ORGANE ALE MIŞCĂRII DE

ROTAŢIE OSII ŞI ARBORI

 Caracterizare. Rol funcţional. Materiale
• Osiile sunt organe de maşini care susţin alte organe în rotaţie, în oscilaţie sau în
repaus ale maşinilor, agregatelor sau vehiculelor, fără a transmite momente de
răsucire, fiind solicitate în principal la încovoiere.
• Arborii sunt organe de maşini rotative în jurul axelor geometrice care în afară de rolul
de susţinere au rolul şi de a transmite momentul de torsiune (mişcarea şi puterea)
prin intermediul organelor de maşini pe care le susţin (roţi dinţate, roţide curea, roţi de
lanţ, semicuplaje etc.). Arborii sunt solicitaţi în principal la torsiune.
• Părţile osiilor şi arborilor pe care are loc rezemarea se numesc fusuri. Rezemarea se
face prin intermediul lagărelor cu alunecare sau cu rostogolire.
Clasificările arborilor şi osiilor
 Materiale
• Ca materiale pentru construcţia osiilor şi arborilor se utilizează:
- oţeluri de uz general pentru construcţii (OL 42, OL 50, OL 60), pentru arborii şi
osiile care nu necesită tratament termic;
- oţeluri carbon de calitate de îmbunătăţire (OLC 45, OLC 55 etc.) şi oţeluri aliate de
îmbunătăţire (40Cr10, 41CrNi12 etc.), pentru arbori mediu solicitaţi şi durată medie
de funcţionare a fusurilor şi a canelurilor;
- oţeluri carbon de calitate de cementare (OLC 15, OLC 20) şi oţeluri aliate de
cementare (13CrNi30 etc.), pentru arbori puternic solicitaţi şi pentru arborii care
funcţionează la turaţii înalte.
• Arborii grei se execută din fontă cu grafit nodular sau din fontă modificată, care
conferă arborilor sensibilitate mai redusă la concentratorii de tensiuni, proprietăţi
antifricţiune şi de amortizare a şocurilor şi vibraţiilor, concomitent cu avantajul unor
importante economii de material şi de manoperă; în alte cazuri se poate folosi fonta
maleabilă perlitică, fonta aliată sau oţelul turnat.
• Arborii solicitaţi uşor, utilizaţi în construcţia aparatelor electrice, elctronice, copiatoare
etc. pot fi realizaţi din mase plastice.

Proiectarea osiilor şi arborilor implică:

a) predimensionarea, printr-un calcul simplificat;
b) proiectarea formei, cu considerarea rezultatelor valorice obţinute şi a condiţiilor
funcţionale;
c) efectuarea verificărilor - la oboseală, deformaţii, săgeţi, înclinare în reazeme,
verificarea fusurilor şi la vibraţii.
 Calculul şi construcţia osiilor

a) Predimensionarea osiilor la solicitarea de încovoiere –

1. stabilirea schemei de încărcare a osiei, cu forţele exterioare;
2. determinarea analitică sau grafică a reacţiunilor;
3. determinarea momentului de încovoiere şi trasarea diagramei de momente
încovoietoare;
4. alegerea materialului;
5. calculul secţiunii principale.
Osia de egală rezistenţă
M ix ( F / 2 )x
 ix   3
  ai
Wi d x / 32
32( F / 2 )x
dx  3  k3 x
 ai
b) Proiectarea formei se face ţinând seama de dimensiunile fusurilor de reazme, de
forma adoptată în urma dimensionării şi posibilităţile tehnologice de prelucrare.
Aceaste condiţii sunt similare cu cele de la proiectarea formei arborilor.
c) Verificările se realizează în principiu pe baza formulei generale de rezistenţa
materialelor
M i max
 ef    ai
Wi
• Se fac verificări pentru:
1. calculul deformaţiilor elastice flexionale;
2. calculul solicitărilor variabile dacă este cazul.
1. Deformaţii flexionale (încovoiere). Osia fiind solicitată numai la încovoiere, deformaţiile
sunt de tip flexional:
– se determină săgeţile (f) în diferite puncte de pe osie, sub acţiunea sarcinii (din ecuaţia
2
fibrei medii deformate:  f M
2

 x EI
d
- unghiul de înclinare în reazeme (max):  max   adm   0 ,001
l
 1
2) Pentru osii rotitoare se face verificarea la oboseală c 
k
 v

