Rezervatie

naturala plaiul
fagului
Realizat de Bojii Maxim
Grupa E31
 Rezervația științifică „Plaiul Fagului” este o
arie protejată amplasată în raionul Ungheni[1],
în apropiere de satul Rădenii Vechi, din 
Republica Moldova.
 Rezervația a fost fondată în 1992 și are o
suprafață de 5642 ha, reprezentând o
zonă cu rol de protecție pentru un
ecosistem reprezentativ din punct de
vedere silvic.
 Cele mai răspândite specii de plante
arboricole sunt: gorunul – ocupă circa
31 % din suprafața împădurită, frasinul -
cca 21 %, carpenul – cca 19 %. Deși are o
pondere de numai 5%, fagul este cel mai
răspândit anume în această rezervația,
comparativ cu restul teritoriu al țării.
 Suprafața totală a rezervației constituie 5642 ha, dintre
care pădurile ocupa 4639 ha. În structura teritorial-
administrativă sunt incluse 5387 hectare de arborete
naturale, inclusiv formațiuni cu fag (272 ha), frasin
(1163 ha), gorun și stejar pedunculat (1039 ha), tei (169
ha), alte specii (169 ha).
 Suprafața acoperită cu păduri constituie 183 ha, inclusiv
teren arabil (7 ha), livezi (8 ha), plantații multianuale
(13 ha), pășuni (21 ha), mlaștini (7 ha), iazuri (24 ha),
construcții capitale (15 ha), terenuri neproductive (35
ha). 
 Suprafața este ocrotită de stat din 1975. Din 1976 acest
landsaft - natura, inclusiv masivul de pădure, a trecut în
categoria rezervație forestieră și cinegenetică.
 Diversitatea landsaftică specifică rezervației: culmi înguste cu văi adînci, versanți abrupți
(consecințe ale alunecarilor de teren), izvoare cu apă rece și cristalină, din care se
alimenteaza pîraiele, afluente ale rîulețului Telita, ce se varsa în Bîc.
 Asigurarea științifică este efectuată atît în cu colaborare cu Academia de Știinte, instituții de
profil, cît și pe cont propriu. Colectivul rezervației este preocupat de asigurarea conservarii
biodiversitatii si a regimului de rezervatie a ecosistemelor naturale, de mentinerea
echilibrului ecologic, de elaborarea si aplicarea pe teren a metodelor privind efectuarea
reconstructiei ecologice a arboretelor tuturor formatiunilor, in raport cu conditiile de
crestere, reglarea numeric a formatiunilor faunistice in raport cu baza nutritiva, de educatia
ecologica. Rezervatia servește ca model pentru gospodariile silvice in domeniul
reconstructiei ecologice, aplicarii masurilor de contribuire la regenerarea naturala din
seminte, la reinstaurarea formatiunilor silvice in dependenta de conditiile de crestere.
 Formatiunile vegetale sunt prezentate prin paduri de tipul celor central-europene, in
care s-au pastrat arboretele de provenienta naturala cu fag, gorun, tei, carpen, stejar
pedunculat. Formatiunile cu fag ating varsta de pana la 150 de ani, cu o inaltime de
pana la 40 m, cu un diametru al tulpinii de peste 100 cm. Fagul creste in amestec cu
carpenul si gorunul. Aceste paduri se intalnesc pe altitudini mai sus de 200 m.

Au fost evidentiate si descrise 6 tipuri de padure: cu fag, edificator fagul european

(Fagus sylvatica); cu fag si gorun; cu gorun si carpen; cu gorun si tei+frasin, edificator
- gorunul (Quercus petraea); cu stejar pedunculat si artar+carpen; cu stejar pedunculat,
plop si salcie, edificator - stejarul pedunculat (Quercus robur). Pe suprafetele mai inalte
se intalneste vegetatia ierboasa mezofita cu elemente de stepa, iar pe sectoarele mai
joase a versantilor si in vai - vegetatie de lunca, palustra si acvatica.
 FLORA include 909 de specii, inclusiv 645 de
specii de plante vasculare, 151 de specii de
ciuperci, 48 de specii de licheni, 65 de specii de
muschi.
Plante unice. Din cele 270 de specii de plante,
considerate ca rare pentru flora Republicii
Moldova, 82 au fost evidentiate in rezervatie,
dintre care Dryopteris austriaca, Lunaria
rediviva, Orthilia secunda, Pyrola rotundifolia,
Padus avium si Telekia speciosa sunt cunoscute
numai pe teritoriul rezervatiei.
FAUNA. Precum mentiona D.Cantemir, pe aceste
meleaguri vietuiau cerbi, ursi, reni, jderi, lupi,
mistreti… Extinderea suprafetelor arabile a
contribuit considerabil la micsorarea spatiului
impadurit, la reducerea numerica a plantelor si
animalelor. Vanatul necontrolat a conditionat
disparitia ursului, cerbului, rasului, lupului,
cocosului-de-mesteacan etc.
La etapa actuala in rezervatie sunt inregistrate: 49 de
specii de mamifere, circa 142 de specii de pasari, 8-
de reptile, 12 - de amfibii și 65 specii ale faunei
nevertebratelor solului. Recent, fauna rezervatiei a
fost imbogatita cu cerbul nobil, cerbul-cu-pete si
cerbul lopatar. Efectivul numeric al vertebratelor e
depasit substantial de efectivul numeric al insectelor.
Paracopitatele aborigene sunt reprezentate de
caprior si mistret; mamiferele carnivore - vulpe,
bursuc, nevastuica, pisica salbatica, jderul-de-
padure; rozatoarele - 18 specii, inclusiv soarecele
gulerat, soarecele scurmator, microtina sura; in
locuri deschise populeaza 3 specii de pars si
veverita; formatiunile silvice mai dese si umede sunt
prielnice chitcanului; padurile luminoase creeaza
conditii favorabile pentru dezvoltarea iepurelui-de-
camp; chiropterele sunt reprezentate de 4 specii de
lilieci.
 Ornitofauna este foarte bogata, fiind conditionata
de prezenta diferitor tipuri de habitate, inclusiv de
lunca si acvatice. In perioada pasajului de
primavara-toamna si de cuibarit rezervatia este
preferata de pasari din 14 ordine. La pasaj si hrana
poposesc corcodei, starci, lebede, rate, culici,
cristei, multe pasari arboricole. Printre cele 7 specii
de ciocanitori a fost observata si ciocanitoarea
neagra. Padurile rezervatiei atrag la cuibarit acvila-
tipatoare, viesparul, soricarul, gaia neagra, uliul
porumbar, uliul pasarar. Speciile dominante si
subdominante la cuibarit: cinteza, pitigoiul mare,
presura aurie, muscarul gulerat, pitulicea, silvia-
cap-negru, cioc-grosul, toiul.
 Reptilele populeaza intreg teritoriul rezervatiei,
insa luncile sunt cele mai solicitate. Din cele 7
specii inregistrate, 4 specii (broasca testoasa-de-
balta, vipera comuna, sarpele-de-alun, sarpele
tarator cu abdomenul galben) au fost incluse in
lista celor rare si pe cale de disparitie.
In perspectiva se preconizeaza: asigurarea
conservarii biodiversitatii si regimului de
rezervatie; elaborarea masurilor si efectuarea
reconstructiei ecologice a arboretelor in raport cu
conditiile de crestere; reinstaurarea arboretelor
autohtone; aplicarea masurilor de contribuire la
regenerarea naturala din seminte; reglarea
numerica a efectivului lumii animale in raport cu
baza materiala; sporirea eficientei educatiei