SEMIOLOGIA APARATULUI

CARDIOVASCULAR
 ANAMNEZA
Vârsta –sunt boli specifice fiecarei varste
Copii: cel mai frecvent sunt boli cardiace congenitale ce se
manifesta prin: sincope, cianoză, dispnee.
Adolescenti: infecţie streptococică (reumatismul articular acut –
cardita reumatismala)
Adult : - HTA ( hipertensiune arteriala)
- cardiopatia ischemica cu cele 2 forme: angina pectorala si/ sau
infarctul miocardic
- aritmii cardiace (tulburari ale ritmului cardiac normal=ritm
sinusal) cu moarte subită
Vârstnic : - cardiopatia ischemica cu evolutie spre insuficienţă
cardiacă (IC)
- ateroscleroza vaselor cordului sau cerebrale( accident vascular
cerebral)
 ANAMNEZA
Sexul
Femei:
Hipertiroidie – cardiotireoza
Infecţii in sfera ORL cu afectarea valvulelor cardiace =
valvulopatii (stenoza mitrala, stenoza aortica, insuficienta
mitrala sau aortica)
Menopauza – cardiopatia ischemica, HTA
Bărbaţi:
cardiopatia ischemica, cordul pulmonar cronic(pt. ambele boli
factorul de risc este fumatul), cardiomiopatii (alcool)
ateroscleroza sistemica si/ sau arteropatia obliteranta a
membrelor inferioare( fumat)
 ANAMNEZA
Antecedentele heredo-colaterale – determinism genetic  HTA,
ateroscleroza sistemica
Antecedentele personale patologice
1.Infecţii:
 streptococ -hem. gr. A duce la reumatism articular acut;
 stafilococ - afectarea valvulelor cu aparitia endocarditei;
 virozele se pot complica cu miocardita sau pericardita
 tuberculoza pulmonara se complica cu pericardita tuberculoasa
2. Boli renale ce pot evolua cu HTA secundara;
3. Endocrine (hipertiroidia-tulburari ale ritmului cardiac cu
cresterea frecventei cardiace; hipotiroidia cu hipotensiune
arteriala; gl. suprarenala( hipercoticism)  HTA.
4. Metabolice
Diabet zaharat (DZ) – risc cardio-vasc. (ateroscleroza, HTA,
cardiopatie ischemica); obezitate- risc respirator –insuficienta
respiratorie
 ANAMNEZA
Conditii de viata si munca
- stress, surmenaj  HTA, angina pectorala, infarct miocardic
- Alimentaţia hipercalorica  DZ (diabet zaharat), dislipidemie
- cafea, alcool, fumat  factori de risc coronarian.
FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR
1. GENETIC (EREDITATE DOMINANTĂ),
2. DISLIPIDEMIA ( cresteri ale colesterolului si/sau trigliceridelor)
3. STRES,
4. HTA.
5. DZ,
6. ALIMENTAŢIA HIPERCALORICĂ,
7. OBEZITATEA,
8. SEDENTARISMUL,
9. FUMATUL,
10. ALCOOLISMUL.
 SIMPTOMELE BOLILOR CARDIACE
1. Generale
- astenia insuficienta cardiaca, endocardite, valvulopatii
- fatigabilitate  cardiopatia ischemica, abuz diuretice(dezechilibru
hidroelectrolitic)
- febra/ subfebrilităţi  miocardite, pericardite, endocardite
- cefalee, ameţeli, somnolenţă ( tulburări circulatorii cerebrale, criza
hipertensiva)
- scaderea in greutate- insuficienta cardiaca
2. Funcţionale
- dispneea (cardiacă)
- durerea precordială
- palpitaţiile (aritmii)
 Dispneea
Apare ca urmare a insuficientei funcţiei de pompa a miocardului cu
scaderea debitului cardiac
- de efort
- insuficienta ventriculului stg. cu cresterea stazei pulmonare
- de repaus  IC avansată ( pana la ortopnee)
- paroxistică prezinta 2 forme:
- astm cardiac (+ tuse cu expectoratie spumoasa + cianoză)
- edemul pulmonar acut Se caracterizeaza prin senzatia de sufocare ,
spută rozata, raluri subcrepitante( comparate cu fluxul si refluxul
oceanului )
 Durerea precordială