 Calculul şi construcţia arborilor drepţi
• Predimensionarea arborilor.
1) Predimensionarea arborilor numai la torsiune
Mt M tl
t    at    a
Wp GI p
2) Predimensionarea arborilor solicitaţi la răsucire şi încovoiere
- Stabilirea schemei de încărcare, cu forţele, momentele şi reacţiunile aflate pe arbore;
- Determinarea reacţiunilor în plan orizontal HA,B şi în plan vertical VA,B;
- Se trasează diagrama de momente incovoietoare în cele două plane H şi V;
- Se stabileşte momentul încovoietor maxim total

M i  M iV2  M iH
2

- Se determină momentul de încovoiere echivalent în scţiunile periculoase

M i echivalent  M i2  ( M t )2
unde:  - ţine seama de modul de echivalare dintre momentul de încovoiere Mi şi
momentul de torsiune Mt.
- Se determină diametrul arborelui din condiţia de solicitare la încovoiere,
b) Proiectarea formei - măsuri constructive
• rază de racordare, în cazul când diferenţa între trepte este mică
• două raze de racordare diferite
• teşirea capătului treptei de diametru mare, pentru treceri mici de
secţiune
• teşirea capătului treptei de diametru mare, combinată cu racordare
la treapta de diametru mic pentru treceri de secţiune mari;
• rază de racordare, combinată cu canal de descărcare pe treapta de
diametru mare
• canale de trecere, executate la capătul treptei de diametru mic
• degajare interioară, executată în treapta de diametru mare
• canale de trecere, combinate cu degajare interioară
• rază de racordare, care necesită măsuri speciale: teşirea piesei
susţinute
• concentrator datorat canalelor de pană:
• canalele de pană se recomandă să se execute cu capetele rotunjite
fiind preferate canalele executate cu freze disc
• Verificările arborelui
1) Verificarea la solicitare compusă (dacă arborele a fost predimensionat numai la
torsiune.
M echiv
 ech    ai
Wi
2) Verificarea la oboseală
c  c
c  ca
c2  c2
3) Verificarea la deformaţii  2 3 
f max  f adm    l
- deformaţii flexionale (încovoiere)  10.000 10.000 
n
M tl M ti li 1 n M ti li
      adm
- deformaţii torsionale GI p i 1 GI pi G i 1 I pi
4) Verificarea la vibraţii –
- vibraţiile pot fi torsionale - ncrt
- vibraţiile pot fi flexionale - ncrf
• Funcţie de mărimea turaţiei critice faţă de turaţia de funcţionare se întâlnesc
- arbori “rigizi” când n  ncr ;

- arbori elastici când n  ncr .

 Calculul fusurilor

• Fusurile sunt organe de maşini, componente ale arborilor şi ale osiilor, prin
intermediul cărora (arborii şi osiile) se sprijină în lagăre.

• Clasificarea fusurilor se face după direcţia pe care acţionează forţa, în raport cu axa
de rotaţie:
- fusuri axiale - unde direcţia forţei este aceeaşi cu axa fusului;
- fusuri radiale - unde direcţia forţei este perpendiculară pe axa fusului;
- fusuri radial-axiale - unde forţele sunt perpendiculare pe axa fusului, dar acţionează şi
paralel cu direcţia axei.

