Sunteți pe pagina 1din 12

IANUARIE

MIHAI EMINESCU
Şi dacă...

Şi dacă ramuri bat în geam


Şi se cutremur plopii, 
E ca în minte să te am
Şi-ncet să te apropii.

Şi dacă stele bat în lac 15.01.1850 – 15.06.1889


Adâncu-i luminându-l, 
E ca durerea mea s-o-mpac
Înseninându-mi gândul.

Şi dacă norii deşi se duc


De iese-n luciu luna, 
E ca aminte să-mi aduc
De tine-ntotdeauna. 
FEBRUARIE
ION LUCA CARAGIALE

1.02.1852 – 9.06.1912

Ion Luca Caragiale a fost


un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, 
scriitor, director de teatru, comentator politic
și ziarist român, de origine greacă. 
Este considerat a fi cel mai
mare dramaturg român și unul dintre cei mai
importanți scriitori români. Opera lui cuprinde
teatru, nuvele, povestiri, publicistică, parodii,
momente şi schiţe, poezii . Comediile sale sunt
exelente exemple ale realismului critic
românesc.
MARTIE
ION CREANGĂ
Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în
părțile noastre pe când începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica
băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din târg drept peste
apa Neamțului; sat mare și vesel, împărțit în trei părți, care se țin tot de
una: Vatra satului, Delenii și Bejenii. Ș-apoi Humuleștii, și pe vremea
aceea, nu erau numai așa, un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi
răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul și
unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și
suveica, de vuia satul de vatale în toate părțile; cu biserică frumoasă și
niște preoți și dascăli și poporeni ca aceia, de făceau mare cinste satului
lor.
Amintiri din copilărie
1.03. 1837 – 31.12.1889

Ion Creangã este cel mai mare


povestitor român. Particularitãtile
sale cele mai importante sunt
jovialitatea, vitalitatea si
dragostea de oameni. De aceea,
majoritatea operei sale constã în
povesti, o operã originalã bazatã
pe folclorul autohton.
APRILIE
OCTAVIAN GOGA
Noi 

La noi sunt codri verzi de brad


Şi câmpuri de mătasă;
La noi atâţia fluturi sunt,
Şi-atâta jale-n casă.
Privighetori din alte ţări
Octavian Goga s-a născut la 1 Vin doina să ne-asculte;
aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe La noi sunt cântece şi flori
versantul nordic al Carpaților. Şi lacrimi multe, multe...

Pe boltă, sus, e mai aprins,


La noi, bătrânul soare,
De când pe plaiurile noastre
Nu pentru noi răsare...
La noi de jale povestesc
A codrilor desişuri,
Şi jale duce Murăşul,
Şi duc tustrele Crişuri.
MAI
LUCIAN BLAGA
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna 9.05.1895 – 6.05.1961
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare Lucian Blaga s-a născut în comuna Lancrăm, fiind al
cu largi fiori de sfânt mister nouălea copil, şi cel din urmă. Copilăria sa a stat, după
şi tot ce-i neînţeles cum el însuşi mărturiseşte, „sub semnul unei fabuloase
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari absenţe a cuvântului”, autodefinindu-se „mut ca o
sub ochii mei- lebădă”, deoarece viitorul poet nu a vorbit până la
căci eu iubesc vârsta de patru ani.
şi flori şi ochi şi buze şi morminte.
IUNIE
MIRCEA CĂRTĂRESCU
În stilul lui Bacovia 

e seară şi ninge-ndesat
zăpada-n zăpadă se lasă
şi abia mă mai mişc îngheţat
Mircea Cărtărescu s-a născut la 1 iunie şi abia mai ştiu drumul spre casă
1956, în București. Absolvent al liceului
"Dimitrie Cantemir" din București, urmează e beznă un câine-a lătrat
cursurile Facultății de Limbă si Literatură de-acum n-are rost să mai sper
Română. În 1980 prezintă teza de licență sprijinit de un stâlp un soldat
despre imaginarul poetic eminescian din şi-aprinde ţigarea stingher
poezia postumă, care s-a transformat în
volumul "Visul chimeric". În e noapte şi ninge turbat
anul 1999 obține doctoratul în literatură şi nu mai zăresc nici un drum
română cu o teză despre Postmodernismul cum viaţa-i un loc depărtat
românesc coordonată de profesorul Paul cum totu-i mai simplu de-acum!
Cornea, publicată în același an la editura
Humanitas.
IULIE
VASILE ALECSANDRI
Hora Unirii
1857 

