CLUBUL COPIILOR SEGARCEA

PROF. COORDONATORI:
IANCULESCU ILEANA
RADULESCU CLAUDIA

ELEVI PARTICIPANŢI:
IANCULESCU ELENA-clasa a VI-a
ROSCULEASA COSMIN-clasa a VI-a
BIBIRIŢĂ ANDRA-clasa a V-a
COSTIN DENISA-clasa a V-a COLABORATORI:
HODOROG STELA-inginer
horticol-Facultatea de
Horticultură
 Scopul :
Dobandirea si aprofundarea cunostintelor despre fruct
in scopul complectarii unor lacune in procesul de
predare-invatare privind corelatia dintre elementele florii
si elementele componente ale fructului format
Evidentierea transformarilor morfoanatomice si
biochimice care au loc la nivelul fructelor carnoase pe
parcursul procesului de maturatie si coacere si care
determina importanta mare economica si terapeutica a
acestor fructe .
Depistarea la timp a daunatorilor la pomii fructiferi ,
determinarea si cunoasterea biologiei si a ecologiei
acestora , modul de atac precum si masurile de
combatere si prevenire
Determinarea economica si terapeutica a unor tipuri de
fructe
 Obiective:
• Accentuarea caracterului formativ prin dezvoltaea la elevi a
spiritului de observatie si investigatie , a gandirii flexibile si
originale
• Stimularea motivatiei pentru aplicarea in practica a cunostiintelor
despre fruct
• Investigarea si experimentarea unor procese si fenomene specifice
fructificatiei inca de la clasele mici, ajutandu-i pe elevi in realizarea
unor rezultate specifice ciclului liceal
• Stimularea la elevi a cunostiintelor dobandite referitaore la
importanta alimentara si terapeutica a unor tipuri de fructe
• Stimularea la elevi a motivatiei pentru aplicarea cunostiintelor
dobandite intr-un mod responsabil fata de natura si sanatatea
omului
• Sa diferentieze principalele tipuri de fructe pe baza caracteristicilor
acestora
• Sa dovedeasca interes pentru cunoasterea utilitatii fructelor in
alimentatia si sanatatea omului
 Introducere
• Datorită implicării elevilor în diferite cercetări efectuate la nivelul
cercului de Biologie-protecţia mediului, am demarat proiectul « O
viaţă sănătoasă împreună », educaţia ecologică începând să prindă
contur în rândul elevilor din şcoli. Astfel, le-a creat o atitudine de
respect şi responsabilitate faţă de natură în vederea ocrotirii ei faţă
de modul cum şi cu ce ne alimentăm sănătos pentru a avea o
sănătate de fier si o dezvoltare sănătoasă a organismului.
• Fructele reprezintă una din principalele surse ale sănătăţii datorită
conţinutului lor bogat în vitamine, glucide, oligoelemente, minerale,
etc.
• Pomii fructiferi ocupa an de an suprafeţe de cultură tot mai mari la
cerinţele omului.
• Un factor limitativ calitativ şi cantitativ al producţiei îl reprezintă
deverşi dăunători care afectează culturile, ei propagându-se foarte
