EDUCAȚIA

INCLUZIVĂ
APLICATĂ
Psihoterapeut: Ulmeanu Atena
Ileana
 DEFINIRE
 Educația incluzivă pleacă de la premisa remarcabilă că
diferențele dintre oameni sunt firești și că, în mod indiscutabil,
învățământul trebuie să se adapteze la aceste diferențe precum
și la cerințele specifice de educație, derivate din ele. Este
momentul crucial în care se evidențiază ideea că sistemul
educativ trebuie să se adapteze la aceste diferențe și nu copilul
școlii.
 ,,Educația incluzivă caută să răspundă nevoilor de învățare
ale tuturor copiilor, tinerilor și adulților, cu un deosebit accent
pe cei vulnerabili din punct de vedere al marginalizării și
excluziunii sociale’’, punând astfel bazele unei culturi
incluzive, indispensabile unei societăți deschise, capabile să
valorizeze aportul fiecărui individ la construcția ei.
Adaptare curriculară /curriculum adaptat
Adaptare curriculară /curriculum adaptat cuprinde:
 corelarea conţinuturilor componentelor curriculumului naţional
(conţinuturi educaţionale, metode de predare- învăţare, metode şi
tehnici de evaluare),
 mediului fizic şi psihologic de învăţare cu posibilităţile aptitudinale,
 nivelul intereselor cognitive,
 ritmul şi stilul de învăţare a copilului cu cerinţe educative speciale, în
concordanţă cu obiectivele şi finalităţile propuse prin planul de
intervenţie personalizat;
Adaptarea curriculară se realizează de către cadrele didactice de sprijin
(consilierul școlar, logopedul și profesorul itinerant de sprijin) împreună
cu membrii echipei pedagogice de la grupă/clasă
(educatoare/învățător/profesorii de diferite discipline din planul cadru)
prin eliminare, substituire sau adăugare de conţinuturi, metode, tehnici,
etc;
TIPURI DE DEFICIENȚE ALE ELEVILOR CU C.E.S
 Afectare - o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului sau a unei funcţii fiziologice (inclusiv a
funcţiilor mintale). Prin noţiunea de anormalitate înţelegem aici variaţiile semnificative de la norma
stabilită statistic (adică o deviaţie de la media populaţiei, stabilită conform normelor standard
măsurate) şi ea trebuie utilizată exclusiv în acest sens.
 Deficiență – absența, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcții (leziune anatomică,
tulburare fiziologică sau psihologică) a individului, rezultând în urma unei maladii, unui accident
sau unei perturbări, care îl impiedică să participe normal la activitate, în societate.
În categoria elevilor cu C.E.S. care necesită adaptarea curicularră intră:
 elevi cu întârziere în neurodezvoltarea psihologică (T.S.A – tulburare din spectru
autist, ADHD, ADD și ADS– deficiențe de atenție, tublurări în dezvoltarea limbajului,
întârziere în dezvoltarea intelectuală,
 elevi identificați cu boli somatice grave - sub aspect medical (diabet, boli ale inimii și
coloanei vertebrale, diverse forme de cancer, operații care generează o invaliditate, etc),
 elevi cu deficiențe senzoriale (văz, auz, motricitate)
 EVALUAREA COPIILOR CU C.E.S.
 Evaluare complexă - presupune evaluarea sub aspect:
 psihologic – evidențiază nivelul de dezvoltare psiho-intelectual și afectiv,
 pedagogic - se raportează la competenţele curriculare în grădinițe/școli,
 medical – se evidenţiază dezvoltarea fizică şi starea de sănătate a fiecărui
copil/elev/tânăr şi
