SUPORTUL VITAL AVANSAT LA ADULT

SVA
 SVA) include manevre medicale avansate,după ce SVB a fost inițiat și a fost folosit adecvat un
defibrilator extern semiautomat (AED).
 SVB se continuă în timpul și suprapus peste interventiile specifice SVA

Secțiunea SVA include

 prevenirea SCR, aspecte specifice ale SVA în prespital, începutul resuscitării în spital , algoritmul SVA,
defibrilarea manuala, managementul căii aeriene în timpul RCP, medicamentele și administrarea lor în
timpul RCP și tratamentul aritmiilor peri-SCR.

Ritmurile cardiace asociate cu SCR sunt împărțite în două grupe:

ritmurile șocabile (fibrilația ventriculară/
tahicardia ventriculară fără puls) (FV/pTV) și

ritmurile non-socabile (asistola/acvitatea electrica fără puls

(PEA)). Principala diferență în tratamentul acestor grupe de aritmii este necesitatea de
a încerca defibrilarea la pacienții cu FV/pTV
 DEFIBRILAREA

Trecerea unui curent electric de o intensitate suficienta pentru a depolariza o

masa critica de miocard si pentru a restabili o activitate electrica coordonata.
Defibrilarea este definita ca terminarea fibrilatiei sau mai exact ca absenta
FiV/TV fara puls la 5 secunde dupa administrarea socului. Scopul
incercarilor defibrilarii este reaparitia circulatiei spontane.
Posibilitatea de a administra soc electric cat mai precoce in cadrul SCR prin
FiV/TV reprezinta unul din cei mai importanti factori ai supravietuirii.
Defibrilatoarele automate externe (DAE) utilizeaza comenzi vocale pentru a
ghida persoane fara pregatire medicala / cu pregatire medicala de baza in
administrarea socului electric (aparatul stabileste daca este nevoie de soc si ce
energie trebuie data, precum si momentul in care se administreaza socul).
Defibrilatoarele manuale pot fi utilizate doar de catre medic, deoarece
medicul analizeaza ritmul, decide daca este necesar socul si alege energia si
momentul aplicarii socului.
Pacientii cu pilozitate abundenta la nivelul toracelui ar trebui rasi inaintea
aplicarii padelelor de defibrilare, dar nu se va pierde mult timp ce aceasta
manevra
Padelele vor fi acoperite de un strat de gel pentru defibrilare si vor fi
aplicate cu o forta de 8 kg pe torace pentru a reduce impedanta
transtoracica si pentru a imbunatati contactul cu pielea
O padela se pozitioneaza la apex si una subclavicular dreapta (se citesc
instructiunile scrise pe ele)
Energia optima pentru defibrilare este aceea care realizeaza intreruperea
fibrilatiei si care cauzeaza cea mai redusa distrugere miocardica; energia
socurilor este de 360 J pentru defibrilatoarele monofazice si de 200 J
pentru cele bifazice.
Cand defibrilatorul se incarca cu energia selectata, medicul rosteste
“Atentie, incarc!”, iar cand defibrileaza – nimeni nu vine in contact cu
pacientul, cu perfuzia, cu balonul de ventilat, cu patul pe care sta pacientul
etc si medicul rosteste “Atentie, defibrilez!”
 Ritmurile șocabile
Fibrilația ventriculară/Tahicardia ventriculară
fără puls