uşor cuprinzând în scurt timp suprafeţe mari dacă nu sunt trataţi şi
combătuţi. Totodată în proiect s-a pus mare accent pe proprietăţile
fructelor şi indicaţiile acestora pentru sănătatea omului.
 Morfologia externă a fructului
• Plantele angiosperme sunt plantele care au sămânţa
închisă în fruct.
• Fructul este organ al angiospermelor care ia naştere după
fecundaţie din gineceu, cu participarea, mai mult sau mai
puţin pronunţată a celorlalte părţi florale.
• Prin fructificaţie se înţelege totalitatea transformărilor care
se produc în floare după fecundaţie. Studiul fructificaţiei
comportă două părţi :
– fructul propriu-zis
– sămânţa
• La formarea fructului participă şi receptaculul floral în
special când ovarul este aderent cu celelalte părţi ale florii.
Prof. I. Ciobanu clasifică fructele după trei categorii de factori : morfologici,
biologici, genetici. El clasifică fructe în trei mari categorii :
a.fructe care provin dintr-o singură floare
•simple:
cărnoase:
-bace (struguri, agrişe)
-baciforme:
peponida (dovleac, pepeni)
poama (măr, păr, gutui)
drupe (prun, vişin, cais)
uscate (depozitează seminţe)
-indehiscente
nuca (aluna)
achina (floarea soarelui)
nucula (tei)
samara (mesteacăn)
cariopsa (graminee)
păstaia (arahide)
lomenta (Ornithopus sativus)
dehiscente (se deschid la maturitate, eliberând seminţe)
folicula
păstaia (leguminase)
silicva (crucifere)
capsula
•multiple :
•polidrupele (zmeur, mur)
•poliachene (frag, măceş)
•fructe care provin dintr-o inflorescenţă
•fructe la formarea cărora, alături de gineceu participă şi alte părţi ale florii
 Materiale si metode folosite
• Materiale necesare :
– Microscoape, aparate de
fotografiat, ustensile de laborator
(foarfece, brici, bisturiu, pense, ace
spatulate)
– Sticlărie de laborator : lame,
lamele, pipete, eprubete, cutii
Petri, pahar Berzelius, pahare
Erlenmeyer, sticle de ceas, sticle cu
dop radat de culoare închisă)
– Reactivi, alcool etilic
– Fructe proaspete aflate în diferite
stadii evolutive, fructe uscate
• Metode de lucru:
• Observarea independentă
• Intocmirea de fişe fenologice-
anexate
• Efectuarea de preparate
microscopice din mezocarpul
unor fructe cărnoase (Pyrus
communis-părul, cotiledonul de
Cucurbita pepo- dovleac,
sămânţa fructului de nuc-
Juglans regia)
• Observarea microscopică a
preparatelor efectuate şi analiza
lor
• Documentarea
• Excursia didactica
• Descoperirea
• Studiul individual
 Lotul 1. În primăvară am realizat tăierea unor ramuri de semischelet,
aceştia având o încărcătură normală de muguri de rod. După înflorire, am
efectuat următorul tratament la Armeniaca vulgaris şi Malus domestica conform
indicaţiilor primite de la centrul de protecţia plantelor.

