PERSONALITĂŢI

ale culturii româneşti

A realizat:
Rastroşan Alexandrina,
 RESPECT ŞI ADMIRAŢIE
în semn de înaltă prețuire
pentru o viață pusă în slujba
culturii române !

Radu Cosaşu
Radu Cosaşu
 Carmen Petra Basacopol s-a născut în Sibiu, în 1926. Studiile
muzicale le-a urmat la Conservatorul din București (1949-1956).
 Este doctor în științe muzicale la Universitatea Sorbonne din Paris
cu teza L'originalité de la musique roumaine à travers les oeuvres
d'Enesco, Jora et Paul Constantinesco (1976). A urmat cursurile de
improvizație de la Darmstadt (1968).

Asistent (1962-1966), lector (1966-1972), conferențiar și profesor

asociat la catedra de forme muzicale a Conservatorului din București (1976-2003). A susținut
conferințe, prelegeri, comunicări științifice în țară și peste hotare (Franța, Angola, Insulele San
Tomé și Principe). A publicat articole, studii, cronici muzicale în Muzica, Contemporanul, 
Informația Bucureștiului, Revista de Etnografie și Folclor etc
Din 1962 predă armonie, contrapunct și forme la Universitatea de Muzica București.
Exceptând muzica de film, Carmen Petra Basacopol a abordat toate genurile și
formele muzicale, reușind să se exprime în fiecare nu numai cu maturitate și
profesionalism, ci și cu originalitate.

Muzica de teatru Muzică de cameră

Creația Muzică vocal-simfonică

Muzica corală
Muzica simfonică
Muzica instrumentală
 Distincții și premii
*** Mențiune la Concursul Internațional de la București (1953),
*** Premiu la Concursul Internațional al Tineretului de la Varșovia (1955),
*** Diploma de Onoare la Concursul Internațional de Compoziție de la Mannheim
/Ludwigshafen (1961),
*** Ordinul Meritul Cultural cls. IV (1969),
*** Premiul Uniunii Compozitorilor (1974, 1979, 1999, 2003),
*** Premiul de Compoziție al Academiei Române (1980),
*** Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2004).

***** A făcut parte din juriul internațional al Concursului de harpă de la Ierusalim

(1979).
***** A realizat un disc-compact
promoțional cu muzică pentru harpă
(2002).
Radu Cosașu (nume originar Oscar Rohrlich, n. 29 octombrie 1930, 
Bacău) este un scriitor român contemporan, unul dintre cei mai
apreciați autori români de nuvele.
S-a născut într-o familie din mica burghezie evreiască, fiind fiul lui Isac
Rohrlich, contabil, și al Melaniei n. Wassermann

Activitatea profesională
A început ca reporter la Revista elevilor (1948-1949), unde a și
debutat în 1948,a continuat ca redactor la Scânteia tineretului Radu Cosaşu
 (1949), a lucrat ca frezor la Uzinele Timpuri Noi (1950),a revenit ca redactor la Scânteia
tineretului (1953-1956), de unde a fost concediat, după ce a lansat teoria "adevărului
integral" la Congresul Tinerilor Scriitori (1956).
După 1989, este co-fondator, alături de Andrei Pleșu, Tita Chiper și Zigu Ornea, al revistei
de cultură Dilema (astăzi, Dilema veche) și colaborează la diverse alte publicații.

Cariera de publicist
**** redactor la revista Sportul popular, revista Cinema (1967
-1987) și Dilema (1993-2004), a avut rubrici la România
literară, Dilema (1993-2004),
**** în prezent este redactor la revista Dilema veche. ****
Scrie povestiri cu un marcat caracter autobiografic iar
literatura sa are un filon eseistic foarte pronunțat.
 Dan Berindei (născut la  3 noiembrie 1923, București,  România)
este un istoric român.
Este licențiat în istorie și filosofie al Universității din București (1945),
doctor în istorie (1969). Membru titular al Academiei Române (din 1992
). Din 1996 este președintele Secției de Știinte Istorice și Arheologie al
Academiei Române. Din 2006 este vicepreședinte al Academiei Române.
Dan Berindei este descendent al voievodului  Constantin
Brâncoveanu.

