Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Elemente de Hidrologie Inginerească Ii
Elemente de Hidrologie Inginerească Ii
ELEMENTE DE HIDROLOGIE
INGINEREASCĂ
2.3. Debitele cursurilor de
apă
2.3.1. Definiţii, componente.
Debitul lichid, debitul solid
Debitele de apă reprezintă principala mărime
caracteristică a scurgerilor de suprafaţă (a
râurilor) din punctul de vedere hidrologic.
400 400
350 350
200 200
250 250
200 200
100 100
50 50
t
V t Q t dt
0
POTENŢIALUL HIDROENERGETIC
3. 1. Energia şi puterea hidraulică
• Energia totală specifică
(a unităţii de greutate) a unui lichid:
αv 2 p
E = 2g
γ
z
2g γ
Putem defini căderea brută a sectorului:
α v α2v2
2 2
H b z1 z 2 1 1 Eb G Hb γ V Hb
1-2
2g 1-2 1-2 1-2
Utilizând
1
ca unitate de măsură kilowattul oră, obținem:
E b 12 V H b 12 kWh 0,002725 V H b 12 kWh
367
Puterea brută teoretică obţinută cu ajutorul volumului de apă V
este dată de energia produsă în timp de o secundă:
dE b12 V
Pb γ H W 9,81 10 3 Q H W 9,81 Q H kW
dt T
3.2. Potenţialul hidroenergetic
• Potenţialul hidroenergetic (PH) reprezintă echivalentul energetic al
unui volum de apă, determinat pentru o perioadă de timp dată (în
general 1 an). El este de două categorii: teoretic şi amenajabil.
• Se cere să se reprezinte
grafic potenţialul hidroenergetic
liniar al bazinului hidrografic
şi să se haşureze aria puterii P
pe graficul z = z (Q).
Metode de reprezentare a potenţialului hidroenergetic
teoretic
• După calculul potenţialului hidroenergetic teoretic, acesta
trebuie reprezentat grafic, existând mai multe sisteme de
reprezentare:
– prin linii paralele;
p < 100kW/km
p < 100 - 1000 kW/km
p < 1000 - 1500 kW/km
p < 1500 - 2000kW/km
– prin benzi;
– prin izolinii de egală valoare a potenţialului specific;
8 p5
4 p4
p3
3
p2
7
p1
6
5 2