilor cu caracter civil (art.1-164).
27 Examinarea şi soluţionarea cauzelor civile constă din faze procesuale
obligatorii şi facultative.

Fazele obligatorii sunt:

1. Intentarea procesului civil (art.7, 166-173 CPC);
2. Pregătirea cauzei pentru dezbaterile judiciare (art.183-191 CPC);
3. Dezbaterile judiciare (art.192-237 CPC): a) partea pregătitoare, b)
judecarea în fond, c) susţineri orale, d) adoptarea şi pronunţarea
hotărârii judecătoreşti;
4. Executarea benevolă a hotărârii judecătoreşti;

Faze facultative sunt:

1) Examinarea în apel (art.357-396 CPC);
2) Examinarea în recurs (art.429-445 CPC);
3) Revizuirea hotărârilor (art.446-453 CPC);
4) Executarea silită a hotărârilor judecătoreşti.
 Dreptul procesual civil este o ramură
28 autonomă de drept care constă dintr-o totalitate
de norme juridice, dislocate într-un anumit sistem,
ce reglementează relaţiile sociale ce apar între
instanţele de judecată şi participanţii la proces
în cadrul examinării şi soluţionării cauzelor civile,
precum şi în cazul executării deciziilor
judecătoreşti sau a altor organe jurisdicţionale.

Cauzele civile rezultă nu doar din raporturi juridice civile, ci şi

din raporturi juridice de familie, de muncă, “şi alte raporturi juridice ”
(art.4 CPC), adică comerciale, ecologice, funciare, locative, fiscale,
vamale, de proprietate intelectuală etc.
29 Dreptul procesual civil, ca ramură distinctă de drept, are
anumite particularităţi:

•caracter sancţionator – garantează eficienţa normelor de drept

material;

•caracter reglementar – legea nu lasă instanţei de judecată şi

celorlalţi participanţi la proces libertatea de acţiune, în sensul în care să
poată să întreprindă orice acţiuni neinterzise. În procesul civil şi
participanţii şi instanţa de judecată pot să facă doar ceea ce este permis
de lege;

•caracter formalist – trebuie respectate exigenţe de formă şi

anumite termene;

•caracter de drept comun – orice activitate ce presupune

examinarea şi soluţionarea anumitor divergenţe şi care nu are o procedură
proprie (cum este cea penală) apelează la normele dreptului procesual civil.
 Metoda dreptului procesual civil este modalitatea prin care statul
reglementează raporturile de procedură civilă.
30
Metoda DPC se manifestă diferit la diferite etape ale procesului civil în
funcţie de conduita subiecţilor procesuali.

DISPOZITIV: intentarea procesului civil doar la cererea unei persoane,

reclamantul poate renunţa oricând la pretenţiile sale, pârâtul le poate
recunoaşte, părţile se pot împăca în orice fază a procesului. Natura
juridică a sancţiunilor procesuale – consecinţe juridice nefavorabile pe
care le suportă participanţii la proces în funcţie de conduita abordată.
(de ex. scoaterea cererii de pe rol, examinarea în lipsa pârâtului,
decăderea din dreptul de a prezenta probe etc.)

IMPERATIV: Prezența unui subiect obligatoriu în raporturile de procedură

civilă, care este autoritate de stat şi se află pe poziţie de superioritate
faţă de ceilalţi subiecţi procesuali. Posibilitatea aplicării de sancţiuni
coercitive de către instanţa de judecată (de ex. amenzile judiciare,
aducerea forţată a martorilor). Caracterul obligatoriu al hotărârilor
judecătoreşti. Garantarea executării forţate a hotărârilor judecătoreşti.

Concluzia:
METODA Dreptului Procesual Civil este
DISPOZITIV – IMPERATIVĂ.
 Dreptul procesual constă din instituţii de drept, formate la
31 rândul lor în norme juridice, care convenţional sunt divizate
în 2 părţi:

partea generală: principii de drept, norme de competenţă,

reglementări referitoare la subiecţii procesuali, la probe, la acţiune
civilă, privind termenele şi sancţiunile procesuale, precum şi
cheltuielile de judecată.

partea specială: norme care reglementează intentarea

procesului civil, pregătirea pricinii pentru dezbateri, examinarea şi
soluţionarea în fond a cauzelor civile, particularităţi procesuale ale
contenciosului administrativ, ale procedurii speciale, ale procedurii
în ordonanţă, căile ordinare şi extraordinare de atac, procedura cu
elemente de extranietate, procedura arbitrală, procedura de
executare silită a hotărârilor judecătoreşti, precum şi procedura în
faţa CtEDO.
32

Dreptul procesual civil este

o ramură autonomă de drept,
care are propriul obiect de reglementare,
propria metodă de reglementare şi
propriul sistem al normelor juridice.
33
Izvoarele dreptului procesual civil:
• sens material: factorii de configurare a dreptului, adică condiţiile
sociale, economice, politice, culturale care determină necesitatea
adoptării de norme juridice noi;
• sens formal: formele de exprimare a reglementărilor instituite de
stat pentru relaţiile dintre instanţa de judecată şi ceilalţi subiecţi.
Modalitatea de examinare şi soluţionare a cauzelor civile este reglementată de:

1. Acte internaţionale cu privire la drepturile omului, precum şi tratate

bi/multilaterale la care RM este parte; Jurisprudenţa Curţii Europene a
drepturilor Omului (precedentul CtEDO).

