Sunteți pe pagina 1din 30

BOLI INFECTIOASE CU POARTA

DE INTRARE RESPIRATORIE
VARICELA
• Varicela este o boala infecto-contagioasa, cu
manifestari generale, insotite de eruptia
specifica bolii sub forma de vezicule, care
apar in valuri eruptive succesive.

• Veziculele sunt adanci, iar ruperea lor


determina aparitia de cicatrici definitive.
• Popular : sub denumirea de “varsat de vant”.
• Epidemiologie
– boala este determinata de virusul varicelo-zosterian, din familia
virusurilor herpetice.
– Virusul determina doua tipuri de infectie: varicela si zona
– virusul este foarte contagios, afecteaza copiii cu varsta cuprinsa intre
2-10 ani.
– VVZ se transmite:
• pe cale respiratorie (prin picaturile de tuse, saliva, stranut),
• prin obiectele contaminate si prin curentii de aer (de aici vine numele de
varsat de vant)
• ruperea veziculelor cu lichid si contactul direct cu acestea
– rezervorul de virus il reprezinta bolnavii, perioada de contagiozitate
incepe cu 1-2 zile inaintea aparitiei eruptiei
– incubatia (momentul infectarii si aparitia primelor simptome) este de
14-21 de zile
– imunitatea este de lunga durata, reactivarea virusului care ramane
cantonat in organism se face in urmatoarele situatii: imunitate
scazuta, stres, varstnici.
• Simptomatologie

– perioada de invazie-dureaza 1-2 zile si prezinta


– Indispozitie, inapetenta, astenie (oboseala)
– cefalee
– febra 38-38,5 grade Celsius pana la 39-39,5 grade
Celsius, insotita de frisoane, agitatie si chiar
convulsii febrile
– adenopatia (marirea de volum a ganglionilor)
– perioada de eruptie (perioada de stare) dureaza 7-10 zile
• apare eruptia care evolueaza in valuri, afecteaza toate partile
pielii,partea paroasa a capului si afectarea mucoaselor (bucala,
conjunctivala, genitala)
• eruptia are aspect de bubite mici care evolueaza spre vezicule cu
lichid incolor, lichid care in evolutie devine tulbure si apoi se
resoarbe, ramanand crustele (care nu mai sunt infectioase)
• pot sa fie cateva vezicule pana la zeci si sute
• veziculele de la nivelul mucoasei bucale determina dureri la
deglutitie si inapetenta
• veziculele de la nivelul mucoasei genitale determina dureri si
usturimi la mictiune
– dupa 7 zile crustele cad si pot ramane zone
hiperpigmentate care dispar in cateva zile
– eruptia este pruriginoasa (cu mancarimi)
– evolutia este usoara, boala determinand imunitate de
lunga durata
• Complicatii

– suprainfectarea veziculelor cu streptococ,


stafilococ
– pneumonie
– encefalita (prezinta tulburari de vedere, de mers,
varsaturi, somnolenta)
• Tratament

– izolarea la domiciliu 7-14 zile, pana la momentul disparitiei


veziculelor si a crustelor
– in caz de febra se administreaza antipiretic
– se interzice efectuarea baii pana la caderea crustelor
– in caz de prurit (mancarimi) se pot administra
antihistaminice si local se administreaza lotiuni calmante
mentolate si cu calamina
– se poate face tratament cu Aciclovir, dar numai la indicatia
medicului
– in cazul suprainfectarii veziculelor se administreaza
antibiotice si unguente cu antibiotice
– formele grave de varicela se interneaza in spital
SCARLATINA
• DEFINITIE: Scarlatina este o boala eruptiva infecto-
contagioasa acuta specifica copilariei, mai frecventa
sub varsta de 10 ani, determinata de variate tipuri
de streptococi beta-hemolitici de grup A toxigeni.

• Clinic, scarlatina se caracterizeaza prin  debut brusc


cu febra, stare generala modificata, angina si eruptie
micropapuloasa eritematoasa caracteristica, urmata
de descuamare tegumentara.
• Simptome:

– eruptie de culoare rosie, insotita uneori de


mancarime usoara;
– dureri de gat si dureri abdominale;
– febra;
– frisoane;
– greata, voma si pierderea poftei de mancare.
• Transmiterea scarlatinei se face prin contact
direct cu bolnavii sau cu alte infectii streptococice,
cat si cu purtatorii de streptococ beta-hemolitic.

• Raspandirea scarlatinei se face :


– pe cale aerogena, prin picaturile Flügge
– prin obiecte, maini murdare si produse alimentare
(lapte si lactate, inghetata, salata de oua, etc.)
contaminate cu streptococul beta-hemolitic de grup A.
– prin infectarea arsurilor, a altor leziuni cutanate, a
plagilor operatorii (in cadrul scarlatinei extrafaringiene
sau chirurgicale).
Tratament
• Regimul alimentar : hidro-lacto-zaharat si
fructarian (dieta de febril)

• Tratamentul etiologic al scarlatinei: 


penicilina reprezinta antibioticul de electie,
administrandu-se intramuscular la 6 ore
interval

• Tratamentul simptomatic: antipiretice


• Simptome

– febra (38C sau mai mare)


– rinoree stranut
– senzatia de gat uscat, tuse persistenta
– cresterea in volum a ganglionilor latero-cervicali
– diaree
– oboseala, inapetenta (pierderea poftei de
mancare)
– uneori poate apare si o lacrimare discreta.
RUJEOLA

