UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

Centrul de cercetări în etica aplicată

Spaliul Independenţei nr. 204.
Fax/tel. 021 313 08 06.
www.ccea.ro - Autoinstruire pentru studenţii anului II –
cursul “Teorii etice”

Metoda utilitaristă
de decizie etică

a lui R. M. Hare

“Că nu există nici o altă metodă decât cea

utilitaristă care să poată realiza [evaluarea
morală], iată un lucru controversat, deşi
eu nu cunosc o alta”.
R. M. Hare

© Prof. univ. dr. Valentin Mureşan

 METODA UTILITARISTĂ
binivelară a lui R. M. Hare
Metoda utilitaristă de decizie etică prezentată aici a fost fundamentată pe o
amplă teorie etică de filosoful de la Oxford Richard M. Hare (1019-2002).

• Teoria etică a lui Hare pretinde să sintetizeze elemente de utilitarism,

kantianism, teoria virtuţii, teoria observatorului ideal etc. Pe scurt, ea pretinde a
fi un “utilitarism kantian” ce oferă o procedură de decizie utilitaristă pe două
niveluri asemănătoare cu cea a lui J. S. Mill.

• Acest program de autoinstruire în metoda lui Hare presupune studiul prealabil

al teoriei morale a lui R. M. Hare.

Balliol College,
Oxford
 • Înainte de a trece la
autoinstruire, e recomandabil
Manual să citiţi manualul acestei
metode pentru a vă familiariza
cu contextul teoretic.
• Pentru cei ce vor să
aprofundeze teoretic filosofia
morală a lui Hare, recomandăm
volumul editat de V. Mureşan.

Ce este etica?
Pentru un utilitarist, etica este
teoria moralităţii, adică a
sistemului datoriilor morale
omologate social şi care se
bazează pe principiul utilităţii
- principiul maximizării
binelui public.
Metoda de decizie etică a lui Hare e un utilitarism pe două niveluri:

I) Nivelul intuitiv al gândirii morale: nivelul evaluărilor morale cotidiene,

făcute de oameni de rând, fără cunoştinţe etice, în funcţie de buna lor
creştere, de cutumele morale şi codurile etice existente.
Exemple de probleme la acest nivel: E moral să ameninţ cu concedierea o subalternă
pentru că nu mi-a acceptat avansurile? E moral să angajez o rudă la firma unde sunt director?
E moral să trec nepăsător pe lângă un om căzut pe stradă? etc.
II) Nivelul critic al gândirii morale: nivelul dezbaterilor între “experţi
morali” pentru instituirea codurilor morale şi pentru modificarea lor.
Exemple de probleme la acest nivel: Este morală legalizarea prostituţiei? Cum se instituie
o nouă regulă în codul etic? Cum judec un caz în absenţa regulilor? Cum rezolv o dilemă
morală?
Aici există un alt ghid, în lipsa regulilor, şi anume:

Principiul utilitarismului preferenţial: O acţiune e morală dacă satisface

cel mai bine, în comparaţie cu alternativele disponibile, preferinţele tuturor
celor afectaţi de ea, trataţi în mod imparţial.

• A-i trata în mod imparţial înseamnă a nu ţine cont de identitatea lor;

oamenii sunt egali între ei din punct de vedere moral.
• Aceste dezbateri între înţelepţi (de la nivelul critic) iau timp şi sunt mereu
revizuibile. Aici puteţi vedea paşii
aplicării principiului utilităţii
preferenţiale (click)
 Exemplu