 Primul ritm monitorizat este FV/Ptv (TV fara puls) este de 20% în ambele situatii, SCR în spital și în prespital
 FV/pTV pot apare de asemenea în timpul resuscitării , în aprox. 25% din SCR ,la care ritmul inițial
documentat a fost asistolă sau AEFP
 Avand confirmat SCR, chemati ajutor (inclusiv solicitarea unui defibrilator) și porniti RCP, începand cu
compresiuni toracice, cu o rată compresiuni:ventilații de 30:2
 Când sosește defibrilatorul , continuați compresiunile toracice în timpul aplicării electrozilor. Identificați
ritmul și tratați conform algoritmului ALS.
 Curentul transmiocardic în timpul defibrilării este cel mai probabil să fie maximal când electrozii sunt plasați
așa încât aria cordului care este în fibrilație se află direct între ei
 Dacă ritmul de FV/pTV este confirmat, încărcați defibrilatorul în timp ce alt salvator continuă compresiunile
toracice. De îndată ce defibrilatorul este încărcat, întrerupeți compresiunile toracice , asigurați-vă rapid că toti
salvatorii nu ating pacientul și administrati apoi un șoc.
 Undele bifazice (rectilinie bifazică și bifazica trunchiată exponentială), utilizați inițial o energie a șocului de
cel putin 150J. Pentru unda bifazică pulsată, incepeți cu 120-150J
 Minimizați întârzierea între oprirea compresiunilor toracice și eliberarea șocului (pauza preșoc), chiar o
întârziere de 5-10 sec va reduce șansele ca șocul să aibă succes
 Fără întrerupere pentru reevaluarea ritmului sau pentru palparea pulsului , continuați RCP
imediat după șoc, cu secvența 30:2, începând cu compresiunile toracice pentru a limita pauza
post-șoc și pauza peri-șoc
 Continuati RCP pentru 2 minute , apoi opriti brusc pentru a evalua ritmul ; dacă este tot
FV/pTV , administrati al doilea șoc (150-360J bifazic). Fără a opri pentru reeveluarea ritmului
sau a simți prezența pulsului , efectuați RCP 30:2, imediat după șoc , începând cu
compresiunile toracice.
 Continuati CPR pentru 2 minute, apoi opriți brusc pentru a evalua ritmul; dacă este tot FV/Ptv,
administrati al treilea șoc (150-360J bifazic) . Fără să reevaluați ritmul sau să simțiți pulsul ,
efectuați RCP 30:2, imediat după șoc , începând cu compresiuni toracice
 Dacă a fost obținut acces iv sau io , în timpul celor 2 minute de CPR , administrați adrenalina
1mg și amiodarona 300mg
 Dacă nu s-a obtinut ROSC cu cele 3 șocuri, Adrenalina poate îmbunătăți perfuzia miocardului
și crește sansa ca urmatorul șoc să fie eficient
 De importanță este ca, sunt necesare compresiuni toracice de înaltă calitate pentru a circula
medicamentul în acesti timpi. administrarea medicamentelor trebuie să nu intrerupa RCP și să
nu intarzie proceduri precum defibrilarea.
 După fiecare ciclu de 2 minute de CPR, dacă ritmul se schimbă în Asistola/AEFP, se trece pe
protocolul de resuscitare pentru ritm nesocabil
 Tratați cauzele potențial reversibile dupa obținerea ROSC
TV

FI V
Eco FAST
 Indiferent de ritmul observat pe monitor, după ce a fost administrată prima doză de adrenalină,
administrați doze suplimentare la 3-5 minute, până se obține ROSC în practică aceasta se face o
data la 2 cicluri de RCP
 Dacă apar semne de ROSC în timpul RCP (mișcare intenționată, respirație normală sau tuse) sau
dacă există o creștere a curbei de ETCO2, verificați monitorul; dacă este prezent un ritm organizat
căutați pulsul.
 Dacă pulsul central nu este prezent, continuați RCP
 Adrenalina se va administra intravenos sau pe cale intraosoasa (doza de 1 mg); nu se mai foloseste
administrarea pe sonda de intubatie pt ca nu se poate titra corespunzator doza.
 Daca FiV / TV fara puls persista dupa socul 3, se administreaza prima ADRENALINA i.v.
(1mg=1ml) precum si AMIODARONA 300 mg (f II) in bolus, dizolvata in seringa de 20 ml, cu
glucoza 5%
 SCR asistat, monitorizat, într-un laborator de cateterism cardiac, unitate de terapie coronariană, spațiu de
terapie intensivă sau în timpul monitorizării după chirurgie cardiacă și un defibrilator manual este rapid
disponibil
- confirmaţi existenta SCR și strigaţi după ajutor
- dacă ritmul inițial este FV/pTV, administraţi până la trei șocuri rapid, succesive (grupate)
- căutați rapid dacă s-a schimbat ritmul pe monitor și dacă e probabilă apariția ROSC după fiecare
încercare de defibrilare
- începeti compresiunile toracice și continuaţi RCP timp de 2 minute, dacă și al treilea șoc nu are succes.
Această strategie cu trei șocuri poate fi luată în considerare pentru un SCR cu ritm inițial FV/pTV , dacă
pacientul este conectat deja la un defibrilator manual