- coronariană (stenocardica) – din

ischemia miocardică.
Caracteristicile durerii:
- retrosternală (ateroscleroza
coronariană 90%)
- iradiere: umăr + braţ, gât
(mandibulă), epigastru
- „ca o ghiară”, “apasare”, mai
rar „arsură”
-apare la efort , repaus, emoţie,
frig, poluare.
- Angina de efort („privitorul de
vitrine”)
- se insoteste de anxietate,
transpiraţii, şoc cardiogen.
- nestenocardică
- pericardită (= acumulare de lichid in pericard ) intensa, ascutita,
accentuata de inspir profund
- disecţia aorta

- extracardiacă - parietală şi viscerală

- nevralgii intercostale
- spasme musculare
- artrite sterno-costale (sindrom Tietze)
- pleuro-pulmonară
- mediastinale (esofagită, hernie hiatală)
- ulcer gastro-duodenal,
- colecist (litiaza biliara),
- nevroze şi psihoze
 Tulburari ale ritmului cardiac
Extrasistole = bătăi cardiace izolate, percepute neplăcut („senzatie de
nod in gat, de gol” –incomode)
Pot fi paroxistice, intermitente/ permanente
sistematizate/nesistematizate .
Cresterea frecventei ritmului cardiac peste valoarea normala (AV-100
batai/minut) se numeste tahicardie
Scaderea frecv. ritmului cardiac sub 60 batai/ minut se numeste
bradicardie.
Tahicardia si extrasistolele apar in:
- hipertiroidie, anemii, toxice (tutun, alcool)
- medicamente (adrenalină, miofilin, )
- febră, nevroza, emotii.
Bradicardia apare in supradozajul de medicam beta-blocante, ictere
severe, sportivii de performanta.
 Tulburări de conducere = blocurile
cardiace
- încetinirea sau oprirea impulsurilor pe căile de propagare
1. Sino atrial – dispare unda P şi complexul QRS (vagotomie)
2. Blocul atrioventricular
- gr. I – alungirea intervalului PR > 0,20 sec
- gr. II
-      - WENKEBACH ~intervalul PR se alungeşte progresiv până la
blocarea unui impuls
-         - MOBITZ II: PR=N (complexe blocate 2:1, 3:1, 4:1)BAV
total (boală coronariană, valvulopatii mitrale şi aortice,
miocardite)
- gr. III (blocul total) ~ activitate electrică independentă a atriilor şi
ventriculilor (frecvenţă= 45 b/min) (infarct miocardic, boală
coronariană)
Bloc AV gradul I
Bloc AV gradul II
Bloc AV gradul III
 Tulburări de conducere blocurile cardiace

         Blocurile de ramură :

         drept- la tineri, sportivi
         stâng – in cardiopatia ischemica
 Insuficienţa cardiacă
- incapacitatea inimii de oxigenare tisulară
 funcţia de pompă,  contractilitatea intrinsecă (Legea
STARLING)- simptome de adaptare
-In functie de localizare exista: IC stânga/ IC dreapta
-In functie de tipul de debut al bolii: acută/cronică
 Insuficienţa cardiacă - latentă

- Clinic:
insomnie (nocturnă)
somnolenţă (diurnă)
cefalee, ameţeli
dispnee, tuse
dureri abdominale
nicturie( urinare in timpul noptii)
stază sanguina hepatică
palpitaţii
 Insuficienţa cardiacă - latentă

- Examen obiectiv:
cardiomegalie
sufluri cardiace
aritmii
raluri de staza la bazele pulmonare
hidrotorax drept= lichid acumulat in pleura dreapta
ascită = lichid in cavitatea peritoneala
edeme
cianoză
stază jugulară cu reflux hepatojugular
 Insuficienţa cardiacă - latentă