Este acceptabilă moral punerea pe

piaţa europeană a unei biotehnologii
realizată din organisme modificate
genetic şi care are efecte
controversate?
 Este acceptabilă moral utilizarea hormonului bovin
Pasul 1: hematotrofină (bST) pentru sporirea producţiei de
lapte?
Descrierea
Hormonul bST sporeşte producţia de lapte atunci
cazului. când e injectat în vite. Hormonul e obţinut printr-o
tehnologie de recombinare a ADN (inginerie
genetică) în culturi ale bacteriei E. Coli. A fost folosit
pentru prima oară în agricultura SUA.
S-a constatat că injectând vitele o dată la două
săptămâni, fermierii pot spori producţia de lapte cu
12-15% şi, cu toate că pot apărea uşoare schimbări
în conţinutul nutritiv al laptelui, concentrarea de
nutrienţi pe ansamblu rămâne probabil
nemodificată. Totuşi, exigenţele metabolice
superioare impuse astfel vitelor pot duce la sporirea
riscului de îmbolnăvire a lor, existând deci un risc
de diminuare a bunei-stări a animalelor injectate.
Tratamentul duce de asemenea la o creştere a
concentraţiei în lapte a factorului de creştere
insulinic 1 (IGF-1) care stimulează puternic
diviziunea celulară. Dacă acest lucru e semnificativ
sau nu, iată ceva ce e contestat de unii specialişti,
dar el ar putea totuşi reprezenta o ameninţare la
sănătatea celor ce consumă acest lapte. De aceea
unii consideră imorală folosirea lui pe scară
industrială numai de dragul profitului.
Este morală politica de utilizare pe scară industrială
a acestei biotehnologii?
Pasul 2: Decizia la "nivelul intuitiv" al gândirii morale
(compatibilitatea cu codurile morale existente):

(1) Contrazice adoptarea noii biotehnologii prevederi ale unor

politici acceptate anterior?
- dacă da, o respingem ;
(2) Este noua politică publică ce permite comercializarea noii
biotehnologii un caz particular al unei politici morale deja
acceptate?
- dacă da, atunci o acceptăm.
(3) Nu putem compara noua politică cu legi sau politici publice
anterioare şi asemănătoare pentru că acestea nu există.
- Numai în acest caz se decide trecerea la “nivelul
critic” pentru a justifica, dacă putem, instituirea socială a noii
politici.

Cazul nostru e de tipul (3).

 Pasul 3: Decizia la “nivelul critic”:
La nivelul critic rezolvăm numai probleme complexe, încâlcite, de
tipul:
1) Rezolvarea unei dileme morale;
2) Introducerea unei reguli noi la nivelul intuitiv.
3) Eliminarea unei reguli vetuste de la nivelul intuitiv.
• În cazul discutat aici avem introducerea unei politici europene noi.
• Va trebui să judecăm moralitatea adoptării ei, comparată cu moralitatea
neadoptării ei având ca ghid principiul utilitarismului preferenţial.
• Concret, vom face un tabel (ce cuprinde paşii aplicării principiului
utilităţii) pentru adoptarea noii biotehnologii şi unul pentru neadoptarea
ei.
Părţile Consecinţ Preferinţele Gradul satisfacerii Probabilit Aşteptarea Soldul
implica e- părţilor preferin- atea satisfacerii aşteptărilor
te le acţiunii implicate în ţelor de către consecin- preferinţelor (diferenţa
(ca tip de ceea ce consecinţele acţiunii ţelor (suma aşteptărilor)
acţiune) priveşte (ponderi pe ponderilor x
consecinţele consecinţe – scala e probabilita-
(exerciţiu pur convenţională, tea)
imaginativ de poate avea şi mai
inversare a puţine trepte)
rolurilor)
(-4 ........+4)
Pentru aplicarea principiului utilităţii vom completa tabelul pe
care l-aţi văzut cu date privind

• care sunt părţile afectate de punerea pe piaţă a hormonului;

• care sunt consecinţele previzibile (sau deja produse) asupra părţilor

- pentru aceasta trebuie să consultăm specialiştii;

• care sunt preferinţele părţilor implicate (ne punem imaginativ în

locul lor sau, când e posibil, le consultăm direct);

• care sunt probabilităţile consecinţelor (aceasta e o problemă de

specialist; în exemplu, cifrele sunt pur convenţionale).

Completăm câte un tabel pentru ambele acţiuni evaluate

(adoptarea/neadoptarea noii biotehnologii) şi le comparăm rezultatele
(soldurile).
 Exemplu

de completare a tabelului cu ajutorul

unor specialişti şi luând în
considerere experienţa acumulată
de S.U.A. în utilizarea hormonului
bST.
Părţile afectate în exemplul dat
par a fi:

- fermierii
- consumatorii de lapte de acest tip
- vitele de lapte injectate cu
hormonul bST
- mediul
La fel vom proceda pentru
celelalte rubrici ale tabelului
 Evaluăm politica de adoptare a noii biotehnologii cu ajutorul principiului utilitarismului
preferenţial:

Părţile Consecinţele acţiunii Preferinţele părţilor (ne Gr, satisf. Prob. Aştept. Sold.
punem în pielea lor) părţi

Fer- -Sporirea veniturilor (unora).
mieri --varietate tehnologică, sporirea
productivităţii.
-restrângerea libertăţii unora (obligaţi
să folosească bST).
--avantaj concurenţial,
-- reducerea efectivelor.
-să aibă salarii mai mari 0 0 2,55
-modernizare tehnică şi
dominarea pieţei, vânzări mari,
alternative tehnologice.. +2 60% 1,2
- muncă mai uşoară prin
diminuarea păşunatului, +3 45% 1,35
reducerea efectivelor etc.

