TESTAREA SI EVALUAREA

PSIHOLOGICA
CURSURI 1-3

1
Teme (1)

 Clasificarea testelor psihologice

 Principii şi proprietăţi psihometrice: fidelitate,
validitate, consistenţă internă
 Dimensiuni psihologice relevante pentru
performanta
 Construcţia chestionarelor standardizate de
evaluare psihologică

2
Teme (2)

 Interpretarea scorurilor şi a profilelor generate în urma

testării psihologice
 Relevanţa şi aplicabilitatea evaluării psihologice în
procesele de resurse umane: accent pe recrutare-
selecţie şi evaluarea performanţelor
 Cadrul conceptual si metodologic al evaluării psihologice
 Comunicarea rezultatelor obţinute la testele psihologice:
precauţii, etică, deontologie, particularităţi socio-culturale

3
Tematica detaliată (1)
 1. Utilitatea si posibilitatile de utilizare a testelor
psihologice in procesele de HR : recrutare, selectie,
orientare şi consiliere vocaţională, dezvoltarea carierei
 2. Aspecte fundamentale privind testele psihometrice:
construcţie şi adaptare, calităţi psihometrice, normare,
tipuri de teste
 3. Cerinţe etice şi legale privind utilizarea testelor
psihologice
 4. Selecţia testelor psihologice în activitatea de evaluare
 5. Administrarea, scorarea şi interpretarea rezultatelor la
testele psihologice
4
Tematica detaliată (2)
 6. Comunicarea rezultatelor şi relaţia cu terţii
 7. Alte instrumente utilizate în evaluarea psihologică:
interviul, observaţia, testele situaţionale, testele proiective
 8. Integrarea rezultatelor la testele psihometrice în
evaluare şi redactarea raportului de evaluare
 9. Inventare de personalitate: CPI, NPQ, NEO PI R
 10. Baterii de teste psihometrice de aptitudini: WAIS,
BTPAC, MAB
 11. Teste de interese, motivaţii si valori: JVIS, Schwartz,
AMI
 12. Teste proiective
5
Context
 Testarea psihologica =
utilizarea de mostre de
comportament în scopul de
a face generalizări despre
o anumită persoană
 Mostre / esantioane de
comportament = observaţii
realizate în timp asupra
sarcinilor efectuate de o
persoană, care au fost, de
obicei, prescrise în
prealabil

6
Compararea rezultatelor
 Rezultate individuale sunt agregate si compilate în tabele
statistice care permit evaluatorului să compare
comportamentul individului testat cu răspunsurile unui grup (de
apartenenta / de referinta)
 Testul psihologic este
una din sursele de date
utilizate în cadrul
procesului de evaluare

 Evaluarea psihologică
Este un proces care implică
integrarea informaţiilor din
multiple surse
(ex: anamneza, interviuri cu apropiatii, auto-evaluare etc.)
7
Testare vs. Evaluare
 Diferenta dintre Psihodiagnoza (Evaluarea) si
Psihometrie (Testarea)
 Test = o probă (frecvent - serie de probe) construită în
scopul stabilirii prezenţei (sau absenţei) unui aspect
psihic, a particularităţilor de comportare sau a gradului
de dezvoltare psihică (Roşca, 1972)
 Test = probă ce permite” descrierea comportamentului
unui subiect într-o situație definită cu precizie prin
referire la un grup definit de subiecți plasați în aceeași
situație (uniformizarea / omogenizarea conditiilor de
testare) (Larousse, 2006)
 Un test psihologic este în mod esenţial o măsură
obiectivă şi standardizată a unui eşantion de
comportament (Anastasi, 1976)
8
Definirea testelor (continuare)
 O procedură standardizată prin care se formează un eşantion de
comportamente care va fi descris prin categorii sau scoruri și care
face posibilă utilizarea rezultatelor în predicţia altor comportamente,
mai importante (Gregory, 1992)
 Rey (1990): testele sunt procedee
standardizate, concepute pentru a provoca
la subiecţii investigaţi reacţii înregistrabile sub
aspectul intensităţii, formei, duratei, semnificaţiei
 Testele permit clasificarea (cantitativa sau
tipologica) a individului intr-o anumita categorie
si efectuarea de previziuni asupra rezultatelor sau
conduitelor asteptate