Lovitura precordială
folosirea de rutină nu este recomandată
 tratamentul adecvat atunci când e folosita fără întârziere în timp ce se așteaptă sosirea
defibrilatorului, la un pacient monitorizat care instaleaza SCR prin FV/pTV
 Lovitura precordiala poate fi considerata echivalentul unei defibrilari cu energie mica (10-20 J),
utila pana cand defibrilatorul este disponibil si este pus in functiune. Lovitura se aplica o
singura data, in primele 30 de secunde dupa instalarea opririi cardiace, mediosternal, cu pumnul
strans, cu marginea ulnara, de la o inaltime de 20 cm. Cel mai probabil va converti o TV la ritm
sinusal
ADRENALINA

1mg IV /
intraosos

AMIODARONA
300 mg in
dilutie

ADRENALINA

1mg IV/IO

AMIODARONA

150 mg

ADRENALINA

1 mg IV/IO

ADRENALINA

1 mg IV/IO
 Cauze potențial reversibile de SCR
4H
4T
Eco FAST
Tromboză
Tromboză Pneumo
– coronară
Pneumo
– coronară torax
Hipov Hipo sau
sau torax
sufocant
pulmonară
pulmonară sufocant
olemia xia

Toxic Tampon
Tampon
Hipotermia
Hipotermia Hipo/hiper
Hipo/hiper
ada
ada
//
hipertermi
hipertermi
potasemia/
potasemia/ e cardiacă
cardiacă
metabolice
metabolice
aa

4H
Hipovolemie – apare de regula din cauza unei hemoragii; daca
identificati sursa, faceti hemostaza, concomitent cu reumplere
volemica cu cristaloide si coloide
Hipoxie – asigurati calea aeriana prin intubatie corecta si
administrare de oxigen pe sonda
Hipotermie – dezbracati pacientul de hainele ude/reci,
stergeti-l, incalziti-l
Hiperkaliemie, hipokaliemie, metabolice – identificate și
tratate
4T
Tamponada cardiaca – este dificil de diagnosticat; se face
pericardocenteza
Pneumotorax in tensiune – decompresie pe ac, urmata de
drenaj toracic
Tromboză – trebuie sa existe un grad mare de suspiciune si sa se
administreze cat mai curand trombolitic pentru TEP, tratat
tromboza coronariană
Toxice – de regula nu se stie substanta implicata; daca e cazul se
utilizeaza antidot; daca nu – doar masuri suportive
 Folosirea ecografiei FAST
în timpul ALS

Este sau nu tamponada

cardiaca? Este sau nu
hemoperitoneu? Este sau nu
hemotorace? Etc

 Focussed assesment with sonography for trauma – examinarea ultrasonografica de urgență

