CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN MEDICINĂ ŞI FARMACIE

,,RAISA PACALO’’
CATEDRA DISCIPLINE FUNDAMENTALE

SISTEMUL NERVOS
VEGETATIV
 SISTEMUL NERVOS VEGETATIV
este acea parte a sistemului nervos cu rol în:
coordonarea reflexă, automată, a activităţii
organelor interne în vederea
menţinerii parametrilor mediului intern
(homeostazia) în limite constante şi a
adaptării permanente a organismului la
condiţiile în permanentă schimbare ale
mediului extern şi intern.
Anatomic şi funcţional SISTEMUL NERVOS
VEGETATIV are două componente/diviziuni:

• Sistemul nervos simpatic

• Sistemul nervos parasimpatic,

Cele două componente ale sistemului nervos

vegetativ asigură inervaţia dublă şi antagonistă a
majorităţii viscerelor (organelor interne).
 Din această dublă acţiune, exercitată
permanent asupra organelor interne, rezultă o
stare de echilibru funcţional a organului
respectiv.

Sunt însă şi situaţii când cele două componente

ale sistemului nervos vegetativ acţionează
sinergic (în acelaşi sens) pe un organ şi există,
de asemenea, şi organe care au exclusiv
inervaţie simpatică.
 Centrii SISTEMUL SIMPATIC :

Porțiunea centrală –celulele coarnelor laterale

ale Maduvei Spinării la nivelul tuturor
segmentelor toracice și lombare.

Porțiunea periferică- fibre nervoase și de

ganglioni nervosi simpatici.
Ganglionii nervoși se subdivid în
doua grupuri:
• Ganglioni Paravertebrali situați de-a
lungul coloanei vertebrale de o parte și de
alta formând Trunchiul Simpatic Drept
și Trunchiul Simpatic Stâng.
• Ganglionii Prevertebrali –ganglioni ai
plexurilor nervoase periferice aflate în
cavitățile toracică și abdominală.
 Centrii SISTEMUL
PARASIMPATIC :
sunt situaţi în nucleii parasimpatici din Trunchiul cerebral, cât
şi în Măduva sacrală S2 – S4, unde se descrie nucleul
parasimpatic pelvin.

Nucleii parasimpatici din Trunchiul cerebral sunt:

• Nucleul autonom al nervului III (oculomotor), situat în mezencefal.

• Nucleul lacrimal din punte
• Nucleul salivator superior se găseşte în punte, imediat sub precedentul
• Nucleul salivator inferior se află în bulb
• Nucleul dorsal al vagului (cardio-pneumo-enteric) este situat în bulb, sub
nucleul salivator inferior
• Parasimpaticul pelvin îşi are originea în măduva sacrală (S2 – S4)
• La baza activităţii SISTEMULUI NERVOS
VEGETATIV stă Reflexul, care se desfăşoară
pe baza ARCULUI REFLEX VEGETATIV.

• Structura Arcului reflex vegetativ

diferă de cea a Sistemului nervos
somatic
ARCUL REFLEX VEGETATIV este
format, ca şi cel somatic, din:
1.Receptori viscerali
2.Cale aferentă
3.Centru nervos
4.Cale eferentă
5.Efectori vegetativi
1.Receptorii viscerali sunt algo-, baro-,
chemo- şi osmoreceptori din pereţii şi
parenchimul organelor interne.
2.Calea aferentă vegetativă este constituită
din neuronii pseudounipolari viscero-
senzitivi