9
Scurta istorie sociala a testelor
 Cu trei mii de ani în urmă Imperiul Chinez a dezvoltat un sistem
de examinare a funcționarilor publici, care s-a păstrat până la
începutul acestui secol. Se testau cunoștințele din cinci domenii
(Du Bois, 1966): 1) codul civil; 2) probleme militare; 3) cunoștințe
de agricultură; 4) venituri; 5) cunoștințe de geografie
 In Grecia antică, testarea a fost aplicata în procesul educațional
pentru evaluarea deprinderilor intelectuale și a calităților fizice
 În Evul Mediu, universitățile europene (ex: Bologna) foloseau o
serie de teste pentru promovarea studenților în anii superiori de
studii
 In a doua jumătate a secolului XIX, creşte interesul societăţii
pentru problemele de sănătate mentală, dezvoltare mentală
normală şi pentru cazurile de retard sau boală mentală

10
Testele in faza incipienta (1)

 1879, Wilhem Wundt înfiinţează primul laborator de

testare psihologică la Leipzig, Germania – acest moment
este asimilat constituirii psihologiei ca știință
independent. Introduce conceptul de “psihometrie” in
articolul “Experiemente psihometrice” (revista Brain)
 1884, Francis Galton realizează prima baterie de teste
aplicate in laborator: forta musculara, acuitatea auditiva
si timpul de reactie simplu
 1890, James McKeen Cattell utilizează pentru prima
dată termenul de "mental test“
 1905, Scala Metrică a Inteligenței - primul test de
inteligenţă elaborat de Binet-Simon

11
Testele in faza incipienta (2)

 1914, Stern introduce termenul de coeficient de

inteligenţă: ; IQ = vârsta mintală/vârsta cronologică
 1917, Robert Yerkes realizează testele pentru
încorporarea în armata americană în timpul Primului
Război Mondial: Army Alpha şi Army Beta
 1939: Wechsler-Bellevue Intelligence Scale – instrument
psihodiagnostic ce calcula mai multe scoruri pentru
stabilirea profilului personal (diferentiere IQ performanta
– IQ verbal). Revizii: 1955 (WAIS) şi 1981 (WAIS-R)
 1920, Hermann Rorschach, Testul petelor de cerneală

12
Repere in istoria testarii
 1942, Minesota Multiphasic Personality Inventory
(MMPI)
 1949, Weschler Intelligence Scale for Children (WISC) -
revăzut şi îmbunătăţit în anii 1974 (WISC-R) şi 1990
(WISC-III)
 1967, Wechsler Primary and Prescholl Intelligence Scale
(WPPSI)
 1969, interpretarea computerizată a testelor

13
Scopul testelor psihologice
 Selecţie/clasificare
 Diagnostic şi intervenţie
 Autocunoaştere
 Proiecte de evaluare a unor modificări intervenite în
urma unor intervenţii educative, psihoterapeutice.
 Instrumente ale cercetării ştiinţifice

14
Masurarea

 A măsura înseamnă a atribui numere obiectelor

sau fenomenelor potrivit unor reguli determinate
(Stevens, 1951)
 Aceste reguli stabilesc o corespondenţă între
proprietăţile numerelor şi proprietăţile
obiectelor / fenomenelor
 Testele psihologice vizează tocmai aceste
atribute/trăsături specifice, ce pot fi măsurate
prin instrumente de tipul scalelor de măsură

