Ecosistemul

O biocenoza nu poate
exista fara un anumit
biotop.De exemplu,plantele
si animalele dintr-o padure
nu pot rezista fara apa ,aer
, lumina , temperatura si
sol.Intre elementele care
alcatuesc biotopul si cele
care alcatuesc biocenoza
exista relatii foarte stranse
care creeaza o anumita
unitate.
Unitatea structurala si
functionala care se Fig.1Ecosistem
stabileste intre un biotop si
o bioceneza constitue un
ecosistem.
Clasificarea ecosistemelor:
Ecosistemele sunt naturale si
antropizate.
Ecosistemele naturale sunt
ecosistemele nemodificate de
activitata omului.Ele sunt
prezentate in toate zonele
geografice, de la ecuator la
poli.Ecosistemele naturale pot
fi:terestre si agvatice.
Ele pot forma complexe de
ecosisteme denumite
biomi(tundra ,taigaua etc).In tara
noastra exemple de biomuri sunt
Delta Dunarii,Marea Neagra etc
Fig.2Ecosistem terestru-Padurea

Fig.3Ecosistem acvatic-Delta
 Ecosistemele
antropozate :sunt
influentate si
modificate de
om.Ele sunt intr-o
continua extindere,
in stransa legatura
cu dezvoltarea
societatii
omenesti.Exemple
de ecosisteme
antropozate sunt
culturile agricole,
livezile etc.
Fig.4 Ecosistem antropizat: Livada
 Dlimitarea Ecosistemelor
Este delimitat spatial de alte ecosisteme vecine cu care are un permanent schimb de energie,iar
trecerea de la unul la altul se face treptat.Spre exemplu de la poalele Muntilor Bucegi catre varf exista mai
multe ecosisteme: padurile de foioase,padurile de conifere,zona subalpina cu jnepeni si zona pajistilor
alpine cu muschi,licheni,plante taratoare. Delimitarea ecosistemelor terestre de cele acvatice se face
prin tarmul apelor,insa sunt mai greu de delimitat intre ele.
Structura unui ecosistem:
Depinde de insusirile biotopului cat si de cele ale biocenozei.
In functie de speciile existente intr-o biocenoza ecosistemul prezinta o distributie pe zone si straturi.Un
exemplu ar fi ca zona de la marginea unei paduri este deosebita de interiorul acelei paduri atat prin
insusirile biotopului cat si ale biocenozei.

Alt exemplu ar fi zona litorala a unui lac si zona din larg care difera din punct de vedere ecologic.
Elementele biotopului si ale biocenozei variaza si pe verticala,ceea ce duce la aparitia unei stratificari;
prin stratificare vietuitoarele folosesc spatiul vital cu conditiile sale de mediu.
Stratificarea unei paduri de foioase:
-Stratul minereal in care nu ajung radacinile plantelor;
-Stratul organic unde se gasesc radacinile plantelor si materie organica;
-Stratul de Frunze uscate unde exista ciuperci,insecte,moluste;
-Stratul de ierburi care e format din plante erbacee; ----
------Stratul de arbusti :format din arbusti,insecte,pasari;
-Stratul arborilor format de tulpinile si coroana arborilor,pasari,mamifere arboricole.
 Stratificarea unei pajisti de stepa:
-Stratul de sol in care sunt radacinile plantelor
-Stratul de ierburi pitice: pirul
-Straturi de plante inalte : colilia
Stratificarea unui lac:
-Zona stufului: plante iubitoare de apa,traiesc la marginea lacului
-Zona plantelor plutitoare:florile si frunzele plutesc pe suprafta apei
Ecosistemul unei paduri de stejar.
Padurile de stejar se intind in zonele cu altitudine pana la 700- 800 m.
In zonele cu campie, aceste paduri sunt formate din stejar brunariu si stejar
pufos.
In zonele de dealuri joase, acestea sunt formate din stejar in amestec cu cer sau garnita (rude cu
stejarul).
In zona dealurilor inalte se intalneste gorunul ce formeaza paduri intinse, exclusiv pline cu gorun, ce se
numesc gorunete.
Caracteristici ale biotopului:
- soluri brun roscate de padure;
- temperatura medie anuala de 10 grade Celsius;
- lumina ( care ajunge pana la suprafata solului) filtrata printe coroanele arborilor; de aceea exista
numeroase plante erbacee;
Componente ale biocenozei:
- ARBORI: predomina stejarul (sau
diferite specii inrudite; cum ar fi cerul,
garnita, gorunul; frecvent aparand in
amestec carpenii, ulmii, teii, frasinii,
paltinii, artarii, etc.)
--ARBUSTI: macesul, paducelul, socul,
lemnul cainesc, cornul, porumbarul, etc.
-PLANTE ERBACEE: golomasul, paiusul,
rodul-pamantului, plante cu bulbi ce
infloresc primavara, etc.
- ANIMALE NEVERTEBRATE: viermi,
paienjeni, insecte, melci, etc. Fig.5Padure de stejar
-ANIMALE VERTEBRATE: broasca bruna,
brotacelul, salamandra, soparla, sarpele,
ciocanitoarea, cucul, pupaza, lupul,
vulpea, caprioara, ariciul, veverita, etc.