 Are potențialul de a detecta cauzele reversibile în SCR. ex. tamponadă cardiacă, embolia
pulmonară, hipovolemia, pneumotorax) și în identificarea pseudo-AEFP
 Folosită de clinicieni antrenați, ecografia poate asista diagnosticul și tratamentul cauzelor
potențial reversibile ale SCR, în mod special pacienților politraumatizați
 Abordul subxifoidian este utilizat prioritar pentru vizualizarea spatiului pericardic și evinețierea
tamponadei cardiace
 înainte de întreruperea compresiunilor toracice , permite evaluarea ritmului de căre un operator
bine antrenat, obținând imagini calitative în aproximativ10 secunde.
 Absența mișcării cordului, evidențiată ecografic, în timpul resuscitării , la un pacient aflat în SCR
, este înalt predictivă pentru deces
 1. spatiul pericardic din subcostal (transductor1)
 2. spatiul Morison si perihepatic (subfrenic drept, subhepatic anterior)
(transductor 2)
 3. spatiul perisplenic (subfrenic stang, interspleno-renal) (transductor 4)
 4. spatiul Douglas/ rectovezical (transductor 6)
 5. optional: gutierele paracolice stanga si dreapta (transductor 3,5)
 6. spatiul pleural stang si drept (transductor 2,4)
 Capnografia
în timpul RCP

 End tidal CO2 este presiunea parțială a dioxidului de carbon la sfârșitul unui expir.35-42
mmHg
 reflectă debitul cardiac și fluxul sanguin pulmonar , prin CO2 transportat de sistemul venos în
cordul drept și apoi în plămâni de ventriculul drept și de asemenea minut- volumului ventilat
 În timpul RCP , valorile end tidal CO2 sunt scăzute = debitul cardiac scăzut generat de
compresiunile toracice .
 Unda de capnografie permite monitorizarea continuă, în timpul real al RCP, a end tidal CO2

Rolul undei de capnografie

 în timpul RCP include:
 Asigurarea plasării sondei traheale în trahee
 Monitorizarea frecvenței ventilatorii în timpul RCP și evitarea hiperventilației
 calitatea compresiunilor toracice , o adâncime mai mare a compresiunilor va crește valoarea
 Identificarea ROSC în timpul RCP. și previne administrarea unei doze potențial dăunătoare de
adrenalină unui pacient cu ROSC
 Resuscitarea cardio-
pulmonară
extracorporeală

 Atunci când manevrele ALS au fost fără succes și/sau în intervențiile specifice ex. angiografia
coronariana, intervenție coronariana percutanata(PCI) sau trombectomie pulmonară pentru
embolia pulmonară masivă
 Tehnicile extracorporeale implică acces vascular și un circuit cu o pompă și un oxigenator și
poate aproviziona circulația cu sânge oxigenat ce restabilește perfuzia tisulara
 Implică resurse considerabile și antrenament
 Utilizată în stopul cardiac este de un real folos , permite îmbunătățirea supraviețuirii , când este
o cauza potențial reversibilă de SCR ( ex. infarct miocardic, embolie pulmonară, hipotermie
severă, intoxicații) , când sunt puține comorbidități, SCR este asistat, se efectuează imediat RCP
de înaltă calitate și este aplicat precoce (ex. în prima ora de colaps) , inclusiv când este aplicat de
medicii urgentisti sau ATI
 Protocol resuscitare
ritmuri nesocabile
Asistola, AEP (DEM)
AEP = DEM = activitate electrica pe monitor, in absenta unui puls detectabil,
deoarece cordul este afectat, astfel ca are cateva contractii care sunt prea slabe
pentru a produce un puls palpabil.
Daca ritmul initial de pe monitor este DEM sau asistola, se incepe BLS si se
administreaza 1 mg de Adrenalina imediat ce s-a obtinut acces intravenos periferic
sau acces intraosos.
La fiecare 2 minute se verifica ritmul de pe monitor si daca se mentin ritmuri
nesocabile, se continua cu BLS
Adrenalina se administreaza la 3 – 5 minute
Daca pe monitor apar FiV / TV fara puls, se trece pe celalta ramura a algoritmului
Daca se identifica puls carotidian, se fac ingrijiri postresuscitare
ADRENALINA 1 mg (imediat ce exista linie IV/IO)
Daca exista vreun dubiu in privinta ritmului – FiV cu unde mici sau asistola – si nu
puteti face deosebirea intre cele doua, considerati ca ar fi asistola si actionati ca
atare, adica nu administrati soc electric
 ADRENALINA 1 mg
(imediat ce exista linie
IV/IO)