Cons -lapte incert sub aspect medical -lapte de calitate şi sigur sub -2 15% -0,2 3,9
umat -mai ieftin aspect medical
+3 80% 2,4
ori - se poate eticheta (dar nu e) -- lapte mai ieftin
-- să fie informat -3 50% -1,5
-- sporirea cantităţilor
-- să găsească lapte +4 80% 3,2

Vite -rată sporită de îmbolnăvire; Să nu sufere; -1 75% -0,75 1,5

-- efecte secundare nocive (unii spun să se simtă -3 75% 2,25
că tratabile); bine în
-înghesuire în grajd, fără păşunat; mediul lor;
-utilizarea vitelor ca obiecte, Buna
stare a
animalelor !!!

Me- -reducerea efectivelor, mai puţină mai puţină poluare 0 -2

poluare (alţii zic mai multă); sustenabilitate
diu 5,95
-reducerea biodiversităţii şi biodiversitate
sustenabilităţii -2 ? -2
 Evaluăm politica de respingere a noii biotehnologii cu ajutorul principiului utilitarismului preferenţial:

Părţile Consecinţele acţiunii Preferinţele părţilor Gr. satisf. Prob. Aştept. Sold.
părţi
Fer- -nu sporeşte profiturile, nici -salarii mai mari -1 50% -0.5 -0,5
mieri salariile, dar nu e sigur că -modernizare tehnică şi
adoptarea ei ar face-o; dominarea pieţei, vânzări mari,
alternative tehnologice.. -2 50% -1
-restrânge nr. tehnologiilor - muncă mai uşoară
disponibile, dar nici nu
-2 5% 0,25
constrânge la nou.
Consu eliminarea riscurilor -lapte de calitate şi sigur sub +3 90% 2,7 0
matori induse de hormon aspect medical
producţie -2 90% -2,7
nemodificată
-- lapte mai ieftin
-- să fie informat 0
-- să găsească lapte 0

Vite crează un mediu mai natural Să nu sufere; +3 75% 2,25 4,50

pentru creşterea vitelor. să se simtă în mediul lor; +3 75% 2,25
nu creşte rata îmbolnăvirilor
Mediu nu reduce efectivele, deci nu le mai puţină poluare +2 50% 1 3
concentrează în ferme puţine, sustenabilitate +2 50% 1
dar mari. biodiversitate
+2 50% 1 7
 Comparaţi soldurile celor două cazuri şi optaţi pentru o soluţie
(scorul e 7 la 5,8 pentru respingerea biotehnologiei).

Dar soldul comparativ nu e un verdict, ci un

indiciu.

Judecaţi cu capul propriu şi în funcţie de alte considerente (politice,

economice, strategice, medicale, chiar emoţionale etc.) o soluţie
finală.

• Decizia finală e una

bazată pe înţelepciunea
practică a evaluatorilor,
fiind mereu revizuibilă.
• O regulă morală nouă e
rezultatul unui consens
social, nu doar al unui
test al consecinţelor.
 GENERALIZAREA:

• Testul trebuie repetat (“generalizat”) pe o

mulţime de acţiuni de folosire a hormonului în
diferite locuri (folosiri efective în SUA sau
experimente), măsurând consecinţele.

• Dacă rezultatul se menţine în majoritatea

cazurilor, atunci regula de comercializare a bST
pe scară largă e cu siguranţă inoportună şi deci e
mai degrabă imorală..
 Omologarea finală
a deciziei etice se face printr-un acord social şi politic al
tuturor părţilor afectate sau a reprezentanţilor lor

Concret, un forum politic reprezentativ verifică dacă:

i) politica de comercializare a bST a trecut sau nu testul etic;

ii) decizia evaluatorilor etici e coerentă cu alte acte normative
înrudite (etice şi juridice) şi cu alte tipuri de interese ale
societăţii (economice, strategice, politice etc.).
iii) s-au organizat dezbateri publice în legătură cu această
problematică.
iv) s-au convenit pedepse pentru impunerea deciziei luate.
v) s-a propus un program de educare a publicului pentru
internalizarea deciziei luate.
 Decizia etică e în cele din urmă
etică şi politică; e rezultatul unui acord
acord social, nu doar al maximizării utilităţii.
utilităţii.