 social - relevă problemele din mediul familial şi social, dificultăţile
socioeconomice, dificultăţile în relaţi
Evaluarea complexă a copilului/elevului/tânărului cu CES, este
necesară în etapa stabilirii diagnosticului iniţial, desfăşurându-se în
cadrul unei instituţii abilitate. Evaluarea complexă periodică se organizează
ori de câte ori se constată necesitatea la un copil/elev/tânăr cu CES şi, în
mod obligatoriu, la toţi copiii/elevii/tinerii, în momentele de trecere de la o
etapa la alta a intervenţiei educativ-compensatorii, de exemplu, la sfârşitul
anului şcolar.
 Reabilitarea copiilor cu C.E.S.
 Incapacitate - limitări funcționale cauzate de disfunctionalități (deficiențe) fizice,
intelectuale sau senzoriale, de condiții de sănătate ori de mediu, care reduc posibilitatea
individului de a realiza o activitate (motrică sau cognitivă) ori un comportament.
 Normalizarea este un termen care se referă la asigurarea condiţiilor de viaţă
corespunzătoare pentru persoanele cu cerinţe speciale. Ea poate fi: - fizică,
- funcţională,
- socială.
 Program de intervenție personalizat - un instrument de proiectare și implementare a
activităților educațional-terapeutice, utilizat pentru eficientizarea activităților de
intervenție și atingere a finalităților prevăzute în planul de servicii personalizat;
 Plan de servicii personalizat - modalitatea de programare și coordonare coerentă a
resurselor și serviciilor individualizate pentru copiii/elevii/tinerii cu CES integrați în
unități de învățământ de masă, focalizată pe nevoile de dezvoltare ale acestora.
 Reabilitare - un proces destinat să ofere posibilitatea persoanelor cu deficienţe să
ajungă (şi să se menţină) la niveluri funcţionale fizice, psihice şi/sau sociale
corespunzătoare, furnizându-le acestora instrumentele cu ajutorul cărora îşi pot
schimba viaţa, în direcţia obţinerii unui grad mai mare de independenţă.
Educația și incluziunea socială
 Recuperare - se referă mai ales la restabilirea, refacerea sau
reconstituirea unei funcţii umane, plecându-se de la premisa că
aceasta s-a pierdut;
 Incluziune (școlară) - procesul permanent de îmbunătățire a
serviciilor oferite de unitățile de învățământ, pentru a cuprinde în
procesul de educație toți membrii comunității școlare, indiferent de
caracteristicile, abilitățile, dezavantaje/ dificultățile acestora;
 Integrare (școlară) - procesul de adaptare a persoanei cu CES la
normele și cerințele școlii pe care o urmează, de stabilire a unor
relații afective pozitive cu toți membrii grupului școlar
(grupă/clasă) și de desfășurare cu succes a activităților școlare;
 Educaţia este un drept fundamental al omului ce permite
fiecăruia să dobândească cunoştinţele necesare pentru a înţelege
lumea şi pentru a putea participa în mod activ la aceasta
Evaluarea sub aspect medical
 Deficiențele / afectările pot fi temporare sau permanente, evolutive, regresive
sau staționare, intermitente sau continue.
 Aprecierea dizabilității se face prin aplicarea criteriilor biopsihosociale de
încadrare în grad de handicap.
 Termenul de dizabilitate este echivalent cu termenul de handicap, dar nu toți
copiii/elevii/tinerii cu dizabilități sunt încadrați în grad de handicap, acesta din
urma fiind acordat numai la solicitarea părinților/ reprezentantului legal.
 Evaluarea aspectului medical cuprinde:

