Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
bices femural
origine:
capul lung – tuberozitatea ischadică
capul scurt – ½ inferioară a liniei aspre
inserție:
capul fibulei, condilul lateral al tibiei și fascia gambei
inervație:
capul lung – ramuri din n. ischiadic (L5-S2)
capul scurt – ramuri din n. peroner comun
acțiune:
extensia coapsei pe bazin, flexor al gambei și al
genunchiului, rotator extern (gamba este în flexie)
M. semimembranos
origine:
tuberozitatea ischiadică (tendon comun cu b.femural)
inserție:
tendonul direct – fața posterioară a condilului medial al
tibiei
tendonul recurent – lig. popliteu oblic al genunchiului
tendonul orizontal – fața anterioară a condilului medial
tibial
inervație:
n. ischiadic
acțiune:
extensor al coapsei și flexor al gambei, adductor al gambei,
rotator intern al gambei flectate
M. semitendinos
origine:
tuberozitatea ischiadică (tendon comun cu bicepsul
femural)
inserție:
pe faţa medială a tibiei
inervație:
n tibial (ram al ischiadicului)
acțiune:
extensor al coapsei şi flexor al gambei
mai este şi adductor al coapsei şi slab rotator întern al
gambei
m. adductor mare
origine:
tuberozitatea ischiadcă și ramura ischio-pubiană
inserție:
linia aspră și epicondilul medial femural
inervație:
n. obturator
acțiune:
cel mai puternic adductor al coapsei
extensor al coapsei față de bazin
Fascia lata
este fascia de înveliş a coapsei; ea
înconjură muşchii coapsei ca un manşon
prezintă o serie de dependinţe
importante:
îngroşări (tractul iliotibial)
dedublări (teci pentru vase şi pentru
muşchi)
prelungiri în profunzime (septe
intermusculare)
origine:
ligamentul inghinal, şi posterior se continuă
cu fascia gluteală
inserție:
faţa anterioară a patelei, pe fibulă, pe
tuberozitatea şi pe condilii tibiei,
continuându-se apoi cu fascia crurală
a) tractul ilio-tibial
este o panglică fibroasă bine diferenţiată în structura
fasciei lata în partea ei laterală
origine:
posterior din porţiunea superficială a gluteului mare;
anterior din aponevroza de inserţie a muşchiului tensor al
fasciei lata
şi la mijloc din aponevroza gluteală (fascia gluteală îngroşată
aponevrotic la nivelul gluteului mijlociu şi cu inserţia pe
creasta iliacă)
inserție:
pe condilul lateral al tibiei;
mai are o inserţie secundară pe capul fibulei, pe patelă şi pe
fascia crurală.
Rolul tractului iliotibial în mers şi în staţiune este
considerabil (rotire laterala a soldului, abductie si
extensie)
b) tecile muscuare și septele intermusculare
câte o teacă pentru croitor,
gracilis şi pentru tensorul fasciei
lata
de pe faţa profundă a fasciei lata
pleacă două despărţitori
intermusculare:
1.Septul intermuscular
lateral
Se insera pe buza laterală a liniei
aspre şi coboară până la
epicondilul lateral al femurului.
El desparte vastul lateral de
bicepsul femural şi determină la
suprafaţă un şanţ vertical (şanţul
lateral al coapsei).
2.Septul intermuscular
medial
se prinde pe buza medială a liniei
aspre şi trece între adductori şi
vastul medial.
c) teaca vaselor femurale
1. P o r ţ i u n e a s u p e r i o a r ă
2. P o r ţ i u n e a m i j l o c i e
3. P o r ţ i u n e a i n f e r i o a r ă
este bine individualizată şi ia numele de canalul
adductorilor sau canalul Hunter
peretele ant-medial
este format de lama vastoadductorie
constită dintr-un un sistem de fibre arciforme sub
formă de lamă, întins între vastul medial şi
adductorul mare
acoperită de m. croitor învelit de teaca lui şi e
distinctă de foiţa profundă a tecii croitorului
peretele post-medial
este format de adductorul mare
peretele ant-lateral
este format de vastul medial acoperit de fascia lui
prin canalul adductorilor trec vasele femurale şi n . safen intern
în lungul tecii vaselor femurale, cele două vase îşi schimbă treptat
raportul între ele, artera aşezându-se înaintea venei.
orificiul inferior
hiatul tendinos al adductorului mare prin care se realizează
comunicarea cu fosa poplitee
cele două vase femurale, sunt strâns unite între ele printr-o teacă
conjunctivă densă, numită teaca vasculară care, mai ales la nivelul
canalului adductorilor face dificilă izolarea lor
prin acest cuplaj mecanic arterio-venos s-ar favoriza circulaţia
venoasă la nivelul membrului inferior unde ea este mai dificilă.
datorită tecii vasculare, vasele femurale nu intră în contact direct cu
pereţii tecii vaselor femurale