Fig.6 Lemn cainesc

 Ecosistemul unei paduri de fag:
Padurile de fag sunt raspandite in zonele cu altitudini intre 600- 1300 m.
Padurile de fag se intalnesc totusi si la inaltimi mai mici/ mari, pe versantii umbriti (400 m.) sau insoritii
(1500 m.).
Caracteristici ale biotopului:
- solul: brun- acide, brune de padure, podzolice
- temperatura medie anuala de 6- 8 grade Celsius
- precipitatii abundente (600- 1000 mm. anual)
- lumina slaba (atunci cand frunzisul este complet) de aceea plantele erbacee se dezvolta doar pe
perioada primaverii
Caracteristici ale biocenozei:
- ARBORI: predomina fagul, insotit de mesteacan, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, (iar in partea
superioara) molid si brad;
- ARBUSTI: scorusul de munte, socul negru, alunul, murul, paducelul, cornul;
- PLANTE ERBACEE: feriga, feriguta, muschi, licheni, mierea-ursului, alior, matraguna, vinarita, paius;
- ANIMALE NEVERTEBRATE: insecte
- ANIMALE VERTEBRATE: (multe pasari si mamifere) ciocanitoarea, ierunca, gaita, macaleandrul,
soricarul, huhurezul, cerbul, ursul brun, jderul, rasul, viezurele, mistretul etc.
Ecosistemul este alcatuit din: biotop si bocenoza
BIOCENOZA
Indivizi unei specii nu traiesc izolat ci formeaza una sau mai multe comunitati numite populatii.
 Populatia
Grupeaza toti indivizi unei specii
dintr-un spatiu bine delimitat.Ea
formeaza o comunitate de
reproducere( ex toti pini dintr-o padure
de conifere). Comunitatea de populatii
(plante) caracteristice unui biotop
aflate in relatii interspecifice se
numeste biocenoza.
Definitia BIOCENOZEI:
Totalitate organismelor vii, care
populează un anumit mediu, formând cu el
un tot unitar.

Fig.8 Padure de conifere

Biocenozele pot fi:
-terestre:ex plante
-acvatice: scoicile
Influenta biocenezei asupra
biotopului este multipla.
Iata cateva exemple:
-plantele(mai ales ,arbori)modifica
raportul dintre umiditatea aerului si a
solului;
-padurile diminueaza actiunea
vantului si eroziunea solului;
Fig.9 Muschi
-vietuitoarele au rol in circuitul
diferitelor substante in natura(O2,CO
2,H2 O etc)

Fig.10 Scoici
 Pentru a intelege structura unei biocenoze se au in vedere anumite caracteristici ale acesteia si
anume:
FRECVENTA: exprimă în procente raportul dintre numărul probelor care conţin o specie dată şi
numărul total de probe adunate.
CONSTANTA: se exprimă de obicei în funcţie de frecvenţa ei.
ABUNDENTA: exprimă în procente raportul dintre numărul / greutatea indivizilor unei specii faţă de
cele ale celorlalte specii dintr-o probă, sau de preferat, din toate probele adunate în acelaşi timp.
DOMINANTA: exprimă în procente raportul dintre numărul indivizilor unei specii şi numărul total de
specii; marchează influenţa exercitată de o specie într-o comunitate.
DIVERSITATEA: exprimă tăria legăturilor unei specii cu alte specii ale biocenozei date.
Fiecare populatie,ca in cazul biocenozei,prezinta anumite caracteristici ,dintre care unele sunt mai
importante:
-efectul populatiei: reprezinta numarul de indivizi al unei populatii la un moment dat.Pentru majoritatea
speciilor, efectivul se aproximeaza pe baza unor esantioane din mai multe puncte ale biocenozei.
-densitatea populatiei: raportul dintre numărul de indivizi şi unitatea de spaţiu;
-distributia in spatiu a indivizilor: Aceasta reflectă modul în care este repartizată populaţia în
biotop.Indivizii unei populaţii pot prezenta o distribuţie uniformă, o distribuţie grupată, ori o distribuţie
întâmplătoare la nivelul biocenozei.
- distribuţia uniformă: caracterizează speciile care ocupă uniform teritoriul, distanţa dintre
indivizii populaţiei fiind sensibil egală.
.
-dinamica populatiei:reprezinta
totalitatea modificarilor cantitative ale
unei populatii sub influenta variatiilor
diferitilor factori abiotici si biotici.
Evolutia unei populatii cunoaste mai
multe faze:
-faza de inceput:in care densitatea
populatiei creste treptat
-faza de crestere:exponentiala,in care
creste rapid numarul de indivizi;
-faza stationara:in care la o anumita
valoare a densitatii populatiei
actioneaza factori inhibitori,astfel
incat cresterea populatiei se
diminueaza si treptat devine
stationara.Unele modificari cantitative
sunt aritmice,ele se pot produce
datorita unor calamitati(inundatii).Alte Fig.11 Lebada
modificari sunt ritmice ,produse de
succesiunea anotimpurilor(de exemplu,
numarul indivizilor din majoritatea
populatiilor este mai redus iarna decat
vara;de asemenea, iarna, multe
vietuitoare migreaza: ex lebada