15
Scale de masurare
 Scale nominale măsurarea poate fi realizată ori de câte ori
caracteristica studiată permite împărţirea în clase de
elemente echivalente
 Relaţia de echivalenţă vizează orice două submulţimi ale
unei clase, care nu trebuie să se intersecteze (ex.
categoriile socioprofesionale, sex, vârstă, rasă etc.)
 Prin scale ordinale măsurarea realizează ierarhizarea
claselor; clasele sunt ordonate, dar distanţadintre ele nu
poate fi estimată (se fac aprecieri de tipul: foarte bun, bun,
slab, foarte slab
 În cadrul scalelor de interval / raport măsurarea presupune
o unitate de măsură comună şi constantă (ex.IQ)
16
Testul ca procedură standard de
administrare, cotare şi interpretare a
rezultatelor
 Scopul standardizării procedurilor de testare este de a face toate
variabilele care sunt sub controlul examinatorului cât de uniforme
posibil
 Standardizarea vizează obiectivarea și uniformitatea procedurii de
testare, în toate aspectele ei importante - de administrare, notare şi
interpretare a rezultatelor.
 Scopul standardizării procedurilor de testare este de a face toate
variabilele care sunt sub controlul examinatorului cât de uniforme
posibil, astfel încât toată lumea care aplică testul va beneficia de
aceleași condiții
 Standardizarea se raportează la toate etapele testării psihologice,
respectiv la: o modalitatea de aplicare/administrare; o modalitatea de
cotare; o modalitatea de interpretare şi raportare la norme/etaloane
17
Testul ca rezultat al unei colecții de
itemi
 Ordonarea itemilor după gradul lor de dificultate -
procentajul rezolvărilor corecte, pe fiecare item, în
eşantionul pe care s-a realizat validarea - condiția de
obiectivitate
 Scala Lickert (ordinal)
 Raspunsuri dihotomice (da/nu, adevarat / fals – acestea
din urma, interzise in teste de atitudini sau diagnostic
clinic, nu exista valoare de adevar asociata)
 Itemi – eseu (raspunsuri deschise)

18
Tipologia testelor (1)

Criteriul I. Mod de administrare:

 Creion-hartie (scrise)
 Oral
 Online / pe aparate
Criteriul II: Numar de persoane
care pot fi testate simultan:
 Individual
 De grup / colectiv
Criteriul III: Materiale utilizate
 Verbale
 Non-verbale
19
Tipologia testelor (2)

Criteriul IV: Modul de procesare implicat (Albu, 1999):

Teste de eficienţă
Teste de aptitudini
Teste de dezvoltare intelectuală
Teste de cunoştinţe
Probe de lucru
Teste situaţionale
Teste de personalitate (non-intelective)
Criteriul V: Timp alocat
Cu limita de timp (impusa)
Fara limita de timp (libere)
20
Rorschach – pete de cerneala -
exemplu

21
Sarcinile cele mai frecvente în teste
 Ordonarea, clasificarea sau serierea de obiecte, imagini
după culoare, volum, formă, greutate
 Asamblarea unui puzzle
 Rezolvarea unui labirint
 Asocieri de cuvinte: sinonime, antonime, paronime
 Comparaţii
 Căutare de cuvinte ascunse, rime,
 Descifrarea de coduri verbale sau cifrate
 Definirea unor concepte
 Construire de povestiri, raţionamente, propoziţii

22
Componentele testelor (1)
 1. Statica, alcatuita din:
 Manualul testului (model
conceptual-explicative, grille de
evaluare si norme de interpretare,
valoare si limite de aplicabilitate
(populatia-tinta vizata)
 Caietul testului
 Foi de răspuns
 Aparate (Computer, Tahistoscop –
in masurarea vitezei perceptiei
etc.)
 Materiale pentru prelucrare și
pentru manipulare
 Materiale auxiliare (ex. grile de
corectură - șabloane)
23
Componentele testelor (2)

 2. Dinamica, alcatuita din:

 Consemnul testului = instruirea
persoanei calificate profesional,
care aplică testul, cu privire la
condițiile, realizarea, evaluarea
testelor, instructajul initial sau
constant
 Partea de efectuare a testului /
sarcinile testului

