 Dimensiunile studiilor observaţionale.

 Caracteristica Studiilor epidemiologice

de cohortă.
 Caracteristica studiilor epidemiologice

caz – control.
Investighează relaţiile dintre două
categorii de evenimente diferite:
1.Expunerea (Factorul de risc );
2.Rezultatul (Boala),
şi permit inferenţe de tip cauzal.
1. Scopului studiului;
2. Populaţiei supusă studiului;
3. Variabilelor care se cercetează.
Variabilele studiate într-o anchetă analitică
sunt:
1. Expunerea, orice factor cauzal sau
responsabil de un anumit rezultat.
2. Rezultatul, efectul considerat că s-ar datora
unei anumite expuneri.
Direcţia
Secvenţialitatea de timp
Relaţiile de timp dintre observaţiile noastre
asupra variabilelor E şi B;
 Înainte: începe cu Expunerea;
 Înapoi: începe cu boala;
 Nedirecţionale: concomitent E-B;
 Esenţial: începe cu Expunerea sau Boala?
Legătura cronologică dintre începutul studiului şi
apariţia variabilei bolii;
 Prospective:

- B surbine după începerea studiului;

 Retrospective:

- B survine înainte de începerea studiului;

 Esenţial a survenit boala, când studiul deja

începuse?
 Obiective:

De a dovedi existenţa sau inexistenţa

unei asociaţii epidemiologice;
De a efectua inferenţe epidemiologice de
tip cauzal;
De a verifica dacă o ipoteză
epidemiologică este adevărată sau falsă.
 Indivizii fără boală, selectaţi în baza expunerii şi
urmăriţi în timp pentru apariţia bolii;
 Începe cu persoanele expuse;
 Urmăresc în continuare apariţia bolii;
 Direcţia întotdeauna înainte:

- Expunere --- Boală

 Secvenţialitatea în timp = studiu prospectiv sau
retrospectiv.
 Boala nu era apărută la începutul studiului:

Expunere --- Începutul studiului --- Boală;

 Urmărire de la expunere către boală prin “timp

real”;
 Boala apare în prezent, simultan cu timpul

calendaristic.
 B a apărut când studiul era deja început
Expunere -- Boală --- Începerea studiului;
 Direcţia totuţi este înainte, deoarece urmăreşte

evoluţia de la E la B;
 Evoluţia de la E la B prin “timp istoric”;
 Boala a apărut în trecut, nesimultan cu timpul

calendaristic.
 Subiecţii selectaţi în baza Expunerii
 Direcţia este întotdeauna înainte

- E --- B;
 Secvenţialitatea de timp:
- Prospective: “timp real”;
- Retrospective: “timp istoric”
 B+
Grup de
studiu E+ B
Populaţia
sursă
B+
Grup de
studiu E - B
1. Constituirea eşantionului, selectarea
grupurilor: alegerea lotului test şi a lotului
martor, în dependenţă de tipul de anchetă
(model tip 1 sau 2);
2. Culegerea informaţiilor:
Despre expunere:
Direct prin: observare, examen clinic, paraclinic,
interviu.
Indirect prin: analiza fişei de observaţie, fişa de
consultaţie.
Despre boală: fişele de observaţie, de
consultaţie, registre speciale, certificate
constatatoare ale deceselor, etc.
3. Urmărirea subiecţilor
4. Măsurarea şi analiza datelor
Pe baza rezultatelor obţinute se măsoară:
 Frecvenţa bolii sau deceselor;
 Forţa asocierii epidemiologice;
 Impactul acţiunii factorului de risc în populaţie.
 Boala
Total
+ -
+ a b a+b
Factor de risc
- c d c+d
Total a+c b+d a+b+c+d
 a – persoanele care fac boală din cei expuşi;
 b - persoanele care nu fac boală din cei
expuşi;
 c - persoanele care fac boală din cei
neexpuşi;
 d - persoanele care nu fac boală din cei
neexpuşi.
 a+b – totalul expuşilor;
 c+d – totalul neexpuşilor;
 a+c – totalul bolnavilor;
 b+d – totalul nonbolnavilor
 Riscul bolii la expuşi R1= a / (a+b)
 Riscul bolii la neexpuşi Ro = c / (c+d)
 Riscul relativ RR = R1 / R2 , indică de câte ori este
mai mare riscul bolii la expuşi faţă de neexpuşi
 Riscul atribuibil RA = R1 – Ro, indică cu cât este
mai mare riscul la expuşi faţă de neexpuşi
 Forţa asocierii epidemiologice, se măsoară cu
riscul relativ:
RR = 1 – nu există nici o asociere între Expunere şi Boală;
RR > 1 – există asociaţie între Expunere şi Boală;
RR < 1 - Expunerea protejază contra Bolii.
 Secvenţă temporală logică;
 Permit măsurarea incidenţei bolii;
 Sunt adecvate pentru bolile rare;
 Au capacitatea de a studia multiplele efecte ale

unei Expuneri.
 Necesitatea în mulţi subiecţi pentru bolile rare;
 Supravegherea: logistică, pierderi;
 Variabila de Expunere poate suferi schimbări în

timp;
 Prospective: consumă timp, costisitoare, observaţia

poate influenţa deprinderile;

 Istorice: necesită înregistrări adecvate.
 Obiective:

1.De a dovedi existenţa sau inexistenţa

unei asociaţii epidemiologice;
2.De a verifica dacă o ipoteză
epidemiologică este adevărată sau
falsă.
Direcţia investigaţiei este retrospectivă,
se porneşte de la efect spre cauză.
 Subiecţii sunt selectaţi pe baza bolii, începe cu
boala;
 Se caută înapoi istoricul expunerii;
 Direcţia întotdeauna înapoi, de la B --- spre E;
 Temporalitatea este retrospectivă, boala a

apărut deja când începe studiul.

 E+
Grup de
studiu B+ E
Populaţia
sursă
E+
Grup de
studiu B E
 1. Selecţia loturilor test şi de control. Este
necesară definirea clară a bolii, expunerii. Este
necesară delimitarea în timp şi spaţiu. Formarea
perechilor (acelaşi sex, vârstă, categorie socială).
 2. Culegerea informaţiilor din: fişele de
observaţii, prin examinare directă, interviu.
 3. Măsurarea asociaţiei. Se completează tabelul
2X2 şi se calculează:
1. Frecvenţa factorului de risc în lotul cazurilor
f1 = a / a+c
2. Frecvenţa factorului de risc în lotul control
fo = b / b+d
Riscul relativ estimat (odds ratio).
probabilitatea expunerii la cazuri
OR sau RP = _______________________________
probabilitatea expunerii la martori
­ Compară probabilitatea expunerii la cei care fac B cu

probabilitatea expunerii la cei care nu fac B.

­ De asemenea, cunoscut în calitate de raport al

probabilităţii expunerii.
­ RP = 1 - nu este asociere.

­ RP < 1 - E este un factor de risc.

­ RP > 1 - E este un factor de protecţie.

 Relativ rapid şi necostisitor.
 Potrivit pentru bolile rare şi de durată lungă.
 Necesită mai puţini subiecţi pentru începere.
 Poate studia multiple Expuneri.
 Modelul “înapoi”.
 Nu sunt potrivite pentru Expunerile rare.
 Nu permit o estimare directă a riscurilor şi a forţei

de asociere.
 De obicei, nu pot măsura incidenţa bolii.
 Imprecizia relaţiei de timp dintre Expunere şi

Boală.
 Tendinţa spre erori de selecţie şi repetare.