Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTOXICAŢIILE ALIMENTARE
ŞI PROFILAXIA LOR.
INTOXICAŢII ALIMENTARE
4
Tipurile de alimentaţie
incorectă
(clasificarea FAO/OMS)
I. Subnutriţia – patologie cauzată de
alimentaţia cantitativ insuficientă.
6
Formele etiologice
distrofia proteică;
hipo– şi avitaminozele;
rahitismul;
colelitiaze;
anemiile nutriţionale;
guşa endemică;
caria dentară etc.
7
Formele etiologice ale
subnutriţiei
Consecinţele hiperalimentaţiei:
hiperalimentaţiei
obezitate;
diabet;
ateroscleroză;
unele hepatite cronice;
fluoroză.
10
Consecinţele hiperalimentaţiei:
fluoroză
obezitate
11
diabet hepatită cronică
Formele
hiperalimentaţiei:
forma absolută – în cazul
abuzului alimentar;
forma relativă – în baza
reducerii cheltuielelor de
energie.
12
III. Alimentaţie calitativ
neadecvată
13
IV. Alimentaţie neechilibrată –
14
INTOXICAŢII
ALIMENTARE
15
Intoxicaţiile alimentare -
reprezintă maladii acute, rar cronice,
apărute în rezultatul utilizării alimentelor
contaminate masiv cu microorganisme de o
anumită specie sau impurificate cu
substanţe toxice pentru organism, de origine
microbiană sau nemicrobiană.
16
CLASIFICAREA INTOXICAŢIILOR
ALIMENTARE
17
CLASIFICAREA INTOXICAŢIILOR ALIMENTARE
1. Intoxicaţiile alimentare 2. Intoxicaţiile alimentare 3. I A de
microbiene nemicrobiene etiologie
necunoscută
A . toxicozele A. intoxicaţii cu alimente vegetale şi animale toxice A. intoxicaţii
a) bacteriene (provocate de a) de origine vegetală:
intoxicaţii cu plante otrăvitoare (mătrăguna, măselariţa, cucuta cu unele
toxinele stafilococilor, bacilului specii de
ş. a.), cu seminţele buruienilor unor culturi cerealiere
botulinic); (Trihodesma, heliotrop ş.a.);
b) micotoxicoze (produse de
peşti, în unii
intoxicaţi cu ciuperci otrăvitoare (ciuperca albă, buretele pestriţ
toxinele ciupercilor microscopice din ş.a.) cu ciuperci condiţionat comestibile, care n-au fost supuse ani.
genurile Aspergillus, Penicillium, unei prelucrări culinare corespunzătoare (buretele iute, zbărciogul B. intoxicaţii
Fusarium ş.a.); gras ş.a.), cu ţesuturile unor animale veninoase (de exemplu, unele cu carne de
specii de peşti);
b) de origine animală: prepeliţă;
intoxicaţii cu organele unor specii de peşte (marinka ş.a.). C. intoxicaţii
B. intoxicaţii cu alimente vegetale şi animale toxice în anumite
cu harbuz
B. toxicoinfecţiile (cauzate de
germeni potenţiali patogeni - condiţii ş.a.
a) de origine vegetală
eşerihia Coli, Proteus, bacilul intoxicaţii cu sâmburii unor specii de fructe (de caise,
cereus, cl. perfringhens, streptococi migdale, piersice, vişine);
şi de germeni insificient studiaţi - intoxicaţii cu cartofi încolţiţi (conţin toxina – sanolină);
Citrobacter, , Klebsiella, intoxicaţii cu fasole crude (fazină);
Edwardsiella, Iersinia, Aeromonas, b) de origine animală
Pseudomonas ş.a); intoxicaţii cu ficatul şi icrele unor specii de peşti în perioada
depunerii icrelor (ştiucă, scumbrie ş.a.);
intoxicaţii cu mierea de albini produsă din nectar de plante
ortăvitoare
C. intoxicaţiile mixte (produse de C. intoxicaţii cu reziduuri de substanţe chimice
pesticide;
combinarea unor agenţilor patogeni săruri de metale grele;
ca – bacilul cereus şi toxinele substanţele care nimeresc în produsele alimentare din mediu
stafilococul sau proteusul şi ambiant.
stafilococul ş.a.).
I. Intoxicaţiile alimentare
microbiene
19
A. Toxicozele alimentare
apar la consumul produselor ce conţin
toxine ale unui agent cauzal specific
(bacilul botulinic sau stafilococ).
În produsele alimentare bacilul poate
lipsi sau este în cantităţi mici.