24
 Stare şi Trăsătură
 În ciuda mitului răspândit, testele nu sunt infailibile.
 Ele au un anumit grad de precizie în măsurarea unor
trăsături sau stări specifice.
 Trebuie făcută din start distincţia dintre stare (este
dependentă, fluctuantă şi dependentă de situaţie, reflectă
variabilitate în funcţie de context ; ex: sunt nervos fiindcă m-
am certat cu şeful) şi
 Trăsătură (reprezintă o caracteristică sau însuşire
persistentă, stabilă în timp: nervozitatea ca trăsătură
constituie tendinţa generală de a reacţiona într-un mod
impulsiv, necontrolat). Dar nervozitatea poate fi şi o stare
tranzitorie?
25
Variabile şi valori
 Variabile = aspecte (elemente, factori, caracteristici, atribute) ale
realităţii care presupun variabilitate, putând lua diverse valori
 Valorile şi frecvenţa de apariţie determină distribuţia variabilei.
Variabila poate lua valori mai distanţate (dispersate, eterogene) sau
mai apropiate (omogene), acestea generează variabilitatea
variabilei

26
Sursa: M. Popa (2008)
Tipuri de variabile
 Variabila independenta (cauza, conditia
facilitatoare) = sursa variatiei valorilor variabilei
dependente
 Variabila dependenta(efectul, consecinta)
 Variabila continuă – măsurată pe o scală de tip
interval-raport care suportă zecimale
 Variabila discretă – poate lua un număr finit de
valori (ex: numar de personae dintr-o
gospodarie, numar de tigari fumate pe zi)
27
Variabile discrete si continue

Sursa: M. Popa (2008)

28
Constructe si indicatori
 Constructul psihologic – intangibil, nu poate fi măsurat direct (variabila
latentă). Ex: sociabilitatea, narcisismul, aversiunea faţă de risc
 Indicatorii – variabile manifeste, care pot fi măsuraţi direct.
Ex: în cazul sindromului de stres post-traumatic (construct), se manifesta
simptomele (indicatorii):
 Amintiri ale evenimentului (imagini, mirosuri, sunete, sentimente şi emoţii);
 Coşmaruri legate de eveniment;
 Flashback-uri, ruminaţie (reflecţie prelungită asupra experienţelor
disturbatoare care perturbă activitatea curentă);
 Reacţii emoţionale intense (teamă, nervozitate, tristeţe sau vinovăţie) la
evocarea evenimentului;
 Simptome fizice (transpiraţie, crampe musculare, pierderea suflului,
respiraţie întretăiată/ accelerată, senzaţia de nod în gât / „fluturi” în stomac)
determinate de evocarea evenimentului.

29
Scala de măsurare nominală

 Scale de măsurare = tipuri de valori pe care le ia

variabila:
 Scala nominală – valoarea indică acea categorie în care
se încadrează cazul / subiectul respectiv. Ex: gen,
culoarea ochilor, tip temperamental, religie
 Codurile asignate categoriilor sunt arbitrare /
convenţional alese
 Valorile au o semnificaţie strict calitativă, dar pot fi
grupate

30
Scala de măsurare ordinală
 Scala ordinală - valorile au
o semnificație cantitativă
limitată la raportul de
mărime
 Ex: scala ardeilor iuţi,
evaluarea satisfacţiei
globale cu viaţa (pe o
scală de la 1 la 10), anul
de studiu

31
Scale de măsurare tip
interval/raport
Scala de interval
Valorile au un caracter cantitativ, exprimat numeric (caracteristici
parametrice)
Intervalele dintre valori sunt egale, dar lipseşte zero absolut
Ex: scorurile la un test de inteligenţă, temperatura exprimată în grade
Celsius (nu există 0 absolut, 0 nu înseamnă lipsa temperaturii, iar 20◦
Celsius nu înseamnă de două ori mai cald decât 10◦ Celsius, ci cu 10◦
Celsius mai cald
Scala de raport = scala de interval + zero absolut
Ex: timpul, înălţimea, vârsta, greutatea,temperatura în ◦ Kelvin (0◦ K =
temperatura minimă absolută)
Scalele de raport şi cele de interval suportă, în practică, aceleaşi
proceduri statistice (descriptive- medie, mediană, mod; inferenţiale –
corelaţie, diferenţe etc.)
32
Fidelitatea
 Fidelitate = gradul in care masurarea efectuata cu un
anumit instrument este stabila in timp (reliabilitatea,
siguranta masurarii)
 Fidelitate inter-evaluator
 Fidelitate split-half (prin metoda injumatatirii; par-
impar etc.)
 Fidelitatea formelor paralele (coeficienti de
echivalenta) – principiul izomorfismului logic (cele
doua sub-teste / forme paralele sa aiba nivele
comparabile de dificultate)

