Ce analizăm pentru a afla

calitatea mediului?
Indicatori European Environmental Agency (2007)
Indicatori de evaluare a calităţii aerului
Indicatori de evaluare a poluării fonice
Indicatori şi indici de calitate a apelor
Indicatori şi indici de calitatea solurilor
Indicatori de evaluare a vegetaţiei
Cercetări prin sondaj şi ancheta statistică
Metode econometrice
Pentru a avea o imagine de ansamblu
despre calitatea mediului
 E nevoie de:
◦ colectarea datelor (big data oferă o imagine mai
relevantă/small data oferă o situatie la un moment
data)
◦ Calcularea indicatorilor și a indicilor de poluare
◦ E nevoie de raportarea la standarde/concentrații
maxime admisibile
◦ Analiza contextului unor depășiri pentru a
elimina/reduce riscurile.
Indicatori European Environmental Agency (2007) (1)

 Agricultură:
◦ Suprafaţa cu ferme ecologice (cantitativ)
◦ Bilanţul nutrienţilor utilizaţi în agricultură (cantitativ)
• Poluarea aerului şi degradarea stratului de ozon
 Emisii de substanţe acide
 Emisii de compuşi ce afectează stratul de ozon
 Emisii de particule primare şi secundare
 Depăşirea CMA (concentratii maxime admisibile) în
spaţiile urbane
 Expunerea ecosistemelor la acidifiere şi eutrofizare
 Producţia şi consumul de substanţe care afectează
stratul de ozon
Indicatori European Environmental Agency (2007) (2)

 Biodiversitate
◦ Suprafaţa ariilor protejate
◦ Diversitatea speciilor
◦ Specii ameninţate şi protejate
 Schimbări climatice
◦ Concentraţia gazelor cu efect de seră
◦ Tendinţa temperaturii aerului
◦ Emisii de gaze de seră
◦ Proiecţia limitării emisiei gazelor de seră
Indicatori European Environmental Agency (2007) (3)

 Energie
◦ Consum de energie/sector economic
◦ Producţia de electricitate regenerabilă
◦ Consumul de energie regenerabilă
◦ Consumul total de energie din combustibili
◦ Cantitatea totală de energie
 Piscicultură
◦ Producţia iazurilor piscicole
◦ Capacitatea piscicolă a ecosistemelor
 Mediu terestru
◦ Modul de utilizare a terenurilor
◦ Stadiu în managementul siturilor contaminate
Indicatori European Environmental Agency (2007) (4)

 Transport
◦ Cererea de transport de marfă
◦ Cererea de transport de pasageri
◦ Utilizarea combustibililor alternativi şi curaţi
 Deşeuri
◦ Generarea şi reciclarea deşeurilor din ambalaje
◦ Producţia de deşeuri urbane
 Apă
◦ Calitatea apelor pentru îmbăiere
◦ Clorofila pe cursurile de apă
◦ Nutrienţi în apele de suprafaţă
◦ Consumul chimic de oxigen în râuri
◦ Tratamentul apelor uzate
◦ Utilizarea resurselor de apă dulce
Indicatori de evaluare a calităţii aerului

 Calitatea aerului mai ales în mediile urbane e

influenţată de:
◦ activităţile industriale
◦ sursele mobile (transporturi),
◦ casnice (arderi de combustibili),
◦ depozitele controlate sau nu
◦ deşeuri (arderi)
◦ extracţia materialelor de construcţie,
◦ activităţi de construcţii.
De obicei cele mai mari surse de emisii sunt platformele
industriale mari, centralele termice mari, traficul
 Ce indicatori măsurăm? (1)

 Pulberi în suspensie şi sedimentabile

◦ Surse: traficul rutier, construcţiile, activităţile
industriale, starea proastă a carosabilului, a
clădirilor, deficitul spaţiilor verzi şi eficienţa redusă
a lucrărilor de salubrizare a străzilor
Se depăşesc frecvent:
- Pragul de alertă: 75% din concentraţia maximă
admisă (CMA) pentru o noxă
- Pragul de intervenţie: atingerea valorii concentraţiei
maxime admise
Ce indicatori măsurăm ?(2)
 Oxizi de azot
◦ Surse: traficul rutier, centrale termice, unităţi industriale (emisiile
sunt legate de procesele de ardere)
• Dioxidul de sulf
 Surse: industriale, trafic (motoarele diesel)
• Monoxidul de carbon
 Surse: zone cu trafic rutier intens
 Alte noxe:
 COV (compusi organici volatili), poluanţi organici persistenţi (Cd, Hg,
dioxină), plumb şi ozon
 Sursa principală: traficul
 Surse de degradare a stratului de ozon: industriale (industria frigotehnică),
menajere (aparate de aer condiţionat, frigidere – cand folosesc gaze de tipul
CFC-12) (CFC-clor-fluor-carbon), transport aerian (haloni). România este
semnatara Convenţiei pentru protecţia stratului de ozon prin care este
interzisă folosirea CFC – 12.
 Ce indici calculăm? (1)
 Indicele de poluare a aerului (Vintilescu,
1995) un raport între CMA şi C (concentraţia
înregistrată a unei noxe)
 Trebuie să se ţină cont de acţiunea sinergică