În ea pot interveni şi factori emoţionali provocaţi de

experienţele personale ale evaluatorilor.

O regulă morală nouă e o instituire socială obligatorie

pentru toţi.
SFÂRŞIT
exemplul 1

Un exemplu nou:
dilema etică
O DILEMĂ ETICĂ

Fie două datorii la fel de valabile din codul moral al medicilor psihiatri:
a) datoria de confidenţialitate a medicului faţă de pacientul său.
b) datoria de sinceritate a medicului faţă de public (angajatori) care solicită
un certificat medical.
În condiţii normale, ambele datorii trebuie respectate. Medicul e dator să nu
comunice unor terţi starea de sănătate a pacientului său fără
consimţământul acestuia. În acelaşi timp, el are responsabilitatea de a
spune angajatorilor potenţiali care e realmente starea de sănătate a
pacientului său atunci când aceştia i-o cer. Să presupunem că pacientul
are o boală mentală care-i produce stări necontrolabile de inconştienţă şi
de furie violentă iar el vrea să se angajeze ca pilot de avion? Ce e moral să
facă doctorul?
Rezolvăm dilema calculând consecinţele acţiunilor (a) şi (b), pe care le
comparăm, şi apoi luăm o decizie.
Ne bazăm în cele din urmă pe evaluarea cazului pe multiple criterii.

Ce este o
dilemă etică Continuare
Stabilim mai întâi părţile implicate în funcţie de descrierea
cazului.

Sugestia noastră
Părţile implicate:

• Pacienţii care vor să se angajeze ca piloţi.

• Publicul, şi în primul rând angajatorul,

care e posibil să fie afectaţi de angajarea
pacienţilor care au probleme mentale
incompatibile cu meseria de pilot.

• Medicii psihiatri care se confruntă cu

probleme de acest tip.
Aplicăm PU la cazul în care medicul îşi respectă datoria de
confidenţialitate = nu spune angajatorului boala reală pentru a facilita
angajarea bolnavului său. (Faceţi o copie a tabelului şi completaţi-o singuri. PrintScreen +
Ieşiţi din PowerPoint + Paste pe un document Word.) ATENŢIE!!!
Părţile Consecinţele estimate ale Preferinţele părţilor (ne Grad Probabi Aştept Sold.
acţiunii asupra părţilor punem imaginativ în locul satisf. litatea area
implicate lor) pref. de conseci conseci
către nţelor nţelor
consecinţe
le
estimate.
(-4.... +4)

- -
Pacienţi

Public - - -

Medic -

Sugestia noastră
Aplicăm PU la cazul în care medicul îşi respectă datoria de
confidenţialitate = nu spune angajatorului boala reală pentru a facilita
angajarea bolnavului său.
Părţile Consecinţele estimate ale Preferinţele părţilor (ne Grad Probabi Aşteptar Sold.
acţiunii asupra părţilor punem imaginativ în locul satisf. litatea ea
implicate lor) pref. de conseci conseci
către nţelor. nţelor.
consecinţe
le
estimate.
(-4 .... +4)
Pacienţi - pacienţii sunt angajaţi - vor să se angajeze cu orice +4 95% 3,8 3,8
preţ (subevaluează pericolul)

Public - clienţii firmei angajatoare sunt - Publicul vrea să zboare sigur -4 80% -3,6 -7,2
periclitaţi vital de angajarea - Compania vrea să nu aibă
acestor piloţi probleme de sănătate cu
- interesele firmei sunt piloţii. -4 80% -3,6
ameninţate

Medic - medicul creşte în ochii - Medicul vrea să nu aibă +3 60% +1,8 -0,4
pacientului care le recomandă şi probleme de pe urma
altora să apeleze la el. certificatelor medicale
-4 60% -2,4
- riscă să fie condamnat, în caz eliberate.
de accident, pentru încălcarea -3,8
datoriei sincerităţii.

Continuă cu
acţiunea
alternativă
Aplicăm PU la cazul în care medicul îşi respectă datoria de sinceritate =
spune angajatorului boala reală a pacientului şi evită angajarea lui.