33
Fidelitatea - detaliere
 ”Gradul în care scorurile testului sunt consistente sau
repetabile, adică, gradul în care ele nu sunt afectate de
erorile de măsură” (Standards for Educational and
Psychological Tests)
 Fidelitatea test-retest (coeficienti de stabilitate)
 Consistenta interna – analiza inter-corelatiilor dintre
itemi

34
Interpretarea coeficienților de fidelitate

 Testul cel mai fidel (coeficient de 0.8-0.9) este preferabil

– criteriu de selectie a testelor, daca toate celelalte
conditii sunt egale
Cand se acceptă nivele mai scăzute (dar nu <0.6) de
fidelitate?
 Când testele se utilizează pentru a lua decizii preliminare
– nu finale
 Când testele împart persoanele într-un număr mic de
categorii, pe baza unor diferențe inter-individuale mari
 Cand se compara grupuri de persoane, nu persoanele
intre ele
35
Validitatea
 Validitate = gradul in
care un instrument (test,
proba etc.) masoara
ceea ce isi propune sa
masoare (precizia
masurarii)
 Validitatea de conţinut –
itemii măsoară
dimensiunea / factorul
vizat (atitudine, interes,
valoare, aptitudine,
trăsătură de caracter
etc.)

36
Validitatea de continut

Determinarea validitatii de continut - examinarea sistematică

a conţinutului testului, pentru a se verifica dacă testul
acoperă un eşantion reprezentativ din domeniul care se cere
a fi evaluat prin test (Anastasi, 1976)
 Itemii care alcătuiesc testul să fie reprezentativi (necesari si
suficienti) pentru ceea ce testul doreşte să măsoare
 Cum se determina? Prin analiza itemilor care sunt incluşi în
test ◦ compararea structurii testului cu domeniul de conţinut.
Mai mult prin rationament, mai putin prin modele statistice

37
Fidelitatea si validitatea (2)

Sursa: M. Popa (2008)

38
Alte calitati / atribute de apreciere a
testelor psihometrice
 Obiectivitatea sau
concordanța
interpersonală vizează
gradul în care rezultatele
obținute în urma
administrării şi notării
unui test psihologic sunt
independente de
judecata subiectivă a
examinatorului
 Un test este pe deplin
obiectiv atunci când
diverși examinatori obțin
aceleași rezultate
cuacelași subiect

39
Validitatea convergenta si de
discriminare
 Un test are validitate convergentă dacă evaluează
aceleaşi constructe ca şi alte teste
 Intre scorurile sale şi scorurile altor teste există o
relaţie funcţională
 Validitate de discriminare = testul evaluează altceva
decât alte teste despre care se ştie că se referă la
constructe ce nu au legătură cu constructul măsurat
de test

40
Validitatea externa (de criteriu)

 Măsura în care testul este un bun predictor pentru un

eşantion de comportamente viitoare
 Criteriul = măsură directă şi independentă a ceea ce
testul doreşte să prezică
 Ex: predictor – rezultatul la un test de acuitate vizuala si
coordonare ochi – mana. Criteriul – performanta in sofat
 Stabilirea / cuantificarea validitatii externe presupune o
evaluare dinamica, longitudinala, efectuata la doua sau
mai multe momente de timp

41
Validitatea scalelor si a raspunsurilor
 Validitate adăugată sau incrementală – capacitatea unui test de a
aduce un plus de precizie (în termeni de validitate externă –
predictivă şi fidelitate) comparativ cu probele deja existente pe piaţă
 Validitatea de faţadă (face validity) – „impresia pe care o face o
probă de evaluare în faţa uni potenţial beneficiar” (Constantin,
2012). Un manager va întâmpina cu reţinere sceptică un test clinic
pentru evaluarea personalului, cu itemi referitori la viaţa personală
copilărie, somn, relaţii afective, temeri şi conduite dezadaptative etc.
Lipseşte validitatea aparentă.
 Validitatea răspunsurilor? Verificată prin scale de dezirabilitate
socială (managementul impresiei „cosmetizate”/ eufemizate),
răspunsuri random sau răspunsuri aprobatoare (pattern de a
răspunde cu „da” fără a citi conţinutul itemului)