ADRENALINA 1 mg

IV/IO
 MEDICATIA RESUSCITARII

Abordul venos periferic trebuie obtinut cat mai curand

posibil dar fara a intarzia din aceasta cauza administrarea
socului electric sau manevra intubatiei (adrenalina se va da
abia dupa de socul 3!!!)
Se poate incerca abord venos central, dar acest lucru
presupune intreruperea manevrelor de resuscitare si nu este
indicat de regula
Daca nu s-a obtinut acces venos, Adrenalina 1 mg poate fi
administrata pe cale intraosoasa
 Adrenalina

Fiola de 1ml cu 1 mg
Realizeaza vasoconstrictie => creste fluxul sangvin
cerebral si miocardic
Se administreaza pentru orice ritm de oprire cardiaca:
Fiv/TV – dupa de socul 3
Asistola, DEM – imediat cum s-a obtinut abord venos
Administrarea se face la 3 – 5 minute, in medie 4 minute
Se administreaza 1 mg nediluat pe vena sau pe cale
intraosoasa
 Amiodarona

Fiola cu 5 ml si 150 mg
Antiaritmic stabilizator de membrana, incetineste
conducerea atrio-ventriculara
Se administreaza in FiV/TV fara puls persistente dupa socul
3
Doza – 300 mg diluat cu glucoza 5% intr-o seringa de 20 ml
Se poate repeta cu 150 mg daca FiV/TV persista
Se continua cu PEV cu 900 mg / 23 ore
 Bicarbonatul de Na

Administrarea de rutina in timpul stopului CR sau dupa

revenirea circulatiei spontane nu este indicata
Se administreaza 50 mmoli daca stopul se asociaza cu
hiperpotasemie sau daca pH < 7.1
In solutia molara 84%0 , 1 mEq = 1 mmol = 1 ml., deci pentru
a administra 50 mEq, adica 50 mmoli, se va pune in paralel cu
SF o pev cu 50 ml din solutia 84%0
Din solutia molara 42%, pentru a administra 50 mEq (50
mmoli), vom perfuza 100 ml solutie
Nu se pune pe aceeasi linie venoasa cu Adrenalina
 Ingrijiri post-resuscitare