1. deficitul – ceea ce lipsește

2. defectuozitatea - este ceea ce determină un deficit
3. infirmitatea - constă în diminuarea sau absenţa unei sau a mai multor
funcţiuni importante care necesită o protecţie permanentă
4. invaliditatea - implică pierderea sau diminuarea temporară ori permanentă a
capacităţii de muncă.
5. perturbarea se referă la abaterile de la normă
 Evaluarea sub aspect medical
 Personalul medical are un rol determinant în examinarea stării de
sănătate prin examinarea propriu-zisă, prin consultarea istoricului
medical (cuprins în fişa personală), prin chestionarea părinţilor.
 În fişele medicale, documente esențiale completate de personalul de
specialitate sunt cuprinse:
 date generale despre copil;
 antecedente familiale (boli), vaccinări, rezultate ale investigaţiilor de
laborator;
 dezvoltare fizică în raport cu indicatorii staturoponderali, integritatea și
funcţionalitatea (deficienţe fizice, fiziologice, senzoriale);
 antecedente la naştere, anamneza bolilor;
 tratamente, respectiv, efecte ale acestora asupra dezvoltării de
ansamblu.
Evaluarea sub aspect psihologic
 Evaluare psihologică - are în obiectiv atât constatarea stadiului
de dezvoltare, cât şi a potenţialului cognitiv şi socio-afectiv al
copilului.
 Evaluare prin raportare la standarde sau norme - măsoară
performanţele unui copil/elev/tânăr într-o anumită arie de
dezvoltare, pornind de la un standard stabilit, cu scopul de a
determina o întârziere sau o neconcordanţă faţă de respectivul
standard.
 Fiecare copil/elev/tânăr evaluat este comparat cu standardul
aplicat, de regulă, cu punctajul mediu şi astfel se poate
determina performanţa particulară a acestuia;
 Identificarea tipologiei și aspectelor
dizabilităților psihologice
 Deficienţe de atenţie: elevii au dificultăți în a se concentra în timpul activităților,
asupra lecţiilor;
 Deficienţe de motricitate generală şi fină: elevii întâmpină dificultăţi de coordonare
spaţială a motricităţii;
 Dificultăţi în prelucrarea informaţiilor perceptive auditive şi vizuale: elevii au
greutăţi de recunoaştere a sunetelor limbii, dar recunosc uşor literele şi cuvintele
scrise;
 Carenţe în dezvoltarea unor strategii cognitive de învăţare: elevii sunt incapabili să-
şi organizeze studiul şi nu au dobândit un stil propriu de învăţare;
 Tulburări ale limbajului oral: de recepţie, generate de nedezvoltarea/slaba dezvoltare
a vocabularului, prezenţa deficienţelor de limbaj; - Dificultăţi de citire: principalele
carențe sunt legate de recunoaşterea, decodificarea şi înţelegerea cuvintelor citite;
 Dificultăţi de scriere: sunt manifestate prin carențe în realizarea unor sarcini ce
solicită activităţi de scris;
 Dificultăţi în realizarea activităţilor matematice: concretizate prin slaba însuşire a
simbolurilor şi calculului matematic, precum şi a noţiunilor spaţiale şi temporale