ARMENIACA VULGARIS –CAIS

Mod de lucru :
•am efectuat tratamentul de iarnă cu U.S.I. (ulei spindel) 1,5 % ;
•în etapa de umflare a mugurilor până la butonul verde, am efectuat stropiri cu
Turdacupral 0,5% ;
•în etapa de scuturare a petalelor, am efectuat stropiri cu Dithane 0,2
% +Topsin 0,07% ;
•în etapa în care fructele au atins dimensiuni cuprinse între 0,5-1 cm am tratat
pomii cu Captadin 0,25% + Fastac 0,01% ;
•în etapa în care fructele au atins dimensiuni cuprinse între 1-2 cm, am efectuat
stropiri cu Dithane M45 0,2% în amestec cu Decis 0,02% ;
ulterior, din două în două săptamâni, am aplicat alternativ stropiri cu Captadin
0,25 % +Fastac 0,01% şi cu Dithane M45 0,2% +Decis 0,02%.
MALUS DOMESCTICA – MĂR

Mod de lucru:
- până la umflarea mugurilor, am efectuat tratamentul de iarnă cu U.S.I. (ulei
spindel) 1,5% în amestec cu Turdacupral 0,5%;
- în faza de buton roz, am efectuat stropiri cu Dithane M45 0,2% +Tosin 0,07%;
- în etapa în care fructele au atins diametrul cuprins între 0,5-1 cm, am efectaut
stropiri cu Captadin 0,25% în amestec cu Fastac 0,01%;
- când fructele au atins 1,5-2 cm am efectuat stropiri cu Captadin 0,25%
+Victenon 0,05%;
-ulterior, din două în două săptămâni, am aplicat tratament alternativ cu
Captadin 0,25% +Fastac 0,01%, cu Dithane 0,20% +Decis 0,02% şi respective
cu Captadin 0,25% +Victenon 0,05%.
Date fiind condiţiile de secetă, am săpat gropi la baza trunchiului şi am
udat pomii.
La aceşti pomi s-a înregistrat o cădere redusă a fructelor, acestea
dezvoltându-se normal şi în cantitate apreciabilă.
 Lotul 2. La pomii fructiferi din aceleaşi specii la care nu am
efectuat tratament şi astfel de lucrări de îngrijire, am constat o
creştere deasă a coroanei, aceasta ocupând tot spaţiul disponibil.
Fructele au legat în număr mare şi am constat că cele situate în
interiorul coroanei sunt mai mici, necolorate, au gustul uşor diferit
de cel al fructelor situate pe ramurile însorite şi sunt mai frecvent
atacate de boli şi dăunători.
Ca urmare a temperaturii ridicate a aerului şi a umidităţii
atmosferice scăzute, în absenţa precipitaţiilor timp îndelungat,
cantitatea de substanţe nutritive a plantelor a scăzut,
înregistrându-se o cădere masivă a fructelor în stadii premature
de coacere, la pomii fructiferi din acest lot.

a. Întocmirea de fişe fenologice – anexate

b. Efectuarea de preparate microscopice din mezocarpul unor fructe
cărnoase (sămânţa fructului de Juglas regia- nucul ; cotiledonul de
Cucurbita pepo- dovleac, cais)
c. Observarea microscopică a preparatelor efectuate şi analiza lor.
Tipuri de fructe
Vitis Vinifera (Vita de vie )

 Face parte din Ordinul Rhanmales. Familia Vitaceae

 Provine din ovar pluricarpelar , intregul pericar este carnos . Semintele au
endospermul bogat in substante uleioase .
 La exterior prezinta epicarpul subtire cerificat , mezocarpul este carnos alcatuit
din celule mari cu vacuole pline suc celular bogat in glucide. La strugurii rosii
mezocarpul este colorat cu antociani .
 Baca (fructul) este suculenta si contine doua –patru seminte .
 Vitis – vinifera se cultiva in regiuni temperate existand peste 2000 de soiuri
producatoare de struguri pentru vin si masa . Se utilizeaza in alimentatie , in
stare prospata sau conservata si in industria bauturilor alcolice .
 Citrus limon (lamaiul)

 Face parte din Ordinul Rutales , Familia RUTACAEA

 Exocarpul este compact pielos si colorat , continand
numeroase cavitati glandulare secretoare , pline cu ulei
eteric si cromoplaste .
 Mezocarpul este alcatuit din celule incolore, este lat , intre
celule fiind prezente spatii mari aerifere .
 Endocarpul este alcatuit din celule foarte mult alungite cu
peretii grosi, care alcatuiesc un strat compact . El provine
din peri lungi si suculenti care captusesc cavitatea
ovariana si care alcatuiesc partea comestibila a fructului.
Veziculele fusiforme care umplu lojele cand fructul se
coace se dezvolta din celulele epidermei interne si ale
stratelor sub epidermale .
 Fiecare vezicula este acoperita la exterior de un strat de
celule alungite. Acestea delimiteaza celule foarte mari , cu
peretii foarte subtiri pline cu suc.
 Cucumis melo (pepenele galben)
• Fructul este globos , cu suprafata
costată , cu coaja reticulata sau
neteda si cu miezul zemos si dulce.
• Epicarpul fructului este de consitenta
tare , iar la formarea pulpei carnoase
iau parte pe langa mezocarp si peretii
lojelor ovarului.
• Planta este originara din Asia Mica si Afganistan , iar cultura sa
este raspandita in zonele cu potential termic ridicat , aride , in
conditii de irigare . Are pretentii ridicate pentru caldura si lumina si
mai reduse fata de umiditate , aceste conditii favorizand formarea
unor fructe cu aroma puternica.
Malus domestica (Marul)
• Face parte din Ordinul
Resales , Familia
Rosaceae, Subfamilia
Maloideae .
• Fructul se numeste
poama, exocarpul
format din celule
parenchimatice ,
endocarpul format din
sclereide cu peretii
puternic ingrosati.
 Olea europaea (Maslinul)

• Face parte din Ordinul

Oleales , Familia Oleaceae .
• Fructul este o drupa bogata
in ulei .