20
a) TOXICOZELE BACTERIENE
21
În prezent botulizmul se înregistrează
în urma folosirii următoarelor produse:
22
În produsele alimentare bacilul
nimereşte cînd ele nu sunt bine
spălate de sol sau cu produsele
animaliere şi peşte la prelucrarea
termică incorectă sau
insuficientă.
Perioada de incubaţie 6-12-36 ore.
Simptomele de bază: sindromul
oftalmoplegic şi bulbar şi anume: cefalee,
dureri în epigastru, abdomen, vomă şi
diaree la început care trece apoi în
constipaţie.
Simptomele specifice: tulburări de vedere,
diplopie, dilatarea pupilei, tulburări de
deglutiţie din cauza paraliziei palatului
moale, voce răguşită.
24
S-a calculat că un kilogram de
toxină botulinica ar fi deajuns
pentru a distruge întreaga
populaţie de pe Pămînt.
25
Toxicoza alimentară stafilococică –
este cauzată de ingerarea
produselor alimnetare ce conţin
agentul patogen (stafilococul auriu)
care elimină în ele o substanţă
foarte toxică – enterotoxina.
26
Produsele alimentare:
30
MICOTOXICOZELE- intoxicaţii
alimentare provocate de unele
ciuperci microscopice.
Formele de micotoxicoze:
ergotismul,
fuzariotoxicozele,
aflotoxicoza.
31
Ergotismul - apare în urma folosirii în
alimentaţie a produselor atacate de cornul
secării, care se dezvoltă pe spicele de secară,
mai rar pe cele de grîu.
32
Aflatoxicozele
Dezvoltarea ciupercilor se înregistrează
la nucile de arahide, grîu, ovăs, făină de
porumb, praf de lapte, ouă, ceai, boabe de
cafea.
Fuzarioza -prezintă pericol grav pentru
om şi produsele alimentare preparate din
cereale atacate de mucegaiuri, mai cu
seama din genul fuzarium
(fuzariotoxicozele).
34
Simptomele la ergotism
Decurge sub formă: convulsivă,
gangrenoasă şi mixtă.
Boala incepe acut, forma convulsivă se
manifestă prin dereglări din partea
tractului gastrointestinal şi a sistemului
nervos: greţuri, vomă, dureri în abdomen,
dispare sensibilitatea degetelor, ameţeli,
convulsii ale muşchilor, somnolenţa. În
forma gangrenoasă - afectarea
sistemului neuro-vascular.
Simptomele la
aflatoxicoze:
38
Toxicoinfecţii
39
Produsele alimentare
43
II. Intoxicaţiile alimentare
nemicrobiene
44
Măselariţa
45
Mătrăguna
46
Cucuta
47
cu seminţele buruienilor unor culturi
cerealiere;
48
Semnele de intoxicaţie:
perioada de incubaţie scurtă deoarece
substanţele toxice se absorb rapid din
tractul gastro-intestinal în sînge;
Afectează toate sistemele organismului
b) cu ciuperci otrăvitoare (ciuperca albă,
buretele pestriţ ş.a.);
- cu ciuperci condiţionat comestibile, care
n-au fost supuse unei prelucrări culinare
corespunzătoare (buretele iute,
zbârciogul gras ş.a.
50
Amanita
51
Zbîrciogul
Amanita
pantherina sau
Hrib ţigănesc burete pestriţ
52
Sindroamele
Sindrom gastro-intestinal-gastroenterita
acută,
Sindrom hepatic – provocat de
amanitele din ciuperca albă,
sindrom renal – provocat de toxina
“orelanina” din ciupercile toxice.
2) de origine animală:
intoxicaţii cu organele unor specii de
peşte (marinka ş.a.).
Acest peşte se întâlneşte mai mult în Asia Mijlocie.
54
B. intoxicaţii cu alimente toxice în
anumite condiţii
Această grupă se întâlneşte foarte rar.
1) de origine vegetală:
• intoxicaţii cu sâmburii unor specii de
fructe (de caise, migdale, piersice, vişine).
55
Simptomatica:
Miezul acestor sâmburi conţine amigdalină,
care, nimerind în tractul digestiv, se
descompune şi formează acid cianhidric. Copiii
care au mâncat vreo 20–30 de astfel de miezi,
peste 4–5 ore (perioada necesară de formare a
acidului cianhidric), acuză slăbiciune, dureri de
cap, ameţeli, greaţă. Dar dacă ei consumă o
cantitate mai mare de sâmburi, starea lor
devine gravă şi se manifestă prin vomă şi
pierderea cunoştinţei.
intoxicaţii cu cartofi încolţiţi
(conţin toxina – solanina). Cea mai
mare cantitate de solanină se conţine în
coajă.