Din 1946 până în 1948 a fost cercetător științific la Institutul de Studii și Cercetări Balcanice iar
apoi, între 1948-1952, a fost cercetător în cadrul Institutului de Istorie și Filosofie al Academiei
Române.
Din 1990 este membru în biroul Asociației Internaționale de Istorie Contemporană a Europei.
Din 1996 este membru titular străin al Academiei Poloneze de Științe și Litere și tot din 1996 este
președinte al Comitetului Național al Istoricilor din România. Din 2004 este membru al Consiliului
Științific al Institutului Revoluției Române.
În iunie 2013 Dan Berindei a declarat că are cea mai mare bibliotecă personală de istorie din
țară, după cea a lui Iorga, formată din zeci de mii de volume valoroase, pe care le-a strâns în 76 de
ani. A informat că va dona întregul fond de carte Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”
din Craiova.
A publicat peste 500 lucrări științifice, din care peste 50 de cărți, în
special referitor la istoria politică universală și românească a
secolelor XVIII-XX, precum și istoria culturii.
 Ileana Vulpescu născută la  21 mai 1932, Bratovoești,
  județul Dolj, este o o filologă, lexicografă, prozatoare,
romancieră și traducătoare română.
După o licență în Litere (limba și literatura franceză), la
Facultatea de Filologie a Universității din București
(1953-1958), a lucrat ca lexicograf la 
Institutul de Lingvistică al Academiei și a colaborat la
redactarea lucrărilor Dicționarul limbii române și Dicționarul explicativ al limbii
române (1959-1975).
A fost soția poetului și traducătorului Romulus Vulpescu.
Ileana Vulpescu scrie proză și teatru, traduce din literaturile engleză, franceză și spaniolă,
și semnează versiuni în limba franceză din literatura modernă și contemporană românească.
Din anul 1972, Ileana Vulpescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România. Cel
mai cunoscut roman al său este Arta conversației, care a reușit să ajungă best-seller înainte
de 1989. Romanele sale au fost traduse în slovacă ("Rămas-bun casei părintești"), maghiară
("Arta conversației"), italiană ("Sărută pământul acesta") și franceză ("Arta conversației").
În 1991, întreaga sa activitate literară a fost încununată cu premiul „România Mare”. La 23
octombrie 2015, Ileana Vulpescu a primit un premiu din partea Fundației Dignitas, precum
și Trofeul Fundației Dignitas pentru Excelență - 2015, conceput de
artistul plastic Mircea Nechita.
În același an, în iunie 2015, scriitoarei i-a fost conferit titlul de
Cetățean de onoare al Craiovei.
 Valeriu Râpeanu născut la  
28 septembrie 1931[3][4], Ploieștiori, Prahova este un
critic și istoric literar, profesor universitar român.

Simona Bondoc născută la
21 octombrie 1933, București, este o actriță română de teatru și
film. În 1954 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și
Cinematografică I.L. Caragiale, clasa profesor Beate Fredanov. A
fost colegă de an cu Dem Rădulescu, Valeria Gagialov și 
Catița Ispas. Este actriță la Teatrul Național I. L. Caragiale din
București din 1954, unde este Societar de onoare din 2002.

Film Teatru
Filmografie Teatru radiofonic
Teatru TV
 Viorel Mărginean născut la
12 decembrie 1933, Cenade, Târnava-Mică, România este un
pictor român, care a fost ales ca membru de onoare al 
Academiei Române (din martie 2006).[2]
Artistul plastic a îndeplinit funcția de ministru al culturii în
Guvernul României în perioada 5 mai 1995 - 23 august 1996.

Începând din 1962 este membru al Uniunii Artiștilor

Plastici din România. A expus atât în țară, cât și în străinătate cele mai importante
expoziții personale La deschiderea Bienalei de la Paris din 1967, lucrările lui au fost
remarcate de celebrul omul de cultură francez Andre Malraux. Pictorul a primit
numeroase premii și distincții, naționale și internaționale.
În decursul timpului, Viorel Mărginean a ocupat funcții importante în domeniul
culturii: vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici (1978–1989), director al Muzeului
Național de Artă al României (1993-1995) și ministru al culturii în 
guvernul Nicolae Văcăroiu (5 mai 1995 - 23 august 1996).
În semn de apreciere a activității sale, a fost ales ca membru al Academiei Europene
de Științe, Arte și Litere din Paris (1981) și al Academiei Internaționale de Artă Modernă
din Roma (1999), precum și ca membru de onoare al Academiei Române (2006).
Tablourile sale se află în și în zeci de colecții particulare din țară și străinătate.
RECUNOŞTINŢĂ
RESPECT
ADMIRAŢIE
pentru personalităţile notorii ale
culturii române !!!