Principii în consiliere

Calități necesare
consilierului

Forme de sprijin -
Grupurile de suport
Principii specifice consilierii

 Scopul consilierii este de a ajuta beneficiarii sa gaseasca solutii

adecvate pentru a face fata cu bine noilor situatii aparute în viata
lor.
1.Susţinerea afectivă

 Ca urmare a problemelor sale clientul se simte frustrat în ceea ce

priveşte necesităţile şi interesele sale şi solicită ajutorul unui
specialist. El aşteaptă în mod conştient sau nu de la acesta în
primul rând o susţinere afectivă . Crearea treptată a unui climat
afectiv pozitiv şi stimulativ pentru consiliat este condiţia sine
qua non a consilierii.
 

 
 

2. Susţinerea cognitivă

 Pe fondul susţinerii afective se poate „construi” susţinerea

cognitivă care înseamnă identificarea de către consilier a
mecanismelor cognitive ale consiliatului care pot constitui
pârghii pentru rezolvarea problemelor sale.
 În procesul consilierii aceste mecanisme cognitive înţelegerea,
interiorizarea, conştientizarea, problematizarea pot fi
dezvoltate pentru a fi atinse obiectivele identificate în comun.
 
3. Susţinerea volitiv – decizională

 De multe ori persoana care solicită ajutorul unui consilier ştie ce

problemă are sau cum poate fi rezolvată aceasta, dar nu are
suficientă voinţă şi capacitate decizională pentru a alege cea
mai bună soluţie şi pentru a o aplica. Ca urmare rolul
consilierului este de a creşte şi întări încrederea consiliatului
în capacitatea sa de a lua hotărârea optimă pentru el.

 Mai mult consilierul trebuie să sublinieze faptul că nimeni

altcineva nu poate lua cea mai bună decizie pentru el decât
clientul însuşi.
 
 
4. Descărcarea emoţională sau catharsis-ul este principiul prin
care orice formă de intervenţie educaţională permite clientului să-
şi exprime liber propriile sale trăiri pozitive sau negative.
Acest catharsis reduce tensiunea emoţională şi pregăteşte calea
unei mai bune cunoaşteri de sine a clientului.
În felul acesta el devine capabil să vorbească despre propriile sale
probleme, cu mai multă obiectivitate.
Atitudinile catharice, arată J.Heron (1976) sunt facilitatoare, ajută
la eliberarea tensiunilor devenite insuportabile.
  
 5.Principiul orientare – dirijare – învăţare implică mai multe
grade de directivitate în funcţie de necesităţile consiliatului.
Învăţarea ca principiu al consilierii este o învăţare socială pe
bază de model inter-relaţional, o învăţare activă, de tip creativ.

 Dacă subiectul dispune de un grad înalt de structurare a

problemelor sale de viaţă şi educaţionale, ca şi soluţiile proprii
posibile el are nevoie de o directivitate redusă, de o orientare
în luarea celei mai bune decizii.
Calități necesare consilierului

 pregatirea profesionala necesara,

 nivel înalt cunostinte de specialitate = un bun consilier.

Calmul
 Un bun consilier trebuie sa-si pastreze calmul în situatii de criza. Tonul
vocii consilierului, calitatea, viteza vorbirii si inflexiunea trebuie sa
reflecte încredere si sprijin.
Atitudinea non-critica
 Consilierul trebuie sa demonstreze respect pentru beneficiari prin
respectarea dreptului acestora de a-si mentine propriile standarde. Desi în
viata personala consilierii nu ar fi ales aceeasi optiune, nu trebuie sa-si
impuna valorile si morala lor asupra beneficiarilor.
Calități necesare consilierului

Încrederea în sine
 Pentru a fi eficace, un consilier trebuie mai întai sa se considere
eficace.

Abilitatea de a empatiza si preocuparea sincera pentru celalalt

 Motivatia principala a unui consilier o reprezinta preocuparea
sincera pentru oameni.
 Ea reprezinta capacitatea de a întelege si de a se identifica cu
sentimentele, gândurile si experientele cuiva, fara ca acestea sa
fie direct communicate, îl ajuta pe consilier sa stabileasca o
legatura cu beneficiarul.
 a demonstra caldura si interes fata de beneficiar va încuraja
încrederea si deschiderea acestuia.
Calități necesare consilierului

Rabdarea
 Este foarte posibil ca beneficiarii sa nu urmeze imediat sfaturile
consilierilor. Consilierul trebuie sa astepte cu rabdare si sa nu
forteze beneficiarul, sau sa-i impuna valorile / parerile sale.