60
PRINCIPIILE DE PROFILAXIE A
INTOXICAŢIILOR ALIMENTARE
BACTERIENE.
izolarea sursei de provocare a intoxicaţiilor;
prevenirea pătrunderii agentului declanşator al
intoxicaţiei în produsele alimentare;
întreruperea căilor de contaminare a
produselor alimentare;
preîntâmpinarea multiplicării şi acumulării
microorganismelor şi formării toxinelor;
neutralizarea produselor potenţial periculoase
din punct de vedere epidemiologic.
61
Direcţiile de bază în profilaxia
botulismului:
La pregătirea conservelor în condiţii casnice
trebuie să fie folosite numai legume, fructe,
pomuşoare întregi, proaspete, bine spălate;
Pentru sărarea peştelui, cărnii- sare de bucătărie
cel puţin 10%;
respectarea strictă a termenelor de sterilizare;
nu se recomandă de conservat în condiţii casnice
legumele cu aciditate scăzută( mazăre verde,
fasole);
se interzice categoric consumul produselor din
borcanele cu capace bombate.
62
Direcţiile în profilaxia
intoxicaţiilor stafilococice:
depistarea surselor;
Controlul sistematic al stării sănătăţii persoanelor
ce activează la întreprinderile alimentare;
tratarea la timp a purtătorilor de agenţi patogeni;
persoanele cu furuncul, piodermite, angină nu se
admit la lucru pînă la însănătoşire;
La fermele de lapte-marfă se efectuează controlul
sanitar-veterinar al vitelor;
Vitele care au mastită sunt tratate la timp
Produsele alimentare se păstrează la temperaturi
joase.
63
Profilaxia micotoxicozelor
include:
lupta cu dăunătorii plantelor prin
prelucrarea corectă a cerealelor;
respectarea regulilor de păstrare a
produselor alimentare, cerealelor şi
a nutreţurilor;
monitoringul igienic al nivelului de
poluare a materiei prime şi
produselor alimentare.
64
Intoxicaţiile cu plante
otrăvitoare:
pot fi prevenite prin supravegherea strictă a
copiilor. Pe teritoriul grădiniţelor de copii şi
a terenurilor de joacă să nu fie plante
otrăvitoare.
organizarea convorbirilor cu adulţii şi
copiii, pentru a li se explica pericolul pe
care îl prezintă chiar şi gustarea fructelor şi
rădăcinilor de plante sălbatice
65
Profilaxia intoxicaţiilor cu
ciuperci rezumă la:
reglementarea şi coordonarea
strângerii, prelucrării şi realizării
ciupercilor.
interzicerea vînzării ciupercilor în locuri
neautorizate
Ciupercile sunt un produs alimentar
alterabil, de aceea trebuie prelucrate la
timp şi corect
66
În scopul profilaxiei intoxicaţiilor
cu alimente vegetale şi animale
toxice în anumite condiţii e
interzisă folosirea sâmburilor de
fructe, cartofilor încolţiţi sau verzi,
făinii de fasole, icrelor de peşte în
perioada de depunere a icrelor.
De păstrat cartofii în locuri reci şi
întunecoase.
67
Profilaxia intoxicaţiilor cu
pesticide se bazează pe:
respectarea CMA (concentraţiilor maximal
admisibile);
utilizarea pesticidelor cu evidenţa
caracteristicilor toxice;
controlul conţinutului de substanţe reziduale în
produsele alimentare.
interzicerea folosirii pesticidelor în condiţii
casnice.
mijloace de protecţie în timpul lucrului.
68
INTOXICAŢIILE
ALIMENTARE
ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM AFLAT NOU
BIBLIOGRAFIA
Chirlici A., Jalbă U., Igiena alimentaţiei,
Chişinău,2001.
Obreja G., Boli infecţioase.Profilaxie şi
combatere.Chişinău,2004.
Ostrofeţ Gh. Curs de igienă, (Aprecierea cantitativă
şi calitativă a raţiei alimentare), Chişinău,2007.
Ostrofeţ Gh.,Tafuni O., Tihon A., Ciobanu E.,
Igiena generală, elaborări metodice la lucrările
practice, Centrul editorial-Poligrafic medicina al
USMF, Chişinău, 2009.
Mulţumesc,
pentru atenţie!
71