Albumul istoric :

,, Domnitorul Mihai Viteazul ”

A elaborat elevul : Ursu Liviu

Clasa : 6
Disciplina: Istoria românilor și universală
Profesor: Sofroni Nelea
Mihai Viteazul numit şi Mare Ban al
Craiovei "domn al Ţării Româneşti şi al
Ardealului şi a toată ţara Moldovei“ s-a
născut în anul 1557, fiind fiul domnitorului
ţării Româneşti, Pătraşcu cel Bun (1554-
1557).
La nici 30 de ani ocupă deja prima funcţie
în ierarhia administrativ - politică a ţării:
Ban Mic de Mehedinţi. “Cariera” sa
continuă, tot în 1588 fiind declarat Mare
Stolnic, iar în 1591 devine Mare Postelnic.
Devine în 1593 Mare Ban al Craiovei cea
mai înaltă demnitate până la cea de
domnitor. În acelaşi an, 1593, Înalta Poartă
Otomană îl numeşte domn al Ţării
Româneşti. Intrarea sa în Bucureşti şi
ocuparea efectivă a tronului au avut loc la
11 octombrie 1593.
 Primul domn care a realizat
unirea Ţărilor române la 1600

Domn al
Ţării Româneşti
1593-1601,
al Transilvaniei
1599-1600
şi al Moldovei 1600
MIHAI VITEAZUL 1593 -1601

Simbol al
luptei pentru
independenţă
şi unitate
 I s-a spus
“Viteazul”pentru
că a avut curajul
să înfrunte forţa
uriaşă a
Imperiului
Otoman din acele
vremuri.
 Victoriile sale,
răsunătoare pe
plan european,
au permis
consolidarea
unirii şi apărarea
întregii
creştinătăţi.
 • Bătălia de la Călugăreni - 1595
Bătălia de la Călugăreni, 23 august 1595, a fost unul dintre cele
mai importante evenimente din istoria militară a poporului român. La
Călugăreni, oastea condusă de Mihai Viteazul a obţinut o strălucită
victorie asupra oştilor otomane invadatoare conduse de Sinan Paşa.
“...dintr-o parte au intrat în luptă 20.000 de oameni ai marelui vizir,
de cealaltă parte cei 10.000 de mobilizaţi din partea Valahiei, mulţi
mai puţini comparativ cu puterea turcă”.
 Prima fază a bătăliei - s-a petrecut în dimineaţa
zilei de 23 august 1595 şi s-a caracterizat prin
atacuri de tatonare ale celor doi adversari. În zori,
cavaleria română a atacat prin surprindere cavaleria
otomană din faţa Călugărenilor, împingând-o peste
râul Neajlov. După ce i-a lăsat pe turci să treacă
peste râu, Mihai Viteazul i-a supus unui puternic
bombardament de artilerie, după care i-a atacat în
forţă, alungându-i la sud de Neajlov. Prima fază a
bătăliei s-a încheiat în favoare românilor.
A doua fază a bătăliei - Sinan Paşa a hotărât să
angajeze în luptă toate forţele de care dispunea.
Atacat cu putere frontal, Mihai a ordonat retragerea
eşalonului către rezervele din spatele Călugărenilor.
A treia fază a bataliei - Mihai Viteazul a hotărât să
execute un puternic contraatac, o lovitură combinată
frontală şi o manevră de învăluire a inamicului, care
a dus la părăsirea câmpului de luptă de către Hasan
Secvenţă din filmul
Paşa şi oastea sa.
“Mihai Viteazul”
 Urmările bătăliei
Prin victoria obţinută la Călugăreni, Mihai
reuşise să-şi atingă principalele obiective:
a provocat pierderi importante duşmanului,
l-a demoralizat şi întârziat avansarea
turcilor, a câştgat timpul necesar pentru
concentrarea forţelor antiotomane.
După înfrângerea suferită la Călugăreni,
reorganizându-şi oastea, Sinan Paşa a
înaintat prudent către Bucureşti,
intenţionând să transforme Ţara
Românească în paşalâc.
 În mai 1600, Mihai Viteazul îl alungă de pe
tronul Moldovei pe Ieremia Movilă,
învingându-l la Bacău, şi realizează astfel,
prima unire a ţărilor române. Titulatura
folosită de voievod era: "Domn al Ţării
Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara
Moldovei ".

Drapelul Ţării Consolidarea Unirii : pentru a consolida

Unirea, Mihai ia o serie de măsuri:
Româneşti în vremea - adoptă aceeaşi stemă pentru toate teritoriile
lui Mihai Viteazul (ţările române)
- construieşte o biserică ortodoxă la Alba Iulia
acordă anumite înlesniri preoţilor şi iobagilor
români
- numeşte ca mitropolit al Transilvaniei pe Ion
de la Prislop.

Stema lui Mihai

Viteazul după Unirea
Țărilor Române
• Moartea lui Mihai Viteazul
Forţat să ia calea pribegiei, Mihai cere
sprijinul împăratului Rudolf al II-lea, care,
în contextul reînscăunarii lui Sigismund
Bathory pe tronul Transilvaniei, acceptă
să-l susţină pe român. Împreună cu
generalul Basta, Mihai porneşte campania
de recucerire a teritoriilor româneşti. Prin
victoria de la Guruslău (3 august 1601),
voievodul valah îl îndepărtează pe
Bathory din Transilvania. Continuă prin a
recupera Ţara Românească gonindu-l pe
Simion Movilă de pe tron. În aceste
condiţii, se întrezăreau perspectivele unei
noi uniri româneşti, perspectivă ce nu
convenea împăratului habsburgic, Rudolf
al II-lea.
 Mormântul de la
Turda
Trupul i-a fost
înmormântat la
Turda, iar capul
a fost dus la
Mănăstirea
Dealu, lângă
Târgovişte.
 Considerat în epocă,
potrivit mărturiilor externe, ca
fiind „unul din cei mai viteji,
puternici, valoroşi şi înţelepţi
principi” Mihai Viteazul a
întruchipat pentru generaţiile ce i-
au urmat simbolul luptei pentru
independenţă şi unitate, iar
programul politic şi militar al lui
Mihai Viteazul a avut un rol
covârşitor în transformarea
constiinţei unităţii de neam şi de
limbă a poporului român într-o
idee militantă şi activă.
Portret Mihai Viteazul