Părţile Consecinţele estimate ale Preferinţele părţilor (ne Grad Probabi Aştept Sold.
acţiunii asupra părţilor punem imaginativ în locul satisf. litatea area
implicate lor). pref. de conseci conseci
către nţelor nţelor
consecinţe
le
estimate.
(-4.... +4)

- -
Pacienţi

Public - - -

Medic -

Sugestia noastră
Aplicăm PU la cazul în care medicul îşi respectă datoria de sinceritate =
spune angajatorului boala reală a pacientului şi evită angajarea lui.

Părţile Consecinţele estimate ale Preferinţele părţilor (ne Grad Probabi Aştept Sold.
acţiunii asupra părţilor punem imaginativ în locul satisf. litatea area
implicate lor) pref. de conseci conseci
către nţelor nţelor
consecinţe
le
estimate.
(-4.... +4)

- e respins la angajare - vor să se angajeze cu orice -4 100% -4 -4

Pacienţi preţ (subevaluează pericolul)

Public - Publicul nu mai e periclitat de - Publicul vrea să zboare sigur +3 80% +2,4 +6
existenţa unor piloţi bolnavi - Compania vrea să nu aibă +4 90% +3,6
-- Compania nu riscă scandalul probleme de sănătate cu
piloţii.
Concluzia

Medic - Reproşuri din partea pacientului - Medicul vrea să nu aibă -3 80% -2,4 -2,2
- Felicitări din partea companiei probleme de pe urma
certificatelor medicale
+1 20% +0,2
eliberate. -0,2
•Testul înclină net balanţa în favoarea respectării cu prioritate, în
asemenea circumstanţe, a datoriei de sinceritate (-3,8/-0,2). Ceea ce
era aproape intuitiv evident.

• În alte cazuri, soluţiile nu sunt tot atât de evidente.

• Acum poate avea loc o discuţie, cu cazul desfăşurat pe masă,

pentru a se cântări decizia finală în funcţie de toate considerentele
care mai pot apărea.

• Abia apoi se redactează o regulă în forma finală, regulă care

completează codul etic cu privire la această speţă.

DAR:
Problemă: atunci când bolnavul vrea să se angajeze ca paznic la o fabrică
de zahăr, şi boala nu l-ar deranja în mod semnificativ, verdictul ar fi acelaşi
sau altul? (Mărimea răului produs contează?) Intuiţia ne spune că în cazul
acesta datoria de confidenţialitate ar putea avea prioritate. Oare la aceeaşi
concluzie ne conduce şi analiza cazului cu ajutorul metodei lui Hare?

Vezi sugestia
noastră
Aplicăm PU la cazul în care medicul îşi respectă datoria de
confidenţialitate = nu spune angajatorului boala reală pentru a facilita
angajarea bolnavului său.

Părţile Consecinţele estimate ale Preferinţele părţilor (ne Grad Probabi Aşteptar Sold.
acţiunii asupra părţilor punem imaginativ în locul satisf. litatea ea
implicate lor) pref. de conseci conseci
către nţelor. nţelor.
consecinţe
le
estimate.
(-4 .... +4)
Pacienţi - pacienţii sunt angajaţi - vor să se angajeze cu orice +4 95% 3,8 +3,8
preţ (subevaluează pericolul)

Public - Interesele firmei nu sunt - Fabrica vrea un paznic sigur +2 80% +1,6 +1,6
ameninţate semnificativ dar nici
servite perfect

Medic - medicul creşte în ochii - Medicul vrea să nu aibă +3 80% +2,4 +2,4
pacientului care le recomandă şi probleme de pe urma
altora să apeleze la el. certificatelor medicale
eliberate. +4,6
Continuă cu
acţiunea
alternativă
Aplicăm PU la cazul în care medicul îşi respectă datoria de sinceritate =
spune angajatorului boala reală a pacientului şi riscă neangajarea lui.

Părţile Consecinţele estimate ale Preferinţele părţilor (ne Grad Proba Aştept Sold.
acţiunii asupra părţilor punem imaginativ în locul satisf. bilitate area
implicate lor) pref. de a consecinţ
către conse elor
consecinţe cinţelo
le r
estimate.
(-4.... +4)

- riscă neangajarea - vor să se angajeze cu orice -1 -0,1 -0,1

Pacienţi preţ (subevaluează pericolul) 100%

Public - Risc de mici scandaluri cu - Fabrica vrea un paznic bun -1 50% -0,5 -0,5
paznicul

Medic - Reproşuri din partea pacientului - Medicul vrea să nu aibă -1 80% -0,1 -0,1
- probleme de pe urma
certificatelor medicale
-0,7
eliberate.