Materialele utilizate pentru fusuri trebuie să prezinte aceleaşi caracteristici ca şi ale

arborilor şi ale osiilor cărora le aparţin.
 Calculul simplificat al fusurilor

• Ipoteze simplificatoare:
- se neglijează jocul dintre fus şi cuzinet;
- se neglijează calitatea suprafeţelor, considerând coeficientul de frecare ca o constantă;
- se neglijează prezenţa lubrifiantului;
- se ţine seama de cuplul de material fus- cuzinet.

• Calculul prezintă două aspecte :

- un calcul de rezistenţă;
- un calcul termic (verificarea la încălzire).
 Calculul (simplificat) fusurilor radiale frontale
a) Calcul de rezistenţă

l
P
se adoptă raportul l/d care este o mărime caracteristică fusului d
d
- verificare la oboseală 0 ,2 aiIII
1
c   ca
 k v
   1
- verificare la strivire P
pm   pa
ld
b) Calculul la încălzire
Se face ipoteza că întregul lucru mecanic de frecare se transformă în căldură.

Nf  Pv
N f sp  
l d l d

mărimea caracteristică la încălzire este produsul pm v

P  d n
pm v    pm v  a
ld 60  100
 2) Calculul fusurilor intermediare
a) Forţa este relativ mică solicitarea la încovoiere se poate neglija, diametrul
fusului se calculează numai la răsucire cu relaţia de predimensionare de la
arbori.
- dimensionarea diametrului fusului:
M 16 M t Mt Mt
t  t     at d  3
Wp d 3
0 ,2 d 3 0 ,2 at
P
pm   pa
- verificarea la presiunea de contact: ld
pm v   pm v  a
- verificare la încălzire:
b) Forţa este mare, pe lângă solicitarea de încovoiere acţionează şi torsiunea

(solicitare compusă).
M ech  M red  M i2    M t  2
-diametrul fusului - presiunea de contact - incalzirea
M red pm 
P
 pa
pm v   pm v  a
d 3
0 ,1 ailIII ld
 3) Calculul fusului sferic
• Dimensionarea diametrului fusului - se consideră raportul l / d m  0 ,7  1
• Solicitarea periculoasă este strivirea între fus şi cuzinet:
- dimensionarea diametrului fusului
P dm
dm  d
 l  0 ,9
  pa
 dm 
- Se face verificarea la încovoiere în secţiunea cea mai mică – secţiunea de
trecere de la sferă la partea cilindrică, de diametru d0 = 0,6 d (aleasă
constructiv) iar mărimea a se măsoară:

M i  P  a  Wi i  0 ,1d 03 i

Se fac aceleasi verificari la
P
- presiunea de contact pm 
ld m

- incalzire pm v   pm v  a
 4) Calculul fusurilor axiale (pivoţi)

a) Fusurile axiale cu secţiune circulară plină - diametrul d se alege constructiv în

funcţie de diametrul arborelui D

P
1. Calculul de rezistenţă pm  2
 pa
d
- Se verifică la presiunea de contact. 4

2. Verificare la încălzire
Nf  Pv m
N f sp     pm vm
 d2 d 2

4 4
p m vm   p m vm  a
r 0
vm  rm    d / 4
2
b) Fusul axial inelar
P
pe 
- presiunea pentru partea periferică a secţiunii inelare: d e  b
P
pi 
- - presiunea pentru partea interioară a secţiunii inelare: d i  b
  Pn
b este unitate de lungime a propagării căldurii.
60  1000  N sp
c) Fusuri axiale canelate (multiinelare)

- Se face o verificare la încălzire: P

pm  z
p m v m  (p m v m )a 
 2
d e  d 12 
4

- Se face o verificare la încovoiere

P de  di

Mi z 4
i     ai
Wi  deh2
6
 Forme constructive de fusuri

• formele constructive de lagăre cu alunecare trebuie să corespundă condiţiilor de

exploatare - forţe, viteze, materiale ale maşinilor şi utilajelor în construcţia cărora
intră.