2. Constituţia Republicii Moldova, legile constituţionale (de modificare şi

completare a Constituţiei), Hotărârile Curţii Constituţionale de
interpretare a Constituţiei Republicii Moldova.

3. Legi organice: legi cadru – codurile (Codul de procedură civilă, Codul de

executare, alte coduri care conţin norme de procedură civilă), precum şi alte
legi organice.
Izvoare internaţionale:
 Declaraţia universală a drepturilor omului, adoptată la New
York la 10.12.1948, (ratificată prin Hotărîrea Parlamentului RM
nr.217 din 27.07.1990).
 Pactul internaţional cu privire la drepturile economice şi politice
(New York, 16.12.1966), ratificat prin Hotărîrea Parlamentului
RM nr.217 din 27.07.1990;
 Convenţia Europeană pentru apărarea Drepturilor şi a
Libertăţilor fundamentale, Roma din 04.11.1950; (ratificată de
RM prin Hotărîrea Parlamentului Nr.1298 din 24.07.1997).
 Convenţia de la Haga privind procedura civilă (ratificată prin
Hotărîrea Parlamentului nr.1136 din 04 august 1992);
 Convenţia de la New-York privind recunoaşterea şi executarea
sentinţelor arbitrale străine (ratificată prin Hotărîrea
Parlamentului nr.87 din 10 august 1998);
 Convenţia europeană cu privire la informarea asupra dreptului
străin (în vigoare pentru RM de la 15.06.2002)
 Izvoare internaționale:
35

 Convenţia CSI privind asistenţa juridică în raporturile juridice în

materie civilă, familială şi penală din 22 ianuarie 1993.
 Tratate bilateral privind asistenţa juridică în materie civilă şi
penală dintre RM şi Republica Lituania (din 10 iunie 1993);
 Republica Letonă (din 10 iunie 1993);
 Ucraina (04 noiembrie 1994);
 Federaţia Rusă (04 noiembrie 1994);
 Republica Turcia (03 decembrie 1996);
 România (03 decembrie 1996);
 Republica Azerbaidjan (14 aprilie 2005);
 Republica Italiană (18 octombrie 2007).
Precedente CtEDO versus Moldova
 ROSCA 22.03.2005 - Securitatea raporturilor juridice
 PRODAN 25.04.2006 - Cu privire la satisfactie echitabilă
 ISTRATE 13.06.2006 - Neexecutarea hotarârilor judecatoreşti. Securitatea
raporturilor juridice.
 GUSOVSCHI 13.11.2007 - Durata excesivă a procedurilor judiciare.
 CEACHIR 15.01.2008 - Admiterea unui apel tardiv.
 CLIONOV 09.10.2007 – limitarea accesului la justiţie pentru neachitarea taxei
de stat.
 TOCONO ŞI PROFESORII PROMETEIŞTI 26.06.2007 – instanţă lipsită de
imparţialitate
 GODOROZEA 06.10.2009 - Necitare în cadrul procedurilor civile.
 BUSINESS SI INVESTITII PENTRU TOTI 13.10.2009 - Limitarea accesului
la justitie prin neadmiterea ca parte la proceduri.
 RASSOHIN 18.10.2011 - Citarea improprie.
 DRAGOSTEA COPIILOR PETROVSCHI ş.a 13.09.2011 - Casarea hotărârilor
judecătoreşti irevocabile prin aplicarea improprie a revizuirii.
 MUDRIC 16.07.2013 - Violenţa domestică.
Izvoare constituţionale:

 Constituţia Republicii Moldova din 

29.07.1994, în vigoare 27.08.1994;

 Hotărârea Curții Constituționale nr.16 din 28.05.98 cu privire la interpretarea art.20

din Constituţia Republicii Moldova. (revizuită prin HCC nr.39 din 09.07.2001 și
prin HCC nr.10 din 16.04.2010).
 Hotărârea Curții Constituționale nr.55 din 14.10.1999 privind interpretarea art.4
din Constituţia Republicii Moldova.

 Hotărârea Curții Constituționale nr.2 din 09.02.2016

pentru interpretarea articolului 135 alin.(1) lit.a) și g)
din Constituția Repubicii Moldova.
Legi organice – izvoare ale DPC:
 Codul de Procedură civilă al Republcii Moldova. Nr.225 /2003
 Codul de executare al Republcii Moldova. Nr.443/2004 Cartea întîi.
Executarea hotărîrilor cu caracter civil (art.1-164)
 Codul administrativ al Republiii Moldova. Nr.116/2018. Cartea a
treia. Procedura contenciosului administrativ. (art.189-258)
 Legea taxei de stat Nr.1216 din 03.12.1992
 Legea Nr.137 din 03.07.2015 cu privire la mediere
 Legea Nr.198 din  26.07.2007 cu privire la asistenţa juridică
garantată de stat
 Legea Nr.23 din  22.02.2008 cu privire la arbitraj
 Legea Nr.24 din  22.02.2008 cu privire la arbitrajul comercial
international
 Lege Nr.87 din  21.04.2011 privind repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil
a hotărîrii judecătoreşti
 Acţiunea în timp a izvoarelor procedurii civile este marcată
de intrarea în vigoare şi abrogarea acestora.
39
• Principiul aplicării imediate a legii procesual civile noi
(art.3 alin.(1) CPC) Instanţele de judecată din RM aplică legile
procesual civile în vigoare la data judecării cauzei, efectuării
acţiunii de procedură sau executării actelor judecătoreşti.