Asigurarea unei oxigenari adecvate prin mentinerea intubatiei

pana la reluarea respiratiei eficiente
Insertia unei sonde nazogastrice pentru decompresia stomacului
Mentinerea unei TA > 90 mmHg cu vasopresoare si /sau fluide
Efectuarea hemostazei daca se impune
Daca stopul a fost cauzat de infarct cu supradenivelare si daca
nu exista contraindicatii – pregatire pentru tromboliza
Controlul convulsiilor
Asigurarea si mentinerea unei temperaturi corporale adecvate
Determinarea glicemiei si administrarea de glucoza daca se
dovedeste hipoglicemia
 RESUSCITAREA IN SITUATII PARTICULARE
Nou-nascut
Principala cauza de stop CR este hipoxia => atentie deosebita la pozitionare,
stergerea nou-nascutului, stimulare, aspiratie gura si nas, administrare oxigen
Socul electric are o energie de 4J/kgcorp.
Ritmul masaj : respiratie = 3 : 1
Linia intravenoasa se realizeaza prin incanularea venei ombilicale,sau la nivelul
venelor scalpului.
Adrenalina se administreaza in cantitate de 10µg- 30µg/kgcorp la interval de 3-5
min; se ia 1 fiola (1ml = 1mg) + 9ml ser = 10 ml cu 1 mg Adrenalina => 1ml = 0,1
mg . Se trage in seringa de 1 ml si se administreaza cate diviziuni sunt necesare.
Amiodarona dupa cea de a IV-a defibrilare in doza de 5mg/kgcorp
Frecventa masajului cardiac este de 120-140/min dupa intubatie fara intrerupere
Resuscitarea in cazul nou-nascutului se face max. 10 min de la producerea SCR.
Protocolul de resuscitare se incepe si daca frecventa cardiaca scade < 60/minut
Sarcina
Cauzele cele mai frecvente de stop cardiac matern sunt:
decolare de placenta;
soc hipovolemic prin hemoragii masive;
embolie pulmonara masiva prin lichid amniotic ;
eclampsie.
Nu exista modificari la nivelul protocolului ALS.
Masajul se face putin mai sus de jumatatea toracelui
exista risc crescut de regurgitare si sindrom de aspiratie pulmonara; de
aceea, se recomanda IOT cat mai rapida, de preferat cu manevra Sellick
asociata.
IOT poate deveni dificila din cauza schimbarilor anatomice pe care le
produce sarcina: obezitatea gatului, sani mariti in volum, edem glotic,
diafragmul va fi ascensionat de uterul gravid si va avea mobilitate redusa.
Sonda de intubatie trebuie sa aiba un diametru mai mic decat ar avea
daca persoana nu ar fi gravida
Pozitia este in semi-decubit lateral stanga (pentru a inlatura efectul
compresiv al uterului gravid pe vena cava inferioara)
La gravida <20 sapt - nu se face cezariana, se resusciteaza numai mama.
La gravida intre 20-25 sapt se efectueza cezariana pentru a salva mama.
La gravida > 25 sapt -se face cezariana pentru a-i salva pe amandoi.
Daca dupa cinci minute de resuscitare cardiorespiratorie avansata nu
exista nici un raspuns, se indica operatia cezariana de urgenta, pentru a
salva fatul (in trimestrul al treilea de sarcina) si pentru a imbunatati
sansele de supravietuire ale mamei, prin decompresia venei cave
inferioare.
ALS trebuie continuat in timpul si dupa interventia chirurgicala.
 Trauma

Daca nu se reuseste IOT se va face cricotiroidotomie,

Pneumotoraxul impune decomprimare prin ac in sp. II ic,
linia medioclaviculara, urmata de drenaj toracic in sp.IV-
V linia medioaxilara sau axilara anterioara.
Pneumotoraxul deschis impune aplicarea unui pansament
care se lipeste in 3 parti pentru a preveni producerea unui
pneumotorax sufocant.
Hemotorax - drenaj toracic si inlocuirea pierderilor
sangvine.
Socul hipovolemic impune corectarea pierderilor
lichidiene.
 Hipotermia
Hipotermia apare atunci cand temperatura centrala a corpului scade
sub valoarea de 35 grade C. Hipotermia poate fi datorata expunerii la
un mediu ostil sau secundara imersiei in apa inghetata. Riscul
hipotermiei este crescut de ingestia de alcool, droguri, trauma,
boala(infarct miocardic, accident vascular cerebral,etc).
Se vor aplica 3 SEE si daca pacientul nu raspunde, se intrerupe
defibrilarea pana la o temperatura > 30 grade Celsius.
La o temperatura < 30 grade – nu se administreaza medicatie; la peste
30 grade – se dubleaza intervalul dintre administrari. Cand
temperatura revine la normal – se administreaza medicatie ca in
protocolul de baza
Incalzirea pacientului se face pasiv extern (paturi, camera incalzita)
sau activ (fliude calde, oxigen umidificat, lavaj gastric, peritoneal,
pleural, vezical cu lichide calde)
Pacientul se resusciteaza pana cand e “cald si mort”.36 º
 Inecul

Inecul este definit ca un episod de asfixie aparut prin imersia in fluide.