folosite în domeniul matematic (Popovici, 1998).
 Tipuri de teste psihologice
 În cadrul firmei TRĂIEȘTE CONȘTIENT utilizăm următoarele
tipuri de teste psihologice licențiate și avizate de către Colegiul
Psihologilor din România:
 NEPSY – (evaluarea neuropsihologică a dezvoltării) – 3 -12 ani
 PEDb - platforma de evaluare a dezvoltării – 6/7 – 19 ani
 Cognitrom Career Planner – CCPIntranet – platforma pentru
orientarea scolara si profesionala
 CAS++ - Platforma computerizată de evaluare psihologică
 SMALSI - chestionarul de evaluare a strategiilor de învățare și a
motivației școlare
 SCALELE ENDLER - de evaluare multidimensională a
anxietății (EMAS și EMAS-SAS)
1. NEPSY (evaluarea neuropsihologică a dezvoltării)
 NEPSY conține 27 de teste de neuropsihologice , create special pentru copii, pe baza cercetărilor actuale. NEPSY permite:
1. evaluarea funcțiilor neuropsihologice din următoarele domenii: atenție/ funcții executive, memorie și învățare, limbaj,
funcționare senzorio-motorie, procesare vizuo spațială;
2. diagnoza profilului normal și a celui atipic de dezvoltare neuropsihologică a fiecărui copil;
3. fundamentarea științifică a intervenției remediale precoce;
4. analiza longitudinală a dezvoltării neuropsihologice a copilului.
 Se obține un raport de evaluare a dezvoltării neuropsihologice pentru cele 5 domenii funcționale. Cu ajutorul acestei
platforme se evaluează copii cu tulburari de dezvoltare si tulburării din spectru autist.
NEPSY cuprinde un set de teste precum :
 copierea desenului
 procesarea fonologică
 memoria fețelor
 turnul
 atenția auditivă și setul de răspuns
 numirea rapidă
 săgeți
 memoria numelor
 bătaia ritmică a degetelor
 atenția vizuală
 înțelegerea instrucțiunilor
 imitarea poziției mâinii
 precizia vizuomotorie
 memoria narativă.
2. PEDb (platforma de evaluare a dezvoltării – 6/7 – 19 ani)
Platforma PEDb este o aplicaţie software ce integrează 55 de teste psihologice computerizate şi
resurse pentru promovarea sănătăţii mintale, deosebit de utile pentru: evaluarea, prevenţia şi
remedierea problemelor de sănătate mintală; consilierea psihologică; orientarea şcolară şi
profesională la copii şi adolescenţi. PEDb a fost construit după principiul utilizării mai multor metode
şi a mai multor surse de informare (multi-method & multi-informant assessment).
Cu ajutorul testelor cuprinse în această platformă, putem evalua:
- nivelul de dezvoltare neuropsihologică;
- aptitudinile cognitive;
- temperamentul/ personalitatea;
- interesele și valorile;
- aspecte ce țin de sănătatea mintală;
- strategiile de învățare.
Rezultatele evaluării pot fi vizualizate prin generarea automată a următoarelor tipuri de rapoarte:
 raport de evaluare curentă, în funcție de scopul evaluării;
 raport de evaluare longitudinală, în funcție de scopul evaluării;
 raport de potrivire cu o ocupație anumită, la alegere, din cele 1050 disponibile.