Constiinta de sine
 Valorile personale influenteaza reactiile consilierului care, la
rândul sau va influenta modul în care va reactiona beneficiarul.
Grupurile de suport
 În sprijinul alinarii si mentinerii unui echilibru psihosocial al
persoanelor cu boli cronice si SIDA se pot constitui
grupurile de suport, atât de necesare celor ce se trezesc dintr-
o data ca sunt "altfel decât ceilalti oameni".
Obiectivul grupurilor de suport
 Obiectivulgrupurilor de suport este acela de a dezvolta un mediu securizant
unde beneficiarii îsi pot împartasi experienta proprie, dificultati si probleme
întâmpinate dar si modalitati de solutionare a acestora.

Constituirea grupurilor de suport include

 selectia participantilor,
 stabilirea continutului
 regulilor de grup,
 informare, evaluare continua,
 Psihoterapie

Deseori sunt invitati diversi specialisti cu diverse preocupari: asistent social,

medic, jurist, psiholog, psihoterapeut.
 Regula de baza a grupului de suport o reprezinta
confidentialitatea.

 Se asculta si respecta unul pe altul, o singura persoana vorbeste

la un momet dat, se schimba numarul de telefon dar nu adresa,
se respecta punctualitatea în începerea si terminarea sedintelor,
nu se accepta utilizarea alcoolului.

 Continutul se poate axa pe discutii asupra procesului durerii si

suferintei provocat de bolile cronice ca si pe efectele acestora la
nivel social.
 Se folosesc: casete, fotografi, muzica, poezie; recunoasterea si
exprimarea sentimentelor negative (furie, vinovatie, blamul);
comunicarea si învatarea deprinderilor; discutii despre
alimentatie; exercitii de exprimare a stresului; probleme
religioase si spirituale.

 Structura unui grup de suport difera în functie de specificul

grupului si de problemele pe care le abordeaza. La un numar de
6 - 10 participanti se recomanda doi moderatori.
 Retele de sprijin social
 Retele de sprijin social
             Orice persoana convietuieste în cadrul unor retele
formale sau informale iar gradul de conectivitate la aceste
retele asigura socializare, adaptabilitate si functionare la
parametrii optimi dn punct de vedere psihosocial.

 Prin retea sociala întelegem un ansamblu de relatii sociale ce

variaza de-a lungul vietii în functie de diverse statusuri si roluri
sociale, contexte socio-culturale, obiceiuri si traditii, zona de
existenta, tipul si caracterul persoanei, migratia, evenimente de
viata, etc.
 Reteaua de sprijin social - satisface unele nevoi psihosociale ale
acesteia cursul vietii zilnice s-au în situatii de criza, asigurând
sprijin afectiv, emotional si instrumental, concret persoanei în
cauza.

0 retea puternica este protectiva , slaba - vulnerabilizeaza

2 functii foarte importante:

 1. functia de suport psihologic sau afectiv care asigura

comunicare intima, încredere, confidenta, apreciere si acceptare;
 2. functia de suport instrumental care asigura rezolvarea unor
probleme concrete, practice în viata de zi cu zi sau în situatii de
criza (pierderi, schimbari, boli cronice).
 Ritualurile si
ceremoniile
0 altă modalitate cu valențe terapeutice o constituie ritualurile si
ceremoniile. 
 Ritualurile sunt extrem de necesare si utile în comemorarea
pierderilor, dezvolta o perspectiva controlabila asupra separarii si
împrospateaza aducerea aminte.