• Are culoare verzuie cand este tanar , iar la maturitate are

culoare inchisa . Mezocarpul fructului este carnos iar endocarpul
este lemnos , fiind alcatuit din sclereide.
• Endocarpul formeaza samburele fructului care inchide
samanta . Din fructe se extrage uleiul de masline comestibil ,
foarte valoros.
 Juglans regia (Nucul)

• Face parte din Ordinul

Juglandales , Familia
Juglandaceae .
• Fructul este o drupa
cunoscut sub denumirea
improprie de ,,nuca,, .
• Fructul este globulos , mare, prezinta o parte externa verde carnoasa ,
rezultata din concresterea receptaculului cu ecto-si mezocarpul.
• Endocarpul este protejat de o parte lemnoasa care inchide o samanta
mare , denumita popular ,,miez de nuca,,.
• Samanta este bogata in ulei folosita in alimentatie dar si de medicina
naturista.
Rosa canina (Macesul)

• Face parte din Ordinul Rosales , Famila

Rosaceae , Subfamilia Rosoideae .
• Fructul este fals este o achena, fiind
alcatuit din achene foarte tari , care sunt
afundate intr-un receptacul carnos de
culoare rosie in forma de urna adanca.
• Fructele sunt folosite in tratarea bolilor
din medicina .
 Importanta alimentara si
terapeutica a unor tipuri de
fructe
 Vitis vinifera (Vita de vie)
• fructul contine apa, zahar fermentabil,
acid tartric liber, acid malic , acizi
volatili , tanin, ulei, vitaminele A, B mai
putin vitamina C, factori vitaminici P,
substante protectoare vasculare
favorabile acuitatii vizuale .
• Strugurele contine 120-150 g de
zaharuri/kg (glucoza si levuroza) direct
asimilabile si are o valoare calorica mai
mare de 900 cal./kg.
• Este un element-medicament foarte
indicat , compozitia si proprietatile sale
recomandandu-l ca energetic muscular
si nervos, remineralizand, antitoxic,
stimulent si decongestionant hepatic,
diuretic, laxativ.

Indicatii : anemie , convalescenta,

demineralizari, surmenaj, artrita,
reumatism, guta, obezitate, intoxicatii,
edeme, tulburari digestive, litiaze
 Citrus lemon (Lamai)
• fructul contine vitaminele
A, B1, B2, B6, PP, C, Acid
citric, Acid malic, glucoza,
fructoza, direct asimilabile,
zaharoza, saruri minerale,
oligoelemente: calciu, fier

• Proprietati : - bactericid,
antiseptic, antireumatismal,
antigutos, antiartritic,
antisclerogen, tonic cardiac,
tonic nervos, diuretic,
reminaralizant, stimuleaza
secretiile gastrohepatice si Indicatii : demineralizare ,
pancreatice, hipotensiv, crestere, infectii, ascita,
hemostatic, vermifug. reumatism, artrita, guta, litiaze,
flebite, hemoragii hemofilie ,
dizenterie, astm, bonsita.
 Citrullus Lanatus (Lubenita –
Pepenele Verde)
• contine 90 % apa ,
zaharuri naturale,
enzime, acizi organici.