Frecvent este asociat cu: epilepsia, intoxicatiile cu droguri sau alcool,
trauma, tentativa de suicid, hipotermie
Din punct de vedere fiziopatologic, inecul poate fi de doua feluri:
uscat- prin laringospasmul produs de contactul cu prima picatura de apa.
umed- prin inundarea cailor aeriene inferioare cu lichid.
Principala consecinta este stopul respirator, urmat rapid de cel cardiac
Este vital pentru resuscitator (salvator) sa-si ia toate masurile de precautie
in timpul recuperarii si aducerii la mal a victimei. Pentru a reduce riscul
aspiratiei, pacientul va fi asezat, dupa scoaterea din apa, in pozitie
orizontala, sau cu capul situat mai jos de planul corpului;
leziunile coloanei cervicale sunt frecvente, de aceea protectia acesteia
trebuie sa se faca cat mai curand posibil.
Suportul vital de baza este foarte dificil de efectuat fara ajutor in apa
adanca, dar respiratia gura la gura trebuie incercata de indata ce
salvatorul poate sta sau a gasit un punct solid de sprijin.
Ventilatia cu oxigen 100% trebuie inceputa cat mai curand posibil.
Intubatia orotraheala trebuie sa fie precoce, datorita riscului
regurgitatiilor sau varsaturilor. Manevra Sellick este indicata intotdeauna.
Inecul este insotit de obicei de hipotensiune arteriala si bradicardie, astfel
incat cautarea pulsului la o artera mare va fi mai prelungita mai mult de
10 secunde.
RCR se efectueaza standard, conform protocoalelor specifice fiecarei
aritmii. Va fi canulata o vena centrala sau una periferica de calibru mare.
Este necesara plasarea unui tub nazogastric pentru evacuarea
continutului stomacului.
Tratamentul hipotermiei asociate este necesar.
Complicatiile post RCR la inecat sunt:
EPA lezional
Septicemie
Edem cerebral.
Toti pacientii vor fi spitalizati datorita riscului de a dezvolta un
nou EPA.
Un pacient care a fost victima unui inec va fi lasat sa paraseasca
spitalul dupa 6 ore de observatie, numai daca:
Nu exista semne sau simptome clinice (febra, tuse,) si nu prezinta
nici un fel de simptome respiratorii;
Examenul obiectiv este normal
Radiografia pulmonara nu prezinta modificari
PaO2 este normala la respiratia aerului atmosferic
 Electrocutia
La pacientul electrocutat leziunile depind de: tipul curentului
- continuu sau alternativ (pericol crescut) si de voltaj.
Electrocutia poate cauza imediat asistola sau fibrilatie
ventriculara si leziuni severe primare ale sistemului nervos.
Particularitati de tratament:
Siguranta salvatorului- acesta trebuie sa se asigure ca:
sursa de curent este oprita
bonavul trebuie izolat de sursa de curent
atentie la curentul de inalta tensiune; disipeaza in pamant mai
multi metri , produce arc electric si arunca bolnavul,
producand traume.
Particularitati de RCR
se aplica protocoalele standard de BLS si ALS trebuie incepute fara intarziere,
dar:
atentie la leziunile traumatice asociate - risc de leziune de coloana cervicala.
recunoasterea altor leziuni asociate electrocutiei (hipovolemie prin trauma)
exista risc de leziune miocardica - sunt necesare ECG, enzime de citoliza.
Fibrilatia ventriculara este cea mai frecventa aritmie
Resuscitarea incepe cu lovitura precordiala.
Intotdeuna folositi socul electric extern pentru tratamentul FIV/TV fara puls.

Indicatii de spitalizare:
stopul cardiorespirator resuscitat
electrocutie cu pierderea constientei
electrocutie cu leziuni de contact prezente
ECG anormala sau antecedente cardiace.
Nu se trimite acasa un electrocutat, chiar cu examen clinic si paraclinic normal,
decat dupa 12 ore de supraveghere.
RCP poate să nu fie începută sau terminată la pacienți fără
semne vitale atunci când:
● riscul este inacceptabil pentru salvator
● salvatorul este epuizat
● mediul extrem împiedică efectuarea RCP
● oricare dintre următoarele:
○ decapitare
○ detașarea trunchiului
○ incinerarea întregului corp
○ descompunerea
○ înghețat rigid
○ victima unei avalanșe în asistolă cu obstrucția căilor
aeriene, îngropată pentru mai mult de 60 min