Concluzia
Concluzia:

Într-adevăr, datoria de confidenţialitate are prioritate şi după

analiza utilitaristă (+4,6 la -0,7). Medicul trebuie să respecte
cu prioritate, în genere, voinţa pacientului său cu privire la
propria soartă – adică “autonomia” sa.

• Se introduce în cod o regulă de ierarhizare care stabileşte

această prioritate pentru circumstanţele date.

Sfârşit
 MANUAL

•Aceasta este o metodă de decizie etică de tip utilitarist.

•Utilitarismul este principalul curent etic occidental având ca

fondatori pe Jeremy Bentham şi John Stuart Mill. A apărut o dată
cu liberalismul ca gândire politică şi cu societăţile democratice
occidentale (sec. al XIX-lea.)

•Ideea de bază: o acţiune e morală dacă ea sporeşte

bunăstarea în lume (binele public) prin consecinţele pe care le
are pentru toţi cei afectaţi de ea, trataţi într-un mod imparţial.
Pe scurt, o acţiune e corectă moral dacă face bine unui număr
cât mai mare de oameni, trataţi în mod imparţial (adică fără a-i
părtini pe părinţii mei, prietenii mei etc.).

• Teoria utilitaristă a lui Richard M. Hare (filosof de la Oxford,

1919- 2002) e mai sofisticată. Ea e întemeiată pe o amplă teorie
etică de sinteză (cuprinde şi elemente de kantianism, etica
virtuţii, teoria observatorului ideal, diferite teorii meta-etice etc.)
.
• Hare măsoară consecinţele acţiunii în termeni de grad al satisfacerii
preferinţelor tuturor celor afectaţi (prefer A lui B; preferinţele se pot
declara sau observa în comportament). De exemplu: îmi pot imagina
ce ar prefera crescătorii de animale din punctul de vedere al salariului
odată cu introducerea unei tehnologii noi: să câştige mai mult decât în
prezent.

• Utilitarismul lui Hare nu conchide că fiecare acţiune în parte e morală

dacă sporeşte satisfacerea preferinţelor unui număr cât mai mare de
oameni. Căci nimeni nu stă să calculeze de fiecare dată consecinţele
bune sau rele ale fiecărei acţiuni. De obicei ne ghidăm după experienţa
morală anterioară cristalizată în regulile morale.

• Mai precis, decizia etică se ia la două “niveluri ale gândirii morale”:

cel “intuitiv” (cotidian, de către omul de rând) şi cel “critic” (de către
oameni specializaţi, reformatori morali, creatori de coduri etice pentru
firme şi instituţii, atunci când vrem să revizuim prevederile codurilor
morale sau să creăm coduri noi).
•La nivelul intuitiv judecăm după intuiţiile noastre morale, după
felul în care am fost educaţi, după codurile morale existente.
• La nivelul critic, cei ce vor să modifice codurile morale (să facă o
“revoluţie morală”), vor judeca după principiul utilităţii, singurul
principiu operaţional în morală (după părerea lui Hare):

Principiul utilităţii preferenţiale al lui Hare: E corect moral

acel tip de acţiune (acoperit de o regulă morală) care
maximizează satisfacerea preferinţelor tuturor celor afectaţi
de acţiune, trataţi în mod imparţial.

• Acesta e ghidul de judecată la nivelul critic. Dacă o regulă nouă

(care se referă la o clasă de acţiuni de un anume tip) trece acest
test precum şi toate obiecţiile şi exigenţele pe care le-ar mai putea
ridica membrii grupului decident, atunci ea e adăugată în cod (la
nivelul intuitiv), altfel spus, e omologată social. La fel se procedează
cu eliminarea unei reguli din cod sau cu dilemele etice.
 Cum putem recunoaşte o problemă morală în faptele ce ţin de
tehnologiile industriei agro-alimentare?