• Indicatii
• Datorita continutului in apa este
prieten al rinichilor si al aparatului
urinar.
• Are rol in reglarea hormonala si
imunitara
• Rol in dezintoxicare a
organismului
 Malus domestica (Marul)
• fructul contine apa, zaharuri
reducatoare,
zaharoza,celuloza, acizi
liberi, pectine, protide, fier,
magneziu, aluminiu, clor,
arsenic, sulf, cobalt, acid
pantotenic, vitamine A, B1,
B2, B6, C, PP, indeosebi in
coaja.
• Proprietati : tonic muscular si Indicatii : astenie fizica si
nervos, depurativ,
antireumatismal, intelectuala, surmenaj,
hipocolesterolemiant, graviditate, demineralizare,
stimulent hepatic, care confera sedentarism, obezitate, diabet,
gustul dulce al fructelor.
reumantism, boli cardiovasculare,
insomnii, nervozitate, hepatite .
 Juglans regia (Nucul)
• uleiul din samanta
fructului format din
acizi grasi, dintre care
peste 50% reprezinta
acid linoleic este
recomandat in
alimentatia dietetica
pentru prevenirea
arterosclerozei.
 Rosa canina (Macesul)
• in scop terapeutic se
utilizeaza fructele recoltate
inainte de caderea brumei .
Acestea contin vitamina C,
acid hidroascorbic,
vitaminele A, B1, B2, PP, K,
E, acid citric si malic, ulei
volatil, saruri minerale.

• Proprietati si indicatii : datorita vitaminei C si a acidului

hidroascorbic, fructele au un rol impotant in respiratia celulara, iar
vitamina P scade permeabilitatea si fragilitatea capilarelor
normalizand circulatia sangelui. Se recomanda in bolile de rinichi, in
afectiunile ficatului , inflamatia intestinala, a vitaminozei, tulburari
ale circulatiei periferice.
 CONCLUZII
• Prin activitatea desfasurata am demonstrat ca putem fi antrenati in
diferite proiecte punand accent pe responsabilitate, pentru dezvoltarea
sanatatii organismului
• Prin acest proiect am studiat continutul fructelor si scopul acestora
pentru o dieta sanatoasa bazata pe o alimentatie predominant naturista
• Am descoperit importanta economica deosebita a unor tipuri de fructe
in industria producatoare de ulei (nucul, maslinu) , in industria
bauturilor alcolice si racoritoare (fructe de padure, fructe carnoase-
visini, ciresi, caisi, etc) si in alimentatia sanatoasa a omului .
• Am descoperit pe langa importanta economica sus mentionata si
importanta actiunii terapeutice a fructelor ca dar nepretuit al naturii .
• Am descoperit eficienta tratamentelor cu plante medicinale in boli
deosebit de grave
• Am descoperit tipuri de fructe cu larga utilizare in tonifierea si
vitaminizarea organismului in prevenirea si combaterea unor afectiuni
(dovleacul, pepenele, macesul, strugurele etc)
• In continuare trebuie sa avem in vedere o mare preocupare pentru
propria sanatate si a celor din jur.
 PROPUNERI
• Organizarea si desfasurarea periodica a unor astfel de activitati
• Depistarea si monitorizarea pomilor fructiferi atacati cat si tratarea lor
• In ceea ce priveste metodele de combatere sunt folosite cele mai putin
poluante pentru pomi fructiferi, fructe cat si pentru mediul inconjurator.
• Combaterea daunatorilor se realizeaza :
• - stropirea pomilor fructiferi cat si a pamantului cu insecticide specifice
fiecarui daunator .
• - Sapari la baza trunchiului si udari regulate
• - Pentru a preveni caderea masiva a fructelor in stadii premature de coacere ,
se trece la ruperea a catorva din ele , taieri de coroane primavara
• Pentru prevenire se aplica un complex de masuri si anume :
• Aplicarea frecventa a tratamentelor chimice si evitarea distrugerii pomilor
fructiferi cu acestea
• Distrugerea plantelor spontane din jurul pomilor
• Mentinerea livezilor in perfecte stare de curatenie
 BIBLIOGRAFIE
• 1. Andrei M, Anatomia plantelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978.
 
• 2. Cerghit I., Perfectionarea lectiei in scola moderna, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1983.

• 3. Ciobanu I., Morfologia plantelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1965.

 
• 4. Paun M., Anatomia plantelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978.
 
• 5. Pop I. si colab., Botanica sistematica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983.
 
• 6. Morariu Iuliu, Botanica generala si sistematica cu notiuni de geobotanica, editia a II-a,
Editura Agro-Silvica, Bucuresti, 1965.
 
• 7. Mocanu, St, Raducanu, D.,Plante medicinale. Legume, fructe si cereale in terapeutica, Editura
Militara, Bucuresti, 1989.