a noxelor
 Ce indici calculăm? (2)
 Se calculează pentru fiecare noxă reprezentativă
indicele de calitate a aerului (AQI – Air Quality Index)
(Environmental Protection Agency, 1990). Acesta
permite evaluarea nivelului de poluare a aerului şi a
incidenţei asupra populaţiei sau ecosistemelor
naturale.
 Pentru calcularea acestui indice noxele au fost

clasificate în două categorii funcţie de raportul cu CMA

şi în patru categorii funcţie de gradul de periculozitate
◦ cat.I noxe foarte periculoase: ozon, clor, mercur, cadmiu,
◦ cat II – cele periculoase: hidrogen sulfurat, oxizi de azot;
◦ cat. III – dioxid de sulf, funingine, pulberi în suspensie;
◦ cat. IV – monoxid de carbon, amoniac.
 Grila de interpretare a valorilor indicelui de calitate a aerului (după
US Environmental Protection Agency, 1990), C. Ioja (2008)

Indicele de Calitatea Efectele asupra Efecte asupra

calitate a aerului aerului/nivel de omului ecosistemelor şi
poluare materialelor
0-50 Bună/ foarte slab Fără efecte Fără efecte
51-100 Satisfăcătoare/sl Fără efecte Efecte reduse
ab sau moderat
101-300 Nesatisfăcătoare/ Influenţe asupra Efecte moderate
relativ ridicată aparatului
respirator,
cardiovascular
301 – 500 Slabă/ ridicată Efecte Efecte puternice
semnificative
asupra populaţiei
Peste 500 Foarte Efecte puternice Efecte foarte
slabă/foarte pe suprafeţe mari puternice
 Indicatori de evaluare a poluării fonice

 Se calculează pentru surse de zgomot:

◦ Mobile (trafic rutier, feroviar, aerian)
◦ Surse staţionare (unităţi industriale, spaţii
comerciale, unităţi şcolare, unităţi de cult, etc.)
Măsurători se fac cu un sonometru integrator
În lungul arterelor rutiere valorile medii ale sunetului
depăşesc permanet limitele maxime admise 70 dB
ceea ce determină disconfort populaţiei din spaţiile
din proximitate.
 Indicatori şi indici de calitate a apelor

 Surse de poluare: industriale, menajere

 Evacuările se fac de ex. la nivelul Mun. Bucureşti în trei
surse: caseta Db, râul Ciorogârla şi Sabar
 Poluanţi: compuşi organici şi nutrienţi (amoniu, azotaţi,
fosfor) ce determină clasa de calitatea a III-a apelor la
care se adaugă pesticidele utilizate în agricultură;
metale grele, indicatori de mineralizare a apelor,
modificări ale parametrilor fizici
 Apa din freatic nu e potabilă în Bucureşti (cu excepţia
unei zone din vest), doar apele cantonate în stratele de
Frăteşti şi în nisipurile de Mostiştea sunt potabile daca
nu sunt contaminate de exploatări de ţiţei (C. Ioja, 2008)
 Indicatori şi indici de calitatea solurilor

 Solul este o sursă importantă de carbon dar suportă

foarte multe amenajări: suprafeţe construite,
activităţi agricole, depozite de deşeuri, etc.
 Surse de poluare: industriale (metale grele: Mn, Cu,

Zn, Pb). Acestea afectează inclusiv parcurile (parcul

Obor) cand sunt poziţionate în apropierea surselor
industriale sau a marilor bulevarde; agricultură
(pesticide), exploatări (hidrocarburi); depozitarea
necontrolată a deşeurilor
 Prezenţa sulfului – acidifierea solului ca urmare a

folosirii necorespunzătoare a îngrăşămintelor

chimice şi naturale
Indicatori de evaluare a vegetaţiei
 Surse de poluare: industrie, trafic, surse menajere, deversări de ape
uzate (în lacuri, râuri), activităţi de agrement intense, exploatări
necontrolate.
 În mediul urban un indicator utilizat este suprafaţa spaţiului verde/loc.
 În Bucureşti 16,79 mp/loc (1989) la 10.7 mp/loc. (2002) – faţă de
limita impusă la nivel european peste 14 mp.
 https://www.greenpeace.org/romania/articol/4401/spatiile-verzi-din
-bucuresti-sub-10mp-cap-de-locuitor
/
 http://
regver.pmb.ro/Index.aspx?id=4&site=1#id=4&site=1&zoom=2.07698
85827274988&lat=326408.92023&lon=586328.0887&layers=BTTTT
TTTTTTTTTTT