- Paraclinic
Radiografie  cardiomegalie, stază pulmonară
ECG  aritmii, hipertrofie ventriculară stângă
Ecocardiografie  cavităţi cardiace marite
pereţi cordului ingrosati/ subtiri
aparat valvular cu deschiderea/
inchiderea valvulelor cu defect
Radiografie cardiopulmonara- Cardiomegalie
 Insuficienţa cardiacă - manifestă

- edem pulmonar acut este insuficienta ventriculului stang acut

instalata: dispnee paroxistica, ortopnee, tuse cu expectoratie
spumoasa rozata
- dispneea cronica la eforturi variabile apare in IC cronica fiind
afectat initial ventriculul stang
- cord pulmonar acut (insuficienta ventriculara dreapta acuta) –
apare in emboliile pulmonare masive.
- cord pulmonar cronic (insuficienta ventriculara dreapta cronic
instalata)-istoric indelungat de boala pulmonara anterioara,
se manifesta prin cianoză, edeme ale membrelor inferioare
staza in venele jugulare , hepatomegalie dureroasa.
 INSUFICIENŢA CARDIACĂ - globală

= insuficienţă ventriculară stângă şi dreaptă

In functie de debitul cardiac intalnim:
- debit cardiac scăzut- insuficienţă cardiacă hipodiastolică
(pericardite, aritmii)
- debit cardiac crescut- stări hiperkinetice
 Simptome extracardiace

- tuse, expectoraţie- in insuficienta cardiaca stanga acuta sau cronica

- dureri abdominale, greaţă -in infarctul miocardic
- oligurie, nicturie-insufic cardiaca; poliurie-dupa administrarea de diuretice
- cefalee, ameţeli, sincope/ lipotimii consecinta scaderii fluxului sanguin in
vasele cerebrale fie datorita ingustarii lumenului vascular prin placi de
aterom, fie prin administrarea de medicamente care scad fluxul cerebral.
- convulsii, comă- stadii finale ale insuficientei cardiace; valori foarte mari
ale tensiunii arteriale.
 EXAMENUL OBIECTIV AL
APARATULUI CARDIOVASCULAR
 Inspecţia
- întârzieri în creştere (nanism)- la copiii
- cu cardiopatii congenitale,
- la valvulopatii dobandite in copilarie

- dispnee/ ortopnee (astmul cardiac,

edemul pulmonar acut)

- pozitia cu trunchiul
aplecat in fata (pericardită)
- facies „fardat”- roseata pometilor (stenoza mitrala)
cianotic- stenoza mitrala,
insufic. cardiaca severa,
cordul pulmonar cronic.

- paloare (valvulopatii aortice,

endocardita infectioasa,
infarctul miocardic)

- hippocratism digital (cordul pulmonar cronic)

- edeme (gambe  abd.) – insuficienta cardiaca dreapta
- şoc apexian : bombat – cardiopatii congenitale, retractat –
pericardite
- pulsaţii:1. parasternale (valvulopatii mitrale, aortice);
2. ale capului/ gâtului (semnul Musset din
insuficienţă aortică);
3.epigastrice – aortă abdominală la cei foarte slabi,
in anevrismele de aorta
Cianoză
periorală
Edeme
periferice
Facies
mitral
Hipocratism digital
 Palparea
Aria precordială se examineaza in decubit dorsal si lateral stg.
Şocul apexian- se palpeaza varful cordului printre spatiile
intercostale
Normal: spaţiul V intercostal stg pe linia medioclaviculara (lmc)
Patologic:
- deplasat în jos in -hipertrofia de ventricul stg, IC globală
- deplasat in sus- tumori abdominale, sarcină, meteorism,
obezitate
- deplasat in lateral spre mediastin-pleurezie/ pneumotorax
stg; in lateral de lmc spre stg in pleureziile masive drepte.
La palparea regiunii precodiale mai putem simti:
Freamăt (trill) ~ un suflu sistolic sau diastolic de grad mare
Frecătură pericardica: uremică ( insuficienta renala cronica forma
severa, pacienti dializati)
Palparea şocului apexian
 Palparea vaselor
In mod obisnuit pulsul (transmiterea batailor cardiace la vasele periferice)
se palpeaza la a. carotide, a. radială , a. brahiala, a. femurala, a.
poplitee, a. tibiala posterioara, aa. pedioase
Normal – 60-100 b/min (Tahicardie> 100, Bradicardie < 60 bpm)
1. Ritmul pulsului
ritmic (tahicardie , bradicardie, flutter cu conducere fixa)
aritmic (fibrilatia atriala, flutter cu conducere variabila)
2. Amplitudine: crescuta in insuficienta aortica
3. Egalitate
alternant () – IVS / cardiopatia ischemica
paradoxal (Kussmaul) – în inspir (pericardite)
bigeminat (ES) puternic/slab/pauză
puternic (HTA); slab (şoc cardiogen)
Palparea
pulsului
Palparea pulsului
Măsurarea tensiunii arteriale
 Palparea venelor