• Principiul neretroactivităţii legii procesual civile noi

(art.3 alin.(2) CPC). Noua lege procedurală nu duce la
modificarea efectelor juridice deja produse ca rezultat al aplicării
legii abrogate şi nu le desfiinţează.

• Posibilitatea ultraactivităţii legii procesuale civile vechi.

De la data intrării în vigoare a noii legi procedurale, efectele vechii
legi încetează, dacă noua lege nu prevede altfel.

 De ex: art. 258 Cod administrativ

« (1) Procedurile administrative și procedurile prealabile inițiate pînă la data intrării în
vigoare a prezentului  cod, care nu au fost finalizate pînă la 1 aprilie 2019, se vor finaliza
conform prevederilor legale valabile pînă la data intrării în vigoare a prezentului 
cod.»
40 Corelarea forței juridice a
izvoarelor dreptului procesual civil :
 Izvoarele internaționale prevalează asupra celor
naționale;
 Supremația Constituției (***) asupra legilor organice;

 REGULA LEGII SPECIALE. În caz de divergenţă între o normă

generală şi o normă specială, care se conţin în acte normative de
acelaşi nivel, se aplică norma specială.(art.5 alin.(2) Legea cu
privire la actele legislative Nr.100/2017).
 REGULA LEGII MAI NOI. În caz de discordanţă între normele
CPC şi cele ale unei alte legi organice, se aplică reglementările
legii adoptate ulterior (art. 2 alin.(2) CPC).
41 ***Aplicarea directă a
Constituției
 prevederile Constituţiei, ce urmează a fi aplicate,
nu conţin indicaţii referitor la adoptarea unei legi
speciale care ar detalia aplicarea acestor
prevederi ale Constituţiei;

 instanţa judecătorească stabileşte dacă legea care

a fost adoptată până la intrarea în vigoare a
Constituţiei - 27 august 1994 – contravine
prevederilor ei.
 Normele care modifică competenţa instanţei sesizate în
42
momentul apariţiei legii noi, permit existenţa mai multor
soluţii:

1.păstrarea competenţei pentru cauzele în curs de judecată;

2. păstrarea competenţei pentru cauzele în curs de judecată

doar dacă procesul a ajuns în faza dezbaterilor judiciare;

3. dezinvestirea şi transmiterea cauzei instanţei nou

competente.
 Instanța de judecată aplică două
43
categorii de norme (izvoare) de drept:

materiale (art.12 CPC) și procesuale

(art.2 CPC).
44 Diferențe de aplicare a normelor materiale și
procesuale la examinarea aceleiași cauze civile:
 Instanța va aplica norma materială  Instanța va aplica norma procesuală
care a guvernat raportul material în vigoare la data examinării și
litigios, chiar dacă la data soluționării cauzei civile, indiferent
examinării cauzei civile ea (norma de norma materială relevantă.
materială) este deja abrogată.
45 Site-uri necesare și utile:

 www.justice.gov.md
 www.constcourt.md
 www.csj.md
 www.drept.usm.md
 www.moodle.usm.md
 Termeni juridici de reţinut:
 Drept material şi drept procesual;
 Exercitare şi apărare a drepturilor;
 Metodă şi formă de apărare a drepturilor;
 Forme jurisdicţionale şi nejurisdicţionale de apărare a drepturilor;
 Cauză civilă şi litigiu civil;
 Examinare şi soluţionare a cauzelor civile;
 Drepturi, libertăţi şi interese legitime;
 Drept încălcat sau contestat;
 Raport juridic material litigios dedus judecății;
 Drept procesual civil, procedură civilă, proces civil;
 Fel de procedură civilă;
 Procedură clasică şi procedură de control;
 Procedură contencioasă şi procedură necontencioasă;
 Etapă procesuală, fază procesuală.
47 Sarcini pentru studiul
individual:
 1. Determinați dacă dreptul procesual civil este public sau privat.
 2. Argumentați dacă există analogia legii sau a dreptului în cadrul
procesului civil.
 3. Explicați dacă instanța de judecată poate aplica o lege materială
sau procesuală care la data examinării cauzei civile era deja
abrogată.
 4. Identificați care este corelația raport juridic material – raport
juridic material litigios – raport juridic procesual.
 5. Explicați de ce executarea benevolă este fază obligatorie a
procesului civil, iar executarea forțată – fază facultativă.
 6. Stabiliți corelația dreptului procesul civil cu alte ramuri de drept.