 Repartiţia lor este neuniformă şi doar 3mp/loc. sunt grădini publice

(spatii verzi mici, aflate in proximitatea zonelor rezidentiale care
asigura oxigenarea aerului)
 Cercetări prin sondaj şi ancheta statistică
 Sunt metode calitative de analiză
 Trebuie alese ţesuturi reprezentative pentru
regiuni mai întinse, stabilirea clară a publicului
ţintă.
 Sunt metode eficiente ce necesită costuri reduse.
 Pot apărea probleme în interpretarea şi agregarea
răspunsurilor
 Anchetele statistice se utilizează pentru evaluarea:
◦ capitalului natural,
◦ calităţii habitatului intern şi extern,
◦ percepţiei populaţiei faţă de problemele de mediu,
◦ gradul de implicare a autorităţilor
 Metode econometrice (1)

 Sunt folosite pentru cuantificarea capitalului natural şi

a costurilor de mediu (esenţială pentru elaborarea
politicilor şi strategiilor de mediu) generate de
activitatea antropica
 Pentru evaluarea capitalului natural pot fi utilizate
următoarele metode:
◦ Analiza cost-beneficiu (aprecierea costurilor de întreţinere şi a
beneficiilor directe şi indirecte)
◦ Disponibilitatea de a plăti (a cetăţenilor şi a autorităţilor locale
pentru obţinerea sau menţinerea unui bun sau serviciu generat
de mediul natural)
◦ Disponibilitatea de a accepta (costuri suplimentare pentru a fi
facilitat accesul la un bun sau serviciu)
◦ Aprecierea valorii comerciale a spaţiului sau bunurilor existente
◦ Costurile de călătorie – pentru accesarea unu spaţiu de
agrement
 Metode econometrice (2)
 Evaluarea valorii parcurilor- valoarea lor e dată de
valoarea netă a beneficiilor obţinute de fiecare
membru al societăţii ce le utilizează (McPherson
et.al., 1997, cit.C.Ioja,2008)
 Beneficiile oferite de spaţiile verzi variază în funcţie

de:
◦ structura şi schimbările din mediul urban,
◦ specificul comunităţilor umane
◦ nevoile lor.
Evaluarea corectă a valorii spaţiilor verzi presupune
cunoaşterea relaţiei dintre:
◦ mediul construit şi cel natural,
◦ a proceselor ecologice
◦ şia proiecţiei în starea de sănătate a populaţiei şi economiei.
 Metode econometrice (3)

 Valoarea ecologică cuantifică rolul parcurilor urbane şi a

pădurlor metropolitane în crearea unor habitate favorabile
pentru o serie de specii de plante autohtone şi alohtone
(Iojă, Pătroescu, 2005).
 Aceasta este în funcţie de speciile existente, diversitate,
vârstă, localizare, mod de proiectare şi factori de presiune
existenţi.
 Valoarea de îmbunătăţire a mediului urban se referă la:
◦ Producerea de oxigen
◦ Consumul de dioxid de carbon şi stocarea carbonului,
◦ filtrarea pulberilor şi altor noxe,
◦ Reducerea poluării fonice,
◦ Diminuarea intensităţii vântului,
◦ Ameliorarea microclimatului
 Metode econometrice (4)

 Valoarea de agrement şi recreere este în fapt rolul cel

mai important al parcurilor. Contează accesibilitatea,
fluxul de vizitatori, atractivitatea acestora.
 Calitatea lor e dată de factori precum insecuritatea sau

degradarea vegetaţiei
 Valoarea administrativa şi socială e un indicator care

se ia in calcul pentru spaţiile verzi de mari dimensiuni

 Valoarea sanitară a spaţiului propriu-zis sau pentru

populaţiei
 Valoarea culturală – e dată de valoarea tuturor

obiectivelor culturale existente în spaţiul lor.

 Valoarea peisagistică
 Cristi Ioja (2008) – Metode şi tehnici de
evaluare a calităţii mediului în aria
metropolitană a municipiului Bucureşti, Ed.
Univ.din Bucureşti, Bucureşti
◦ Pag. 122 – 147
◦ Pag. 159 - 176