Acest raport cuprinde un clasament al celor mai potrivite ocupații în funcție de profilul aptitudinal al
persoanei evaluate.
 3. CCPIntranet
 Cognitrom Career Planner (CCPIntranet) - este singura soluție
specializată de consiliere și orientare școlară și profesională
din România, dedicată elevilor din clasele VII-XII (12 – 19
ani).
 Platforma include 4 chestionare de autoevaluare cu timp redus
de completare, și anume:
- un chestionar de aptitudini cognitive;
- un chestionar de aptitudini non-cognitive;
- un chestionar de interese și
- un chestionar privind valorile legate de muncă.
4. CAS++ (evaluare psihologică pentru adulți)
CAS++ reprezintă un soft de teste psihologice și este acreditat de Colegiul Psihologilor din România pe o perioadă nedeterminată. Sistemul de
evaluare CAS++ conține peste 50 de teste psihologice adaptate și etalonate pe populația din România, grupate în cinci categorii principale:
 aptitudini cognitive,
 aptitudini non-cognitive,
 personalitate și atitudini,
 emoții și comportamente (scale clinice),
 interese și valori.

CAS++ este o aplicație software ce permite:

- evaluarea psihologică a adulților;
- evaluarea sănătății mintale;
- evaluare de personal;
- recrutare și selecție de personal;
- consiliere și orientare profesională.
Unele teste se pot completa doar în formă computerizată, altele pot fi completate și în varianta creion-hârtie, urmând ca ulterior, psihologul să
introducă datele pentru a se realiza scorarea în mod automat.
Pentru psihologi este un instrument esențial în validarea/ verificarea observației clinice și diagnosticarea corespunzătoare a următoarelor
tipuri de tulburări:
- tulburarea depresivă;
- tulburare de stress posttraumatic;
- bulimie/ alimentație compulsivă;
- tulburare obsesiv – compulsivă;
- tulburarea de panică;
- tulburări psihotice;
- agorafobie;
- fobie socială;
- abuz/ dependență de alcool sau de medicamente;
- tulburare de anxietate generalizată;
- tulburare de somatizare;
- ipohondrie.
5. SMALSI și Scalele Endler (EMAS și EMAS-SAS)
A. SMALSI – chestionarul de evaluare a strategiilor de învățare și a motivației școlare
 SMALSI este adecvat pentru a fi utilizat ca parte a evaluării individuale a elevilor care prezintă anumite
dizabilități:
 dizabilități de învățare
 tulburări emoționale
 deficitul de atenție / tulburare de hiperactivitate (ADHD)
 alte dizabilități, inclusiv de natură senzorială.

Cu ajutorul acestor teste, pot fi avaluate:

 strategiile de studiu,
 abilitățile de luare de notițe și de ascultare,
 strategii de citire și înțelegere,
 abilități de scriere și cercetare ,
 strategii folosite la teste,
 tehnicile de organizare,
 gestionarea timpului,
 motivația academică,
 anxietatea față de teste,
 atenția și concentrarea.

B. Scalele Endler de evaluare multidimensională a anxietății (EMAS și EMAS-SAS) reprezintă un set de trei
scale ușor de administrat, care măsoară diferite tipuri de anxietate:
o anxietatea ca trăsătură,
o anxiatatea ca stare,
o anxietatea ca percepție
 Aspectul social
 Consecinţele pe plan social sunt incluse în noţiunile de
handicap, respectiv de inadaptare şi se pot manifesta sub
diverse forme:
 inadaptare propriu-zisă,
 marginalizare,
 inegalitate,
 segregare,
 excludere,
 forme ușor recognoscibile în tabelul următor.
 AFECȚIUNE , TRAUMĂ INFIRMITATE DIZABILITATE HANDICAP
(situație intrinsecă) (exteriorizant) (obiectiv) (social)

ASPECT MEDICAL ASPECT PERSONAL , ASPECT SOCIAL

ASPECT FUNCȚIONAL RELAȚIONAL
- deficiență, deficit, (de relație cu membri
defectuozitate, invaliditate, - incapacitate (în dependență de aspectul comunității și alte structuri
perturbare funcțional) sociale)