- dilataţii venoase la membr inferioare= varice hidrostatice

- circulaţie colaterală in obtructia cavei sup cu edem in pelerina;
-in ciroza hepatica apare pe abdomen circul colaterala din
hipertensiunea portala
- cordoane venoase dure, dureroase, uneori insotite de roseata si
caldura locala = tromboflebită superficiala
- semnul HOMANS (flexia dorsală a piciorului) pozitiv =
tromboflebită profundă – durere în molet, in mod
obisnuit gamba cu tromboflebita profunda este mai mare decat
cea contralaterala fara a putea evidentia un cordon venos.
Varice hidrostatice membre inferioare
Tromboflebită
Semnul Homans
 Percuţia cordului

= aria matităţii cardiace

suprafata normala =12 cm2 (parasternal stg)
 cardiomegalie
pericardită
anevrism ventricular ( in mod obisnuit apare dupa un infarct
miocardic).

 emfizemul pulmonar cand inima poate avea o dimensiune

normala, dar nu se percuta corect deoarece plamanul plin cu aer
ocupa spatiul situat anterior de cord.
 Auscultaţia
Focare de auscultaţie
mitral – apex
aortic – sp. II ic drept
– ERB – sp. III ic stg.
pulmonar
– sp. II ic stg. (AP)
tricuspid
– baza apendicelui xifoid
Focarele de ascultaţie ale cordului
Ascultaţia cordului
 Ascultaţia
 intensitatea zgomotelor cardiace I si II
pericardite
miocardite
infarctul miocardic (IM)
calcificări valvulare

 intensitatea zg. cardiace

HTA
Hipertiroidie
Nevroze
 Ascultaţia- SUFLURI
- funcţionale: anemii, febră, hipertiroidie
- organice: lezionale- insuficienţe , stenoze valvulare
- organo-funcţionale – suferinţă de miocard
- Sunt acceptate 6 grade ( I-VI) in functie de intensitatea
lor la auscultatie
 EXPLORAREA PARACLINICĂ
- radiografie cardiopulmonară (silueta cardiaca, diam cordului sa
fie mai mic de 50% din diam maxim al toracelui)
- ECG – ritmul sinusal este ritmul normal
- ecocardiografie (Doppler) – peretii atriilor si ventric, miscarile
cordului, valvele cu inchiderea si deschiderea lor.
- RMN cardiac
- biochimie (sânge) – enzime miocardice: troponina inalt
specifica si creatin kinaza izoenzima MB.
- proba de efort
- ECG sau TA Holter
- coronarografia
- angiografia – metoda invaziva cu substanta de contrast.
Radiografie cardiopulmonară
EKG
Test de efort
 EXPLORAREA PARACLINICĂ

Ecocardiografie (US)
= neinvaziv, repetabil

Angio/coronarografia (substanţă de contrast)

Anatomia coronarelor
Anatomia vaselor periferice
Angioplastia coronariana- procedura minim invaziva de largire a
unei artere coronare prin implantare de stent.

Holter – TA sau ECG / 24 ore = inregistrarea valorilor

tensionale sau a ECG , continuu timp de24 ore.
Ecocardiografie
Angiocoronarografie
Holter EKG
Holter TA