– din ganglionii spinali de pe rădăcinile

posterioare ale nervilor spinali şi
– din ganglionii senzitivi de pe traiectul unor
nervi cranieni (VII, IX şi X).
3.Centrii nervoşi vegetativi sunt situaţi
intranevraxial, la Nivelul măduvei spinării şi Encefalului
şi din punct de vedere funcţional sunt:
• Centrii simpatici – situaţi în coarnele laterale ale
măduvei cervico-toraco-lombare C8 (T1-L2)
• Centrii parasimpatici – situaţi în trunchiul cerebral –
parasimpaticul cranian şi la nivelul măduvei sacrale S2-
S4 – parasimpaticul sacral
Centrii vegetativi primesc:
• informaţii prin căile aferente din teritoriile viscerale
inervate
• comenzi de la centrii vegetativi superiori de coordonare,
Hipotalamici sau Corticali, care le modulează activitatea.
4.Calea eferentă a arcului reflex vegetativ este
deosebită de calea eferentă somatică prin
prezenţa la nivelul ei a unui Ganglion
vegetativ simpatic sau Parasimpatic, fiind
deci alcătuită din Doi neuroni, interconectaţi
sinaptic la nivelul ganglionului vegetativ (este
o Cale bineuronală).
Cei doi neuroni sunt:
 Cei doi neuroni sunt:
• Neuronul preganglionar – are corpul celular situat
intranevraxial, la nivelul Măduvei sau al
Trunchiului cerebral (deci În centrul Nervos
vegetativ). Prezintă axon mielinizat care formează
fibra preganglionară, care face legătura cu
ganglionul vegetativ.

• Neuronul (post)ganglionar – se găseşte la nivelul

Ganglionului vegetativ. Axonul său este amielinic şi
se numeşte fibră postganglionară. Fibrele
postganglionare sunt cele care se distribuie la
efectorii vegetativi, reglându-le activitatea.
5.Efectorii vegetativi sunt:
• Musculatura netedă de la nivelul organelor
interne şi al vaselor de sânge,
• Muşchiul cardiac
• Glandele endocrine şi exocrine.

• Eferenţele vegetative sunt reglatorii, deoarece

stimulează sau inhibă, continuu sau temporar,
activitatea organelor interne. (Adică SISTEMUL
VEGETATIV nu iniţiază o activitate ci
modifică/reglează o activitate care este în curs.)
 ROLUL DIVIZIUNII SIMPATICE
Acest sistem este numit şi sistemul de fugă sau
luptă.
Activitatea lui este evidentă în condiţii de
stres/excitare sau în situaţii de urgenţă sau de
ameninţare.
Semne ale activitășii SNVS:
• tahicardie,
• respiraţie profundă,
• gură uscată,
• piele rece şi umedă (transpirată),
• pupile dilatate.
În timpul oricărei activităţi fizice intense simpaticul
promovează diferite ajustări:
– vasele viscerale (uneori şi cele tegumentare) se contractă şi
sângele este trimis la muşchii scheletici şi la inimă
– bronhiile se dilată, creşte ventilaţia şi în final creşte
distribuţia de oxigen la celule.
– ficatul eliberează mai multă glucoză în sânge pentru a
satisface necesarul crescut de energie al celulelor.
În acelaşi timp, activităţi temporare neesenţiale
(motilitatea şi secreţia tractului digestiv) sunt încetinite,
inhibate; este mai important ca muşchii scheletici să fie
aprovizionaţi cu tot ce este necesar pentru a te ajuta să
ieşi din pericol.
În concluzie, simpaticul intervine în: exerciţii fizice,
excitare/stres, situaţii de urgenţă, ruşine.
 ROLUL DIVIZIUNII PARASIMPATICE
Acest sistem este numit sistemul de relaxare, odihnă şi
digestie.
Menţine nivelul de utilizare a energiei cât mai jos posibil,
chiar când coordonează activităţile vitale de întreţinere
(digestie, defecaţie, excreţie etc.).
Activitatea parasimpaticului este cel mai bine sugerată de un
individ care se relaxează după masă şi citeşte ziarul:
• presiunea sangvină şi ritmul cardiac sunt la nivel normal
scăzut, tractul digestiv este activ în digerarea alimentelor;
• pupilele sunt în constricţie (mioză),
• cristalinul este acomodat pentru vederea de aproape etc.
 Activitate
• Comparaţie SNVS – SNVP
Cele două diviziuni ale SNV se deosebesc prin:
• Localizarea segmentelor centrale
• Lungimea relativă a fibrelor pre- şi
postganglionare
• Localizarea ganglionilor