DEFICIENȚĂ:
1. fizică (neuromotorie)
2. mintală sau psihică (deficiență mintală ușoară , severă și profundă; reținere / retard în dezvoltarea psihică)
3. senzorială (deficiență de auz, de vedere)
4. tulburare de limbaj
5. deficiențe asociate
6. tulburări de comportament.
 Efectele incluziunii
 Efectele incluziunii în cadrul educaţiei sunt, în mod indiscutabil:
• Aprecierea, valorizarea tuturor copiilorşi a personalului înmod egal;
• Creşterea gradului de participare a acestora şi reducerea excluderii lor din culturile, curriculum-ul şi
comunităţile şcolare;
• Regândirea/restructurarea culturilor, politicilor şi practicilor în şcoli, încât acestea să răspundă diversităţii
populaţieişcolare;
• Identificarea și reducerea barierelor de învăţare şi participare, a tuturor elevilor;
• Învăţarea din încercările de a depăşi barierele care împiedică anumiţi copii să aibă acces şi să participe activ la
procesul de luare a deciziilor;
• Exploatarea diferenţelor dintre copii/elevi ca oportunități /resurse de sprijinire a procesului de învăţare şi nu
transformarea acestor diferenţe în probleme ce trebuie depăşite;
• Recunoaşterea dreptului tuturor copiilor/elevilor la o educaţie de bună calitate în comunitatea lor;
• Îmbunătăţirea mediilor școlare atât pentru personal, cât și pentru elevi;
• Creșterea rolului şcolilor atât în cadrul procesului de construire/dezvoltare a comunităţilor din care provin elevii
câtşi în procesul de îmbunătăţire a rezultatelor fiecăruia, ca scop împărtășit al echipelor pedagogice din fiecare
comunitate școlară;
• Încurajarea relaţiilor de comunicare și conlucrare dintre şcolişi comunităţi, deschiderea școlilor către nevoile și
oportunitățle oferite de comunități;
• Recunoaşterea faptului că incluziunea în educaţie reprezintă un aspect esențial al incluziunii în societate.
Avantajele incluziunii copiilor/elevilor cu CES în grădiniţă/şcoală Un mediu favorizant dezvoltării oferă tuturor
posibilităţi de a explora şi de a-şi dezvolta capacităţile şi înzestrările unice. Comunitățile școlare incluzive sunt
benefice pentru toţi actorii responsabili în educaţie, dar în special pentru copii/elevi/tineri.
 Copiii cu CES incluşi în grădiniţă/şcoală
 beneficiază de o dezvoltarea cognitivă, motorie, de limbaj, socială şi emoţională ; aceasta este consolidată prin
intermediul interacţiunilor semnificative cu cei de aceeaşi vârstă cronologică, se află între semeni şi dezvoltă relaţii
esențiale pentru ei;
 învaţă gradual „socializarea” prin comunicarea şi interacţiunea cu ceilalţi colegi de grupă/clasă, după modelele
furnizate de adulți, dobândind deprinderi mai bune de comunicare;
 se cunosc, dezvoltă relaţii pozitive, optime, starea de bine dintre ei reprezintând o condiţie facilitatoare pentru
învăţare şi dezvoltare;
 dezvoltă prietenii prin aceste contacte, învaţă prin intermediul modelelor furnizate de ei;
 își descoperă interesele şi preferinţele pentru anumite activităţi(pictură, muzică, sport, etc.);
 dobândesc încrederea în sine, exprimămaimultă mândrie pentru achiziţiile lor, fac eforturi de afirmare;
 dobândesc abilitățile socio-emoționale necesare integrării în comunitate;
 devin mai rezistenți și reacţionează pozitiv la schimbări;
 construiesc o interdependenţă şi-şi dezvoltă capacitatea de a depăşi obstacolele;
 își dezvoltă orizontul cognitiv, acumulînd noi cunoştinţe şi abilităţi; demonstrează o capacitate mai bună de
rezolvare a problemelor, descoperă/ învaţă să-şi accepte propriile forţe şi nevoi;
 învaţă respectul de sine, făcând parte dintr-un mediu stimulativ ;
 rămân în familie, alături de fraţişisurori, într-un mediu afectiv şi înţelegător;
 contribuie la funcționarea mediului familial, preiau responsabilităţi în cadrul acestuia;
 dobândesc încredere și au atitudine pozitivă faţă de viaţă;
 obţin performanţe mai bune.
 INSTITUȚIILE ABILITATE PENTRU
PROTEJAREA DREPTURILOR COPIILOR CU
C.E.S.
 Centrul județean de resurse și de asistență educațională (CJRAE) - unitate conexă a
învățământului preuniversitar, cu personalitate juridică, coordonată metodologic de inspectoratul
școlar, care desfășoară servicii de asistență psihopedagogică pentru părinți, copii/elevi/tineri,
cadre didactice și care coordonează, monitorizează și evaluează, la nivel județean, activitatea și
serviciile educaționale oferite de către centrele logopedice interșcolare și cabinetele logopedice,
centrele și cabinetele de asistență psihopedagogica, mediatorii școlari.
 Certificat de orientare școlară și profesională - document/act oficial eliberat de către
CJRAE/CMBRAE, conform prevederilor cuprinse în Legea nr. 1/2011 respectiv Ordinului
1985/1305/5805/2016 din 4 octombrie 2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea şi
Elemente de educație incluzivă pentru managerii școlari 5 intervenţia integrată în vederea
încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a
copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.
 Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj

Mulțumesc pentru atenție!