42
Constructia testelor psihologice –
etapele si cerintele procesului (1)
 Stabilirea nevoii (in)formale de testare – Ex: sunt sau nu
alternative de testare disponibile pe piata autohtona?
 Definirea obiectivelor și parametrilor testelor (mod de
administrare, utilitate, aplicabilitate etc.)
 Discutii despre construct si continut cu un panel de experti
(preferabil reunind specialisti in psihometrie / metodologia
testarii cu specialisti in tematica abordata de test)
 Revizuirea itemilor (structura + continut) de catre unul sau
mai multi evaluator in afara panel-ului initial
 Pre-testare (esantion limitat cantitativ)
 Reactualizare (noi semnificatii sau trimiteri decodificate)

43
Constructia testelor psihologice –
etapele si cerintele procesului (2)
 Stabilirea formei finale a testului
(banca de itemi si scala de scorare
/ barem / grila evaluativa)
 Constituirea normelor și
calcularea fidelității și validității
 Finalizarea examinarii si
redactarea raportului psihologic
 Prin urmare, constructia testelor
constituie un proces reiterativ, ce
presupune bucla de feedback si
modificari / optimizari constante

44
Validitatea scalelor si a raspunsurilor
 Validitate adăugată sau incrementală – capacitatea unui test de a
aduce un plus de precizie (în termeni de validitate externă –
predictivă şi fidelitate) comparativ cu probele deja existente pe piaţă
 Validitatea de faţadă (face validity) – „impresia pe care o face o
probă de evaluare în faţa unui potenţial beneficiar” (Constantin,
2012). Un manager va întâmpina cu reţinere sceptică un test clinic
pentru evaluarea personalului, cu itemi referitori la viaţa personală
copilărie, somn, relaţii afective, temeri şi conduite dezadaptative etc.
Lipseşte validitatea aparentă.
 Validitatea răspunsurilor? Verificată prin scale de dezirabilitate
socială (managementul impresiei „cosmetizate”/ eufemizate),
răspunsuri random sau răspunsuri aprobatoare (pattern de a
răspunde cu „da” fără a citi conţinutul itemului)

45
Principii generale in conceperea
raportului psihologic
 Să corespundă solicitării beneficiarului
 Să fie clar, fără ambiguități și implicatii vagi
 Să evite (sau macar sa explice) termenii tehnici,
neinteligibili beneficiarului
 Să reflecte obiectiv situaţia
 Să nu fie intruziv
 Să respecte confidențialitatea
 Să fie redactat cu profesionalism, fără păreri subiective /
personale
 Să explice semnificația rezultatelor prezente

46
Speranta de viata a unei evaluari
psihologice
 Psihodiagnostic valabil 3 luni la copiii mici
 Valabilitatea creste pana la aproximativ 2 ani la adulti
 Dinamica dezvoltarii psihice, invatarea pe tot parcursul
vietii
 Plasticitatea neuro-cognitiva – ce este imuabil / ramane
constant din personalitate, indiferent de varsta si de
situatie?
 Erori sistematice de masurare (bias-uri): ex – eroarea
empatica – sunt evaluate mai favorabil decat ar fi
obiectiv corect persoanele frumoase, adolescentii
populari, copiii cuminti, conformisti, simpatici

