TIPURI de PUBLICITATE

si
TIPURI de RECLAME

 Student: GIGITU CORINA-MARIA

 ECTS 3 – gr.1
Cuprins :
 Definirea Publicitatii
 Tipuri de publicitate
 Reclamele
 Concluzie
 Publicitatea
 Prin publicitate se înțelege „faptul de a face cunoscut un lucru
publicului, difuzarea de informații în public”. Altfel spus
„publicitatea este o formă de comunicare de tip persuasiv, având
rolul de a modifica atitudinea receptorilor în sensul achiziției unui
produs sau serviciu anume, ale cărui calități anunțate sunt reale”
sau „publicitatea desemnează orice tip de comunicare prin
intermediul căruia sunt promise destinatarilor beneficii reale legate
de un produs/serviciu cumpărat”
 Publicitatea pentru consumatorul final (publicitatea de
produs/serviciu sau de marca) se adreseaza direct
consumatorului final urmarindu-se stimularea pietei de consum
vizata de campania de comunicare. Caracteristica esentiala a
acestui tip de publicitate consta in utilizarea canalelor de
comunicare in masa care se adreseaza consumatorilor obisnuiti,
fiind cea mai raspandita forma de publicitate.
 Tipuri de publicitate
 La randul ei, publicitatea pentru consumatorul final este divizata
in:
 - publicitate de informare – scopul fiind informarea grupurilor-
tinta asupra aparitiei unui nou produs, avantajelor unor produse,
reducerilor de pret, explicatii de utilizare sau de achizitie etc.;
 - publicitate de pozitionare – urmarind pozitionarea distincta in
mintea consumatorului a unui produs/serviciu pentru a fi mai
usor de identificat in comparatie cu altele din aceeasi categorie;
acest tip este folosit cu precadere pentru produsele aflate in
stadiul de crestere si maturitate;
 - publicitate comparativa – arata explicit sau generic produsul
concurent si evidentiaza calitatile celui comunicat, servindu-se
de procedeul compararii directe a unor produse/servicii aflate in
concurenta;
 - publicitatea de reamintire – care urmareste intarirea
efectului unor campanii de comunicare anterioare si
pastrarea interesului pentru produsul/serviciul
respectiv; aceasta poate avea ca scop intretinerea si
consolidarea notorietatii unor marci deja foarte
cunoscute;
 - publicitatea care foloseste un model
comportamental – utilizeaza un personaj reprezentativ
(lider de opinie, personalitate a vietii publice) pentru
grupul-tinta vizat care constituie un model
comportamental pentru consumator, iar utilizarea
produsului/serviciului respectiv este prezentata ca o
explicatie a succesului acestui personaj;
 publicitatea de tip marturie (testimonial) – calitatile
produsului/serviciului sunt confirmate de o persoana
cu grad ridicat de legitimitate in domeniul respectiv, de
un martor;
 Publicitatea pentru organizatii (publicitate de afaceri) se adreseaza unor
consumatori institutionali sau intermediari intre anuntator (compania
producatoare) si consumatorul final, caracterizandu-se prin faptul ca
utilizeaza nu atat canalele clasice de comunicare in masa, cat canalele
de comunicare specializate (media de specialitate, publicatii
profesionale, posta directa etc.).Publicitatea pentru companii si categorii
profesionale – cum mai este denumita – este de mai multe feluri:
 publicitate comerciala – adresata companiilor intermediare intre
producatorul produselor/serviciilor (angrosisti) si consumatorul final
(detailist); urmareste sa convinga aceste companii de profitabilitatea pe
care o au produsele comunicate, de beneficiile pe care le pot avea din
comercializarea acestora;
 publicitatea industriala – vizeaza companiile producatoare de bunuri si
servicii care au nevoie, la randul lor, in vederea realizarii acestora de alte
produse, de materii prime, sau echipamente;
 - publicitatea profesionala – vizeaza categoriile profesionale care pot
influenta la randul lor consumatorii finali datorita faptului ca sunt de multe ori
lideri de opinie in diverse domenii;
 - publicitatea de corporatie (institutionala) – este realizata de o companie
comerciala sau de o institutie publica si urmareste transmiterea de informatii
privind activitatea si performantele acesteia in domeniul in care activeaza.
 Reclamele
 Reclamele de informare la fel ca si publicitatea de informare, au ca obiectiv
principal informarea grupurilor-tinta asupra aparitiei unui nou produs,
avantajelor unor produse, reducerilor de pret, explicatii de utilizare sau de
achizitie etc. Este cel mai simplu tip de reclama. Tot printre reclamele simple
din punctul de vedere al formei, dar si al costului implicat, se afla cele de tip
fotografii sau cadre statice.
 Referitor la reclamele de pozitionare, comparative, reclamele de reamintire,
cele care folosesc un model comportamental, care folosesc vedete, care
apeleaza la mecanisme de fetisizare, reclamele de tip marturie, reclamele
care sprijina, reclamele de tip demonstratie si cele in care produsul este
tratat ca o vedeta in sine, trebuie mentionat faptul ca acestea implica
aceleasi caracteristici ca si tipurile de publicitate carora corespund.
 In privinta reclamelor care apeleaza la un vorbitor, este relevant faptul ca
acestea se adreseaza in mod direct consumatorului, dar spre deosebire
de reclamele care folosesc vedete, este important produsul si nu vorbitorul.
Cel din urma are rolul de a recomanda produsul sau de a demonstra
anumite calitati ale acestuia.
 Reclamele tip scene de viata sunt cele care surprind situatii
familiare detaliate din viata consumatorului. Adesea vin ca o
solutie a unor situatii si implica mai multa credibilitate,
consumatorii identificandu-se cu personajele reclamei. Total
diferite de acest tip de reclame sunt metareclamele care admit
faptul ca reprezinta o forma a comunicarii publicitare.
 Totodata, reclamele sunt clasificate in functie de efectul
intentionat de campania de publicitate: reclame cu actiune
directa si reclame cu actiune intarziata. Acestea corespund
tipurilor de publicitate cu aceeasi denumire, care sunt
clasificate, la randul lor, dupa efectul intentionat de
campania de comunicare. Acelasi lucru se aplica si in
utilizarea criteriului tonul comunicarii. Reclamele pot
fi agresive sau blande, ca si publicitatea clasificata in
functie de acest criteriu. De asemenea, se aplica si in
diferentierea reclamelor dupa continutul mesajului
publicitar: reclame conotative si reclame denotative.
Concluzie
 In concluzie, desi exista o tipologie
bine structurata a publicitatii si
respectiv a reclamelor, in realitate
acestea nu pot fi incadrate cu strictete
intr-o categorie anume: „Majoritatea
reclamelor arata a reclame. Deci asta
inseamna ca majoritatea reclamelor
arata la fel, iar cele mai multe dintre
ele sunt trecute cu vederea”.