• DEFINITIE: Rujeola este o infectie virala extrem


de contagioasa. Rujeola este cauzata de
virusul rujeolic, un virus din familia
paramixovirusuri.
• eruptia tipica de rujeola:
– apare mai intai la nivelul fetei si in spatele urechilor,
pentru a se raspandi apoi pe intreg corpul
- este insotita de obicei de febra pana la 40C sau mai
mult, dar care scade in urmatoarele 2 zile
- eruptia dureaza aproximativ 5 zile si poate fi insotita
de o senzatie usoara de mancarime
- eruptia dispare in aceeasi ordine in care a aparut

• Bolnavul este contagios cu 4 zile inainte de


aparitia eruptiei cutanate tipice si inca 4 zile
dupa aceea.
Tratament
• Repaus la pat si ingrijire la domiciliu.

• Tratamentul la domiciliu include


– antipiretic (scad febra) si antialgic (scad durerea)
ex: ibuprofenul
– Nu se folosesc antibiotice in tratamentul rujeolei
decat daca apar complicatii bacteriene, cum ar fi
pneumonia sau infectii ale urechii
Profilaxie
• Vaccinarea impotriva rujeolei este o metoda
eficienta de prevenire a bolii. De obicei se
foloseste un vaccin triplu (vaccinul ROR –
rujeola, oreion, rubeola) care confera protectie
pentru rujeola, oreon (parotidita epidemica) si
rubeola

• Alta metoda profilactica este reprezentata de


administrarea de imunoglobuline (IG)
RUBEOLA
• numita si pojar german sau pojarul de trei zile
sau pojarel, este o boala produsa de virusul
rubeolic.

• de obicei o boala blanda care nu produce


probleme pe termen lung.
• Epidemiologie
– transmiterea se face:
• pe cale aeriana (prin picaturile de tuse, stranut, vorbit ),
• prin contactul cu suprafetele contaminate (jucarii,
vesela, mobilier),
• prin transmiterea sanguina daca exista rani deschise
• prin transmiterea materno-fetala (rubeola congenitala)
– perioada de incubatie este de 14-21 de zile
– infectia se transmite inainte de aparitia
simptomelor. Virusul se poate detecta in faringe cu 5-7 zile
inainte de aparitia simptomelor si 7-10 zile dupa aparitia eruptiei
– perioada de maxima contagiozitate este in 
momentul aparitiei eruptiei
• Simptome
– perioada de invazie dureaza 2-3 zile si este
reprezentata de:
• febra 38-38,5 grade Celsius,
• Cefalee
• indispozitie, iritabilitate, oboseala,
• disfagie si refuzul alimentatiei,
• adenopatie(marirea de volum al ganglionilor)
submandibulara, laterocervicala, occipitala
– eruptie minora: initial apare la nivelul fetei si in spatele
urechilor ,apoi se extinde la trunchi si membre; eruptia
este sub forma unor pete de culoare roz, rotunde sau
ovalare, nu conflueaza, poate sa dispara in cateva ore
sau poate persista 2-3 zile;
• Complicatii:

– artrita rubeolica
– purpura trombocitopenica
– encefalita
– encefalomielita
Tratamentul
• izolarea la domiciliu timp de 7-10 zile, cu
repaus la pat
• hidratare corespunzatoare
• evitarea contactului cu femeile gravide
• in caz de febra: antipiretice (paracetamol)
• administrarea de solutii calmante la nivelul
tegumentelor
TUSEA CONVULSIVA
• Cauze:
– Este determinata de Bordetella pertussis ce se
localizeaza la nivelul cailor respiratorii, se
multiplica in numar mare si produce leziuni la
nivelul mucoasei locale.

– Aceste leziuni determina tusea paroxistica,


favorizand expulzia si transmiterea infectiei.
SIMPTOME
• Incubatia bolii este intre 4 si 21 de zile.

• prima etapa a bolii = catarala: simptomele de debut sunt


nespecifice, cu rinoree, congestie nazala, stranut, ochi rosii
si lacrimosi, febra usoara, stare letargica si tuse uscata

• a doua etapa = paroxistica: apoi tusea devine severa,


mucusul se acumuleaza in interiorul cailor respiratorii si
determina episoade de tuse chinuitoare, incontrolabila =>
accese numeroase si rapide de tuse paroxistica si finalul
accesului de tuse este urmat de efort inspirator si zgomot
suierator, ascutit. Se poate insoti de cianoza si voma.
• treia etapa – convalescenta : recuperarea este
treptata, tusea se diminueza si dispare in 2-3
saptamani.
Tratament
• In formele usoare:
– izolarea la domiciliu aproximativ 10 zile
– antibiotice (macrolide)
– tratament simptomatic (antitermice, antitusive sau mucolitice).
• In formele severe, la nou-nascuti, sugarii <3 luni, batrani sau
in cazurile de complicatii :
– este necesara spitalizarea (cu monitorizarea atenta a acceselor de
tuse si a intensitatii acestora, oxigenoterapie, nutritie parenterala,
corticoterapie si chiar administrarea de imunoglobuline).

• Izolarea bolnavului, la domiciliu sau in spital, este obligatorie


pentru preintampinarea contactelor cu persoanele receptive
Profilaxie

• vaccinare incapand cu varstele de 2 luni, 4, 6


luni, 1 an si apoi rapel la 4-6 ani.