 Ritualurile sunt proceduri formale si solemne, obiceiuri practicate

pentru a comemora ceva anume. Simbolizeaza tranzitia, vindecarea
si continuitatea. Sunt investite cu sens si multe întelesuri. Ritualurile
sunt o forma a vindecarii, o evidenta a modului în care suferinta
provocata de bolile cronice afecteaza mintea, vointa si psihicul.
Ritualurile pot fi modalitati practice de rezolvare cu succes a durerii
individuale sau familiale. Ele sunt o modalitate excelenta de
actualizare a pierderii, simbolizând natura irevocabila a acestora.
 Ritualurile si
ceremoniile
 Serviciile memoriale, funerariile si veghea sunt cele mai comune forme de ritualuri pentru cazurile de deces. Acestea sunt extrem de
importante în mod special pentru supravietuitorii din mediul rural.
 Aceste ceremonii îndeplinesc urmatoarele functii:
         întrerup rutina zilnica;
         aduc în prim plan realitatea pierderii;
         ofera oportunitate pentru suport;
         stabilesc o punte de legatura între supravietuitor si cel decedat.
 Ceremoniile demonstreaza întelegerea continuitatii legaturii dintre viata si moarte. Varietatea ritualurilor difera de la o regiune la alta,
de la o latura la alta, de la un popor la altul, de la o tara la alta.
 Specialistii cei mai apropiati de sufletul celor care au trecut prin durerosul proces al multiplelor pierderi sunt consilierii, psihoterapeutii
si asistentii sociali. Un rol important îl detin adesea si voluntarii implicati într-o asemenea munca. Profesionistul trebuie sa fie constient
de unicitatea pierderilor suferite si de specificitatea sa în comparatie cu alte probleme care necesita terapie si sprijin psihosocial.
 Evaluarea initiala include gândurile clientului, deprinderile acestuia, pierderile anterioare, stresorii existenti, magnitudinea si impactul
pierderilor, strategiile de care dispune, reteaua sociala în care convietuieste. Supravietuitorul vine la consiliere pentru a gasi usurare
pentru problemele si durerea sa, pentru a descoperi o alta perspectiva asupra pierderilor, pentru a obtine împreuna cu terapeutul o
reasezare si o interiorizare corecta a celor întâmplate.
 Cel mai util consilier este acela care detine deprinderile fundamentale pentru munca de consiliere si cel care este constient de specificul
problemei cu care se confrunta. Calitatea personalului afecteaza calitatea îngrijirii primite.
 Un bun consilier trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici: sa detina deprinderi foarte bune de comunicare, empatie, compasiune,
sensibilitate, abilitatea de a fi alaturi de oameni, constiinta limitelor personale.
 Consilierul trebuie sa aibe atitudini de acceptare neconditionata a diferentelor si sa respecte diversitatea. Este extrem de important ca
dialogul sa nu se focalizeze în mod exclusiv pe problemele prezentate.
 Consilierul ajuta beneficiarul sa evalueze situatia în care se gaseste, sa identifice ceea ce vor în fapt, sa exploreze alternativele de
atingere a scopurilor propuse si sa-i încurajeze în efortul de realizare a acestora. Clientii pot prezenta o varietate de probleme: anxietate,
ahedonism, depresie, abuz de substante chimice, probleme de relationare, angoasa existentiala, complicatii somatice.
 Ritualurile si
ceremoniile
 Serviciile memoriale, funerariile si veghea sunt cele mai comune forme de ritualuri pentru cazurile de deces. Acestea sunt extrem de
importante în mod special pentru supravietuitorii din mediul rural.
 Aceste ceremonii îndeplinesc urmatoarele functii:
         întrerup rutina zilnica;
         aduc în prim plan realitatea pierderii;
         ofera oportunitate pentru suport;
         stabilesc o punte de legatura între supravietuitor si cel decedat.
 Ceremoniile demonstreaza întelegerea continuitatii legaturii dintre viata si moarte. Varietatea ritualurilor difera de la o regiune la alta,
de la o latura la alta, de la un popor la altul, de la o tara la alta.
 Specialistii cei mai apropiati de sufletul celor care au trecut prin durerosul proces al multiplelor pierderi sunt consilierii, psihoterapeutii
si asistentii sociali. Un rol important îl detin adesea si voluntarii implicati într-o asemenea munca. Profesionistul trebuie sa fie constient
de unicitatea pierderilor suferite si de specificitatea sa în comparatie cu alte probleme care necesita terapie si sprijin psihosocial.
 Evaluarea initiala include gândurile clientului, deprinderile acestuia, pierderile anterioare, stresorii existenti, magnitudinea si impactul
pierderilor, strategiile de care dispune, reteaua sociala în care convietuieste. Supravietuitorul vine la consiliere pentru a gasi usurare
pentru problemele si durerea sa, pentru a descoperi o alta perspectiva asupra pierderilor, pentru a obtine împreuna cu terapeutul o
reasezare si o interiorizare corecta a celor întâmplate.
 Cel mai util consilier este acela care detine deprinderile fundamentale pentru munca de consiliere si cel care este constient de specificul
problemei cu care se confrunta. Calitatea personalului afecteaza calitatea îngrijirii primite.
 Un bun consilier trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici: sa detina deprinderi foarte bune de comunicare, empatie, compasiune,
sensibilitate, abilitatea de a fi alaturi de oameni, constiinta limitelor personale.
 Consilierul trebuie sa aibe atitudini de acceptare neconditionata a diferentelor si sa respecte diversitatea. Este extrem de important ca
dialogul sa nu se focalizeze în mod exclusiv pe problemele prezentate.
 Consilierul ajuta beneficiarul sa evalueze situatia în care se gaseste, sa identifice ceea ce vor în fapt, sa exploreze alternativele de
atingere a scopurilor propuse si sa-i încurajeze în efortul de realizare a acestora. Clientii pot prezenta o varietate de probleme: anxietate,
ahedonism, depresie, abuz de substante chimice, probleme de relationare, angoasa existentiala, complicatii somatice.