47
Ocupatii pentru care testarea psihologica
initiala (la angajare) si periodica este
obligatorie
 Cf. HG 355/2007 si HG 1169/2011
 Personal sanitar, de ingrijire, asistentii maternali
 Angajati care conduc masina de serviciu, utilaje sau
vehicule de transport
 Personal cu functie de decizie (functionar publici cu
atributii de interpretare si aplicare a legii)
Testarea recomandata la indicatia medicului de medicina
muncii (la angajare si annual) pentru: agent de paza,
angajatii care lucreaza in tura de noapte, in conditii de
izolare, la inaltime, ca salvatori (pompier, salvamontist,
salvamar), sau cu substante toxice
48
Critici aduse testelor psihologice
 Testul ca pat al lui Procust, adecvat exclusiv unui om standardizat /
rutinizat / robotizat / mediocru
 Anxietatea testarii – test-stres?
Obiectii etice:
 Confidenţialitatea rezultatelor investigaţiei
 Mascarea intenţiilor funcţionale ale testelor (adevaratele intentii /
variabile urmarite raman voalate / nedezvaluite)
 Intruziune în viaţa privata (incalcarea dreptului la intimidate)
 Discriminarea persoanelor dezavantajate cultural
 Interpretarea greșită conduce la o etichetare incorectă (retard mental)
 Utilizarea neprofesionistă sau neautorizata a informațiilor
 Imaturitatea și nesiguranța emoțională a examinatorului

49
Modalitati de a combate / contracara
aceste obiectii
 Conceperea unui cod de
conformitate etica bine
reglementat
 Verificarea aplicării acestui cod
 Precauţii suplimentare luate în
cazul grupurilor dezavantajate,
influenţabile sau vulnerabile
(copii, bătrâni, persoane cu
dizabilitati etc.)
 Formarea, certificarea şi
perfecţionarea continuă a
evaluatorilor
 Protectia datelor strict
respectata

50
Avantajele utilizării calculatoarelor în
psihodiagnostic
 Simplitate
 Obiectivitate
 Flexibilitate
Utilizarea computerului in testarea psihologica:
 Prezintă testul/chestionarul şi instrucţiunile de lucru (in mod atractiv,
interactive)
 Administrează stimulii sau itemii chestionarului
 Optimizează examenul psihologic prin utilizarea, de pildă, a testelor
adaptative
 Inregistrează răspunsurile la teste şi chestionare

51
Avantajele (+cateva limite ale) utilizării
calculatoarelor în psihodiagnostic (2)
 Calculează cotele testelor şi chestionarelor pe scale şi
subscale
 Convertesc automat scorurile brute în scoruri standard
 Efectuează concomitent prelucrări statistice, operând cu baze
de date de dimensiuni mari (Big Data)
 Bazandu-se pe rezultatele la teste, calculatoarele pot redacta
raportul psihologic
 Pot constitui bănci de date, cu actualizarea permanentă a
etalonării
 Totusi, computerele nu pot substitui evaluatorul uman
 Psihodiagnosticului computerizat ii lipseşte tocmai fineţea
interpretării calitative

52
Domenii de aplicare
 Psihologia muncii si
organizationala
 Psihologie educationala si
consiliere vocationala
 Psihologia clinica si psihoterapie
(se preocupă de abaterile de la
parametrii psihici de functionare
“normala” / normata a
proceselor psihice şi a
personaltăţii în general). Testele
aplicate frecvent: baterii de
personalitate, teste proiective
 Psihologia judiciara si militara

53
Peisajul românesc al TEP
 Cognitrom Cluj-Napoca:
www.cognitrom.ro
 Psiho Proiect:
http://
www.psihoproiect.ro/en/index.p
hp

 Profiles International:
http://profilesinternational.ro/
 www.testcentral.ro
 Romanian Psychological
Testing Project

54
Avantaje competitive – Beneficii cautate
de clientii prestatorilor de servicii TEP
 Adecvarea la locul de muncă
 Produse disponibile în multiple limbi
 Reprezentant servicii clienți dedicat (punct unic de contact)
 Asistență tehnică suplimentară
 Instruire suplimentară
 Capacitatea de interpretare a rezultatelor fără necesitatea prezenței
unui psiholog autorizat
 Centru de evaluare online
 Opțiune tarifară cu utilizare nelimitată
 Validarea națională a evaluărilor pentru companii internaționale
 Distribuirea către companii mici și mijlocii prin parteneri comerciali
locali

55
Să râdem de teste şi managementul
riscului în testare!
Controversele şi fundăturile comparabilităţii

56
Să râdem de teste şi managementul
riscului în testare!

57
Să râdem de teste şi managementul
riscului în testare!

58
Să râdem de teste şi managementul
riscului în testare!

59
Să râdem de teste şi managementul
riscului în testare!

60