• Cel mai simplu e să ne ghidăm după regulile morale din codul etic al
organizaţiei: urmărim dacă e un caz reglementat în codul etic.
Ex. “Să nu ucizi persoane nevinovate” e o regulă morală (şi juridică)
încălcată de cel ce pune în pericol viaţa multor oameni prin lansarea pe piaţă
a unui produs alimentar dăunător. Aceasta e deci o acţiune imorală.
• În general, ne vom ghida după următoarele trăsături ale unei fapte
morale:

i) e maximal oportună (maximizează satisfacerea preferinţelor tuturor părţilor, privite

imparţial) – testabil printr-o investigaţie de teren;
ii) nu e o faptă irepetabilă, singulară, ci e de un anume tip, care prezintă un interes social
(coordonarea acţiunilor unor oameni cu interese diferite, chiar confluctuale);
iii) există pentru ea o regulă (obligatoriu X, interzis X, valabilă pentru toţi oamenii),
iv) regulă care e auto-impusă de societate prin pedepse (interioare: reproşurile propriei
conştiinţe) + ( oprobriul opiniei publice sau sancţiuni juridice);
v) această regulă protejează valori vitale (interpersonale) ale societăţii, fiind de aceea
“dominantă” în raport cu alte reguli (are prioritate).
Ce ne învaţă Hare:

Atunci când vrem să evaluăm etic o acţiune, decizie, politică

publică etc. trebuie să ne întrebăm:
I) Încalcă ea codurile etice existente (codul firmei sau morala
comună)?
- dacă le încalcă, atunci e imorală;
- dacă este o ilustrare a unor reguli din aceste coduri, atunci e morală.
- dacă nu avem reguli în cod cu care să o putem compara, atunci, dacă
reprezintă un caz tipic, de care ne izbim mereu, vom cere Comitetului de etică
să introducă o nouă regulă în cod pentru acest caz.
II) Comitetul de etică va delibera şi va introduce sau nu o regulă în
cod; ghidul în decizia sa va fi principiul utilităţii preferenţiale.
- la fel va proceda în caz de “curăţare” a codului etic ori de
rezolvare a unor “dileme etice”.

Pentru detalii vezi:

V. Mureşan (ed.), Filosofia morală a lui R. M. Hare,
Editura Paideia, 2006.
• O dilemă morală e un conflict a două datorii la fel de valabile,
dar care, într-o anumită situaţie, nu pot fi respectate împreună. E
un conflict per accidens (valabil în anumite circumstanţe), nu un
conflict per se (contradicţie logică între o obligaţie şi obligaţia
contrară: e obligatoriu să spui adevărul şi e interzis să spui
adevărul). Se rezolvă ierarhizând cele două obligaţii în acea
circumstanţă particulară.

• Ex. un medic are datoria de a vindeca bolnavii săi. Dar un pacient

îi cere să nu-i aplice un tratament (din motive religioase), ceea ce-
i poate fi fatal. Dacă medicul îşi respectă datoria pentru care a
jurat, el trebuie să-l oblige pe pacient să facă tratamentul, deci să
încalce regula consimţământului informat conform căreia pacientul
decide autonom, în ultimă instanţă, asupra propriului corp. Dacă
respectă această regulă, îşi încalcă datoria de a face binele.
Aceştia sunt paşii metodei utilitarismului preferenţial
al lui Hare (calculul consecinţelor):

• Stabileşte exact despre ce acţiune e vorba.

• Determină consecinţele actului evaluat: directe sau indirecte; apropiate sau

îndepărtate; efectiv produse sau conceptibile.

• Determină preferinţele tuturor părţilor afectate în legătură cu consecinţele

acţiunii – consultându-le direct sau imaginându-te în pielea lor.

• Apreciază gradul în care aceste consecinţe satisfac preferinţele tuturor părţilor

implicate (dă ponderi consecinţelor pe o scală convenţională de la -4 la +4) – fii
cât mai imparţial în acest exerciţiu.

• Estimează probabilităţile acestor consecinţe;

• Calculează aşteptările (expectations) satisfacerii preferinţelor tuturor celor

afectaţi, i.e. produsul dintre suma ponderilor şi probabilitatea consecinţelor;

• Calculează soldul aşteptărilor: diferenţa dintre produsele obţinute anterior (dintre

aşteptările satisfacerii preferinţelor/nesatisfacerii preferinţelor tuturor celor
afectaţi de acţiune).

• Decizia morală se ia astfel: e “raţională moral” acea acţiune care are drept
consecinţă cea mai mare satisfacere a preferinţelor unui număr cât mai mare
dintre părţile afectate.