Hai să dăm mână cu mână


Cei cu inimă română,
Să-nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României!
Vasile Alecsandri a fost un
Iarba rea din holde piară! poet, dramaturg, folclorist, om
Piară duşmănia-n ţară! politic, ministru, diplomat, 21.07.1821 – 22.08.1890
Între noi să nu mai fie
Decât flori şi omenie!
academician român, membru
fondator al Academiei
Măi muntene, măi vecine, Române, creator al teatrului
Vină să te prinzi cu mine românesc și a literaturii
Şi la viaţă cu unire,
Şi la moarte cu-nfrăţire! dramatice în România,
personalitate marcantă a
Unde-i unul, nu-i putere Moldovei și apoi a României
La nevoi şi la durere.
Unde-s doi, puterea creşte
de-a lungul întregului secol al
Şi duşmanul nu sporeşte! XIX-lea.
AUGUST
GELLU NAUM
Crusta
Oraşul avea o singură casă
casa avea o singură încăpere
încăperea avea un singur perete
peretele avea un singur ceas
ceasul avea o singură limbă
Gellu Naum  în tot acest timp copiii
creşteau şi puneau o singură întrebare
(n. 1 august 1915, București — pe când adulţii nedumeriţi şi superbi
d. 29 septembrie 2001, București) scădeau scădeau surâzând.
a fost un poet, prozator și
dramaturg român, considerat cel
mai important reprezentant român
al curentului suprarealist și unul
dintre ultimii mari reprezentanți ai
acestuia pe plan european.

Heraclit – desen de Gellu Naum


SEPTEMBRIE
GEORGE COŞBUC
Vara 

Priveam fără de ţintă-n sus -


Într-o sălbatică splendoare
Vedeam Ceahlăul la apus,
Departe-n zări albastre dus,
Un uriaş cu fruntea-n soare,
De pază ţării noastre pus.
Şi ca o taină călătoare,
Un nor cu muntele vecin 20.09.1886 – 9.05.1918
Plutea-ntr-acest imens senin
Şi n-avea aripi să mai zboare!
Şi tot văzduhul era plin
De cântece ciripitoare. George Coșbuc s-a născut al șaptelea dintre cei 14 copii ai
preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica
Privirile de farmec bete preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va
Mi le-am întors către pământ - petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în
Iar spicele jucau în vânt, tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni
Ca-n horă dup-un vesel cânt despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-
Copilele cu blonde plete, un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe
Când saltă largul lor vestmânt. povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc
În lan erau feciori şi fete, învață a citi încă de la vârsta de cinci ani.
Şi ei cântau o doină-n cor.
OCTOMBRIE
DIMITRIE CANTEMIR
Filizof între regi dar şi rege între filozofi

Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 - d. 21


august 1723), domn al Moldovei (martie -
aprilie 1693 și 1710 - 1711), autor, cărturar, enciclopedist,
etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog,
compozitor, om politic și scriitor român.

Înzestrat fiind cu excepţionale calităţi pentru


munca ştiinţifică, el căpătase încă din
tinereţe cunoştinţe vaste de literatură,
istorie, filozofie. Cunoştea limbile latină,
slavonă, greaca veche şi modernă, turca
populară şi literară,araba şi persana. De
asemenea, cunoştea matematicile şi avea
vaste cunoştinţe de arhitectură, se pricepea
în artele plastice şi muzică.
NOIEMBRIE
MIHAIL SADOVEANU
Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcani - d. 19
octombrie 1961, București,) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier,
academician și om politic român. Este considerat unul dintre cei mai importanți
prozatori români din prima jumătate a secolului XX.

Baltagul este un roman scris de Mihail Sadoveanu. Publică aproape 100 de volume, între care: 
Opera aparține speciei romanului, este structurată Floare ofilita(l905),
în capitole și scrisă în proză. A fost publicată Apa morţilor(1911), 
în noiembrie 1930. Romanul a fost scris în numai Neamul Şoimareştilor (1915),
17 zile și este compus din 16 capitole. Sursa de Ţara de dincolo de negură (1926),
inspirație a romanului a fost balada populară Hanu Ancuţei (1928), 
„Miorița”. Romanul este considerat ca fiind o Impărăţia apelor (1928),
monografie a satului prezentând aspecte ale firii Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă
omului de la sat, tradițiile și obiceiurile românești: (1929), 
la botez, nuntă, și înmormântare. Baltagul (1930), 
Creanga de aur,
Locul unde nu s-a întâmplat nimic(1933), 
Fraţii Jderi (1935-1943), 
Nada Florilor( 1951).
Am iubit… DECEMBRIE
Am iubit de când mă ştiu
Cerul verii, străveziu,
Despletitele răchite,
NICOLAE LABIŞ
Curcubeiele pe stânci
Ori pădurile adânci
Sub ger alb încremenite.
Mi-a fost drag pe bărăgane
Să văd fetele morgane
Ori pe crestele din munte
Joc de trăsnete rotunde,
Scurgerea cocorilor,
Pacea înălţimilor,
Semeţia pinilor
Plini de scama norilor.
Am iubit iubirea pură,
Floare roşie pe gură
Şi în inimă arsură,
În priviri zăpezi candide
Şi-n piept voci necontenite.
M-a înfiorat ades
Tot ce gândurile ţes:
Pe al filelor polei
Dansuri repezi, legănate, Nicolae Labiș (n. 2 decembrie 1935, Poiana
De pe arcuri înstrunate, Mărului, comuna Mălini,  județul Suceava -
Săgetarea de idei… d. 22 decembrie 1956, București) a fost un
Toată-această măreţie poet român.
Ne-a fost dată din vecie…

S-ar putea să vă placă și