sănătate, boală, boală cronică, hiv, sida Conceptul de sănătate
Boală şi anormalitate
Clasificarea bolilor
Virusul hiv şi boala sida
Sănătatea O.M.S. /WHO defineşte sănătatea ca fiind „ starea de completă bunăstare fizică, mentală şi socială, care nu se reduce la absenţa bolii sau a infirmităţii”.
absenţa bolii sau a deficienţelor şi a durerii;
dezvoltarea optimă fizică, intelectuală, emoţională şi socială a
individului;
un echilibru între organism şi factorii de mediu;
capacitatea individului de a reacţiona normal şi de a se adapta la
situaţiile conflictuale, fiind capabil să suporte frustrările şi anxietatea care rezultă din aceste situaţii; Boală şi anormalitate Patologicul este ceea ce provoacă suferinţă individului: leziune organică, traumatism, suferinţă psihologică
Patologia este o ramură a ştiinţei medicale consacrată descrierii
maladiilor (a cauzelor şi simptomelor) şi terapiei lor.
Cum sănătatea reprezintă echilibrul dinamic dintre individ şi
lume, boala rezultă din dezechilibrul individului cu lumea Boală şi anormalitate Boala - o stare anormală cu cauze bine determinate, cu un debut precizabil, are un anumit tablou clinic, un anumit substrat, o anumită tendinţă în evoluţie şi un răspuns terapeutic specific.
biologic boala reprezintă „o alterare a sănătăţii ca urmare a
incapacităţii corpului de a-şi utiliza mecanismele organice de apărare contra unei agresiuni din exterior (traumatisme, toxiinfecţii etc.) sau de a-şi rezolva conflictele interne, psihologice” (Larousse(b), 1998, p.185-186). Boală şi anormalitate Individul are convingerea că este bolnav atunci când acuză o serie de simptome care indică o suferinţă corporală (somatică).
simptom – manifestare, tulburare funcţională sau o senzaţie
anormală resimţită de individ, care poate indica prezenţa unei boli (semnul unei maladii) – cf. DEX, 1975, p.863.
simptomatologia – totalitatea manifestărilor clinice şi de
laborator ale unei boli, care permit diagnosticarea bolii respective şi diferenţierea ei de alte afecţiuni Clasificarea bolilor Field D (apud Lupu şi Zanc, 1999) clasifică bolile luând în considerare patru dimensiuni:
1. durata episodului de boală;
2. prognosticul – posibilitatea tratamentului curativ şi întinderea lui;
3. gradul de disconfort – incapacitate sau handicap implicate de
boală;
4. gradul de stigmatizare – potenţialul de autodegradare implicat
de boală.
Clasificarea bolilor Field distinge patru tipuri de boli:
Boli acute de scurtă durată: boli infecţioase ca rubeola, rujeola,
scarlatina, varicela, oreonul, pneumonia etc.;
Boli de lungă durată nestigmatizante: infarctul miocardic,
diabetul zaharat ş.a.;
Boli de lungă durată stigmatizante: SIDA, sifilis, cancer,
scleroză multiplă ş.a.;
Boli mintale: fobiile, isteria, schizofrenia ş.a.
1. Boli contagioase (infecţioase) care sunt transmisibile.
microorganisme patogene (agenţi patogeni) un tratament adecvat eradicarea lor. un individ la altul, prin inhalare a aerului prin alte căi de transmitere directă sau indirectă (prin intermediul insectelor, al şoarecilor sau al altor animale etc.)
majoritatea pot fi vindecate în termen scurt, datorită resurselor imunizante ale
organismului. pot fi prevenite prin vaccinarea indivizilor: vaccin contra stafilococului sau streptococului, vaccin antirujeolic, vaccin împotriva tuberculozei, a holerei, împotriva sifilisului, al difteriei, poliomelitei, febrei tifoide, tusei convulsive ş.a. unele boli infecţioase ca tuberculoza şi în special cele venerice (ca sifilisul) se pot croniciza dacă nu sunt depistate şi tratate la timp şi pot lua proporţie de epidemii, ameninţând mai ales acele locuri în care densitatea populaţiei este mare (centrele urbane). Clasificarea bolilor 2. Boli cronice denumite şi boli netransmisibile.
nu pot fi vindecate în timp scurt (nu sunt autolimitative)
nupot fi eradicate sau ameliorate prin măsurile de prevenire
menţionate în cazul primelor.
Despre cauzele bolilor cronice medicina contemporană
cunoaşte încă foarte puţin
nuau o singură cauză ci numeroase cauze, determinate atât de
mediul fizic şi de cel social Clasificarea bolilor 2. Boli cronice denumite şi boli netransmisibile.
boli endocrine şi de nutriţie,
cancerul (neoplasmul), afecţiunile cardio-vasculare sau cerebro-vasculare, bolile aparatului respirator şi circulator, bolile aparatului digestiv sau genito-urinar, reumatismul, artrozele, malformaţiile congenitale sau anomaliile cromozomiale.
în ţările în curs de dezvoltare, bolile cronice se află pe primul loc în
ierarhia morbidităţii la diferite categorii de vârstă, în special la persoanele vârstnice. În România, bolile cronice care constituie principala cauză de deces sunt tumorile (cancerul) şi bolile aparatului circulator. Clasificarea bolilor 3. Boli psihice.
sunt extrem de complexe şi cu implicaţii psihologice, sociale şi
culturale semnificative. La fel ca şi celelalte categorii de boli, bolile psihice se raportează la fiinţa umană în complexitatea ei biologică, psihologică şi socială. Majoritatea bolilor psihice sunt considerate tulburări funcţionale. boala psihică constă într-o denivelare (simplificare), dezorganizare (destructurare), dezechilibrare (dizarmonie) a vieţii psihice conştiente a persoanei (Tudose ş.a., 2002). Clasificarea bolilor 3. Boli psihice.
sunt extrem de complexe şi cu implicaţii psihologice, sociale şi
culturale semnificative. La fel ca şi celelalte categorii de boli, bolile psihice se raportează la fiinţa umană în complexitatea ei biologică, psihologică şi socială. Majoritatea bolilor psihice sunt considerate tulburări funcţionale. boala psihică constă într-o denivelare (simplificare), dezorganizare (destructurare), dezechilibrare (dizarmonie) a vieţii psihice conştiente a persoanei (Tudose ş.a., 2002). Virusul hiv şi boala sida 1decembrie, ziua mondială de luptă împotriva HIV/SIDA Virusul hiv şi boala sida agent viral infecţios numit HIV (Human Immunodeficiency Virus – Virusul Imunodeficienţei Umane).
Ţinta virusului HIV este sistemul imunitar
nu poate supravieţui în mod independent in mediu extern.
uşor de distrus la temperaturi de peste 60 grade. poate trăi decât în interiorul unei celule. determină moartea acestora. Capacitatea sistemului imunitar de a răspunde atacului acestui virus scade treptat, până când acesta se dovedeşte total incapabil de a proteja organismul împotriva unor infecţii banale. În acel moment se instalează boala SIDA.